5,723 matches
-
în realitate, cea a demonului estetic în a cărui captivitate a intrat și care se pronunță prin intermediul său. Cînturile lui Maldoror sînt puse în relație cu apocrifele biblice, cu discursurile necanonice, cu textele apocaliptice, eschatologice, străbătute de o poezie fals mistică, manifeste ale unei anarhii spirituale de la cumpăna vremilor, cu celebrii profeți ironici ai acestora, promotori ai unei paradoxii maligne. Opera lui Lautréamont anunță "scrierile de revoltă și cult negru" care deschid epoca nihil-ului biruitor, precum Unicul și proprietatea sa a
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
cultural și moral de după primul război. Și, într-un fel sau altul, această generație de umaniști, în cel mai adevărat înțeles al cuvîntului, exprimă cultural toate nivelurile unei existențe frămîntate: de la moralismul sceptic și vituperant la recuperarea sacralității, de la iluminarea mistică în fața absurdului la dimensiunea expresionistă a magiei, și de la contemplația stenică la elogiul vieții și la melancolia stărilor de crepuscul. Imediat după întregirea României, Gheorghe Baba hotărăște să se întoarcă, împreună cu familia, în Banatul pe care îl părăsise cu multă
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
E o viziune, am zice, spinozistă. Deus sive natura pare a fi deviza poetului, care e atît de legat de bucuriile telurice, încît nu înțelege a le ceda transcendenței, a se desprinde de ele așa cum ar pretinde o veritabilă postură mistică, ci le "binecuvîntează", le sacralizează, intuind un fond divin nehotărnicit în raport cu fenomenele. Așa cum am arătat și cu alt prilej, Adrian Popescu oscilează între creștinism și păgînism. Premisele sale psihologice sînt cele ale unui panism care trăiește jubilația contactului cu o
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
Pavel Șușară Comunismul ca mistică Depășind cu mult simpla acțiune politică, socială și economică, sistemul comunist a încercat să devină și să se impună ca o religie fără Dumnezeu. Deliberat, într-o mare măsură, dar și printr-un infailibil instinct primar, el a reușit să
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
Marx și Engels și de către toți creatorii de utopii sociale de la Campanella și pînă la Fourier, iar condiția de mîntuitor și de agent al izbăviri i-a revenit, cu voia dumneavoastră, lui Vladimir Ilici Ulianov, zis Lenin pe numele său mistic. Patria vodcii și a tabaciocului a devenit țara sfântă, iar neamul de mujici și de resemnați ai stepelor s-a transformat subit în popor ales. Șirul de comisari și toată liota de secretari s-au instalat ca adevărați mitropoliți, episcopi
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
poate (stătusem, pe la șaptesprezece ani, cîteva ore la librăria de vizavi, citind dintr-un masiv tratat de psihiatrie, mult prea scump ca să-l pot cumpăra), de o "epilepsie morfeică neconvulsivă de lob temporal stîng" sau, poate, doar de o dispoziție mistică sau poetică exagerată, ce avea să-mi distrugă mintea cu desăvîrșire." Putem afirma (puțin în glumă) că Mircea Cărtărescu a ieșit din zodia literaturii "perfecționiste", nu-și mai irosește timpul servind capodopere precum Nostalgia sau proiecte istovitoare cu aer demonstrativist
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
eroii destrăbălați ai vremii lui Machiavelli... În Istoria literaturii italiene, Francesco De Sanctis definește acest stil reflectând întreaga filosofie a autorului Prințului: Proza aceasta uscată, precisă și concisă, numai gândire și numai fapte, vestește un intelect adult, emancipat de elementele mistice, etice și poetice și care a devenit orânduitorul suprem al lumii; el înseamnă logica sau forța lucrurilor, destinul modern (traducere Nina Façon). Din această perspectivă, ce era ticăloșie într-un regim autocrat, retrograd, în ochii lui Machiavelli (sau Stendhal, fiindcă
Confortul cinismului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15176_a_16501]
-
și lor oxigenul, iar în timpul acesta geometrii și topografii celești fac măsurătorile necesare și ridică axa lumii taman de pe Vîrful Omul (toponimia are și ea un înțeles tainic!) și pînă la picioarele tronului pe care Dumnezeu adastă și desenează harta mistică a României. Cînd realitatea noastră geografică, istorică, politică, morală și spirituală este aceasta, adică un partaj între satanismul imanent și grația transcendentă, cum s-ar putea formula o informație? Poate cineva să spună, de pildă, "ieri, 20-l0-l900 și... Comitetul Consultativ
Opinia și Informația by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15199_a_16524]
-
ci într-un timp plin de prezența "timpului acum"" (subl.n.). Catrinel Pleșu a echivalat foarte elegant, punând în ghilimele, pentru neobișnuita încărcătură metaforică, creația lingvistică Jetztzeit, care nu e pur și simplu un echivalent pentru Gegenwart, prezentul, ci exprimă misticul nunc stans. Teza XVII dezvoltă: Gândirea nu implică numai mișcarea ideilor, ci și repausul lor. Când gândirea se fixează brusc într-o configurație (subl.n.) saturată de tensiuni, ea îi provoacă un șoc care o cristalizează în monadă. Un istoric
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
muzical, unisonul nu poate fi despărțit de antipodul său, agregatul cromatic, care prezintă la Niculescu un al treilea element specific de vocabular. Rezultate ale unei "chimii" inefabile, agregatele cromatice posedă aici o expresie puternic individualizată. Nu se aseamănă cu armoniile mistice ale lui Messiaen, nici cu "brontozaurii" acordici ai lui Xenakis, ci duc cu gândul mai mult la coloanele de foc vulcanice, la incandescența lavei. O știință secretă de a alia metale instrumentale diverse într-o sonoritate compactă și terifiantă pare
