66 matches
-
mii de bătrâni, are acum bani să sponsorizeze ficțiunile mitologice ale lui Ion Druță. Iar ex-prim-ministrul Andrei Sangheli, alungat din post printr-un strivitor vot de blam al populației, va fi, alături de prozator, principalul artizan al acestor construcții de cult mistagogic și religios, la care basarabenii, atâția câți vor mai rămâne în viață, vor veni să se reculeagă. În presa de la Chișinău s-a strecurat ideea că această „înfățișare” televizată a lui Ion Druță a fost de fapt o pledoarie pro
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Catehezele Sfântului Chiril al Ierusalimului și în părțile ce privesc pe luminați din Sfânta Liturghie a Sfântului Grigorie Dialogul. Din cele 23 de Cateheze, Sfântul Chiril al Ierusalimului adresează 18 catehumenilor care se pregătesc spre luminare, iar celelalte 5 cateheze mistagogice, noilor botezați. În liturghia darurilor mai înainte sfințite a Sfântului Grigorie Dialogul, după rugăciunea cererii stăruitoare, se spune: „Preotul desface sfântul antimis, după rânduială, în timp ce diaconul sau preotul spune utrenia: Rugați-vă cei chemați, Domnului”. Urmează rugăciunea pentru cei chemați
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
psalmodiază mantrele În pusee respiratorii de isihasm combinat cu incantațiile de minaret. Însuși turnul din care emite fata de Împărat se poate asocia modelului islamic, muezinic de unde hogea cheamă incantatoriu pe suplicanți. Poemul Luceafărul poate fi citit și În cheie mistagogică prima strofă fiind aceea În care astrul Îi cere Tatălui ceresc să părăsească firmamentul pentru a se cununa cu o pămînteancă. Dar Tatălui i-a ajuns o jertfă consumată cristic prin mandat și atunci Îi refuză fiului răzvrătit descensiunea. Tatăl
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
nu mai dorește dezamăgirea nu mai vrea să arunce În lume o nictanee jertfelnică, Îi refuză acestui fiu răzvrătit epicleză, invocarea duhului sfînt și devine apofatic. Discursul de aducere Înainte, discursul prosphoratic Îl lansează Cătălina, iar acest discurs urmează scenariul mistagogic creștin: to Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. miron hrisma - cred doamne și mărturisesc - marana tha-vino doamne Isuse, ție Îți aduc acum pe cel ce este, și cel ce vine ca bună mireasmă,și care include pe cînd, și pe cum
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
mistic, se structurează pe aspectul dogmatic al cultului, iar doctrină comunică trăirea Adevărului experiat de Părinții Bisericii. Începând din secolul al IV-lea, Părinții Bisericii identifică taina mântuirii cu substanța Tainelor, ceea ce explică denominația lucrării Sfântului Chiril al Ierusalimului, Cateheză mistagogică sau cea de Mistagogie a Sfântului Maxim Mărturisitorul ori cea de Teologie mistică a lui Dionisie Pseudo-Areopagitul. Viața mistică devine viață creștină de îndată ce se manifestă ca trăire a iubirii lui Dumnezeu care atinge ființa umană și de care aceasta trebuie
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
statului Israel și chiar blitzkrieg-ul israelian din 1967, finalizat cu redobândirea Ierusalimului de către evrei după aproape nouăsprezece secole, sunt kairoi de istorie providențială pe care noi i-am ales după următoarele criterii: • impactul lor asupra istoriei universale (cronologic, tipologic și mistagogic, Istoria omenirii se împarte, la fel cum Moise a împărțit Marea Roșie, în două perioade: înainte și după Întruparea lui Iisus Hristos. Tot astfel, victoria lui Constantin asupra lui Maxentius la podul Milvius a însemnat de facto triumful creștinismului în Imperiul
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
mistic, se structurează pe aspectul dogmatic al cultului, iar doctrină comunică trăirea Adevărului experiat de Părinții Bisericii. Începând din secolul al IV-lea, Părinții Bisericii identifică taina mântuirii cu substanța Tainelor, ceea ce explică denominația lucrării Sfântului Chiril al Ierusalimului, Cateheză mistagogică sau cea de Mistagogie a Sfântului Maxim Mărturisitorul ori cea de Teologie mistică a lui Dionisie Pseudo-Areopagitul. Viața mistică devine viață creștină de îndată ce se manifestă ca trăire a iubirii lui Dumnezeu care atinge ființa umană și de care aceasta trebuie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a elementelor de "camuflaj" ale mistagogiei sale literare, fiind concepută ca o "ilustrare a câtorva posibilități de a propovădui mesajul "orfic", de a scruta impactul lui asupra lumii, ca și contactul mesagerului cu structurile societății umane"523. Nuvela dezvăluie tehnica mistagogică a lui Eliade, mitul fiind "o funcție a decalajului" (tip de exegeză care se aplică aproape în întregime prozei lui Eliade de după 1966). Culianu făcea observația că era vorba de mitul pe care Eliade îl creează, nu de cel pe
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
determinată de mai mulți factori: - nevoia Bisericii de a rezuma credința creștină într-un crez sau într-un simbol simplu, ce trebuia să fie reținut și mărturisit de candidații la botez; în acest scop, Chiril al Ierusalimului a scris Catehezele mistagogice (348); ele servesc departajării taberei proto-ortodoxe de alte tabere ale creștinismului primar; Crezul de la Niceea este lipsit de conținut în lipsa cunoașterii dogmelor acestor tabere, conform lui Ehrman menționarea unui singur Dumnezeu servind la departajarea de alți creștini care credeau în
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
este reprezentată de cele 23 de cateheze, precedate de o procateheză, fiind rostite în Ierusalim și anume: primele optsprezece au fost rostite în biserica de pe Golgota (Martyrium), la care autorul face neîncetat aluzie , iar ultimele cinci (numite de obicei cateheze mistagogice) au fost ținute în biserica Sfintei Învieri (Anastasis). Iar alții spun că ultimele două cateheze din prima serie a celor optsprezece au fost rostite în biserica Sfinților Apostoli, iar Catehezele Mistagogice, nu au fost rostite chiar în biserica Învierii, ci
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
neîncetat aluzie , iar ultimele cinci (numite de obicei cateheze mistagogice) au fost ținute în biserica Sfintei Învieri (Anastasis). Iar alții spun că ultimele două cateheze din prima serie a celor optsprezece au fost rostite în biserica Sfinților Apostoli, iar Catehezele Mistagogice, nu au fost rostite chiar în biserica Învierii, ci în biserica Sfintei Cruci, în apropiere de mormântul Mântuitorului, un de se afla biserica Sfintei Învieri. Interesant este faptul că Sf. Chiril nu a scris aceste cateheze, ci doar rostite, ele
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
Interesant este faptul că Sf. Chiril nu a scris aceste cateheze, ci doar rostite, ele fiind stenografiate de către auditori. Data rostirii catehezelor este anul 348 sau 350, în postul păresimilor (primele optsprezece) și în săptămâna luminată (ultimele cinci sau catehezele mistagogice). Catehezele XIX-XXIII sunt numite cateheze mistagogice. Ele au scopul să inițieze pe cei nou-botezați în cunoașterea Sfintelor Taine pe care le primiseră, ținând seama că ele nu puteau fi cunoscute de către cei încă nebotezați, ci numai de cei deja botezați
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
nu a scris aceste cateheze, ci doar rostite, ele fiind stenografiate de către auditori. Data rostirii catehezelor este anul 348 sau 350, în postul păresimilor (primele optsprezece) și în săptămâna luminată (ultimele cinci sau catehezele mistagogice). Catehezele XIX-XXIII sunt numite cateheze mistagogice. Ele au scopul să inițieze pe cei nou-botezați în cunoașterea Sfintelor Taine pe care le primiseră, ținând seama că ele nu puteau fi cunoscute de către cei încă nebotezați, ci numai de cei deja botezați. Prima din aceste cinci cateheze tratează
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
de către cei încă nebotezați, ci numai de cei deja botezați. Prima din aceste cinci cateheze tratează despre ceremoniile preliminare Tainei Botezului (adică lepădările de diavol și mărturisirea credinței în Iisus Hristos), care aveau loc în pridvorul baptiseriului. Cateheza a doua mistagogică tratează despre săvârșirea Tainei Botezului. Cateheza a treia mistagogică, tratează despre Taina Sfântului Mir. Cateheza a patra mistagogică, despre prezența reală a Domnului în Euharistie. Iar ultima cateheză (a cincea) mistagigică, despre Sfânta Împărtășanie și schema sumară a liturghiei credincioșilor
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
botezați. Prima din aceste cinci cateheze tratează despre ceremoniile preliminare Tainei Botezului (adică lepădările de diavol și mărturisirea credinței în Iisus Hristos), care aveau loc în pridvorul baptiseriului. Cateheza a doua mistagogică tratează despre săvârșirea Tainei Botezului. Cateheza a treia mistagogică, tratează despre Taina Sfântului Mir. Cateheza a patra mistagogică, despre prezența reală a Domnului în Euharistie. Iar ultima cateheză (a cincea) mistagigică, despre Sfânta Împărtășanie și schema sumară a liturghiei credincioșilor cu explicarea ei. 1.Taina Sfântului Botez 1.1
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]
-
preliminare Tainei Botezului (adică lepădările de diavol și mărturisirea credinței în Iisus Hristos), care aveau loc în pridvorul baptiseriului. Cateheza a doua mistagogică tratează despre săvârșirea Tainei Botezului. Cateheza a treia mistagogică, tratează despre Taina Sfântului Mir. Cateheza a patra mistagogică, despre prezența reală a Domnului în Euharistie. Iar ultima cateheză (a cincea) mistagigică, despre Sfânta Împărtășanie și schema sumară a liturghiei credincioșilor cu explicarea ei. 1.Taina Sfântului Botez 1.1 Condițiile pentru primirea botezului 1.2 Necesitaea Botezului și
Catehezele mistagogice ale lui Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/333520_a_334849]