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
informații exacerbată întru atingerea exhaustivului (totuși Tzvetan Todorov nota: "Să lăsăm exhaustivitatea pe seama celor care se mulțumesc numai cu atît"!) acoperă absența oricărei preocupări de ordin metafizic sau religios. În atari condiții, valoarea religioasă apare drept o neseriozitate iar starea mistică drept un viciu! Homo religiosus face figură de ridicol ori simulant. Pentru corectarea unui asemenea climat reducționist, uscat într-un chip păgubitor, întîlnirea cu Nae Ionescu poate constitui, neîndoios, o șansă ("Metoda" sa e una de perspicacitate și bun-simț personal
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
pro domo din ultimul deceniu. Autoarea ține să se delimiteze ritos: Evitînd abordările biografiste sau de tip monografic (...), vom încerca să aducem în prim plan acele elemente filmice care au făcut să i se atribuie lui Tarkovski calificativul de artist mistic, transcendental, religios, iar opera sa să rezoneze, pe cît de singular, pe atît de amplu, ca un clopot al altei lumi". N-aș lua însă drept peremptorii asemenea aserțiuni, nici măcar motto-ul cărții ales dintr-un cuvînt al reputatului cineast
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
Hitler” și alte delicatețuri, până la indignatul apelativ „un cismar analfabet și criminal”. „Vasta capacitate intelectuală” trebuie înțeleasă, am impresia, în jonglarea demențială cu cele două unități de măsură: pupatul vicios al dosului și călcarea în picioare a ceea ce tocmai adorase mistic. Când e Vadim sincer? Atunci când se prosternează oriental și promite să rămână în eternitate sclavul „marelui bărbat”, sau atunci când scrie, speriat probabil de propria sa contribuție la declanșarea nebuniei lui Ceaușescu: „Am avut noi tot felul de tirani, mai mici
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
obiecte și fantasme, lumi uitate, exilate, neglijate și, de multe ori, abia născute, deși vîrsta lor este respectabilă, artiști și opere, destine fascinante și ingratitudini implacabile ca o piatră de mormînt. Rezultatul acestor rătăciri somnambule și al acestor fascinații aproape mistice este recent apăruta sa carte Pictori români uitați, NOI, media print, București 2003, căreia chiar i-am scris o prefață, pentru că eu însumi visez și rătăcesc similar și pentru că, asta e, văd lucrurile la fel. Adică, De aici așa se
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
în fața creației ca act revelat și aruncă la groapa comună cadavre artistice care, ca în vestitul raport al cioclilor lui Caragea de pe cîmpul Dudeștilor, de multe ori nu pot fi îngropate din pricina banală că reușesc să fugă. În acest univers mistic, al erupțiilor genialoide și al pustiurilor halucinante, cînd cineva încearcă să spună că realitatea este mult mai bogată, că zoologia nu exclude botanica și că nici amîndouă la un loc nu se pot substitui geologiei, apoi acela, vorba înaltă și
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
lor diafan și străveziu, prăjindu-și genele și retina, precum un sudor ingenuu care și-a aruncat masca spre a gusta nemijlocit voluptățile combustiei, la jarul lor pervers și mocnit, respirînd, mai apoi, ca într-o experiență pneumatică pe jumătate mistică, pe jumătate fiziologică, aerul tare sau fetit al tuturor sonorităților, Poetul - arheolog amator și fantast profesionist, un fel de Schliemann cu Troia în sînge, în spermă și în cortex -, descoperă, unul cîte unul și pe toate deodată, Elementele. Descoperă carnea
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
meu umplut cu țărînă,/ culcat pe izvoare secate, pe secetă cumplită în chip de pernă” (ibidem). Sau: „Pe dușumele sălta ca o broască inima poetului/ cît o baniță de porumb” (Fapt divers). Sau: „Cu inima de cretă dau îndemn” (Februarie mistic). Sau: „Cum cade noaptea din ram/ nebuni pe alge aleargă fiorii mei de pe piele/ scuturînd scrumbiile rătăcite de bancuri/ unde stau ascunse ca nervii în măsele” (Dresorul de sardele). Sau: „Viorile sunt duse în cazărmi să se culce” (Lumea fără
Poezia lui Constant Tonegaru (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13455_a_14780]
-
Pollok, către misticismul iudaic al lui Rothko și spre faza expresionistă a lui Dubuffet și Wols. Din această fază există și în România câteva lucrări marcate de experiența cinematografică și coregrafică a lui Brauner în același timp cu mari apetențe mistice, totul obținut printr-un sistem de colaje mentale și tehnice, ca de pildă în pictura dedicată lui Gellu Naum, într-un grupaj de nuduri și o lucrare evident aluzivă la Miró.
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
din simțămîntul obscur că în sfera acesteia generația spontanee nu e cu putință). „Cel dintîi lucru la care aspiră un curent nou ce luptă împotriva tradiției, nota Blaga, este de a-și crea o tradiție”. Consfințindu-și punctul de plecare mistic, Ion Mircea săvîrșește un amplu ocol în regiunea stufoasă a rebeliunii suprarealiste spre a se întoarce la nucleul spiritualist iradiant. Strategic vorbind, e o manevră cît se poate de favorabilă creației, căci împrospătează „fondul” adorației care aspiră spre austeritate, spre
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
gest "printre altele", mai mult decît un indiciu: este o întreagă metafizică Cidade de Deus se înalță, în asemenea momente, mult deasupra bunelor intenții, a misionarismului documentar și a cinema-ului realist, brut și brutal, pentru a cunoaște - în fulgurația mistică și poetică a unei clipe - vertijul de-a fi uman, dureros de uman.
Gangsterii-și fac cruce cu arma by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13668_a_14993]
-
conștiinței) autorul și ceea ce a proiectat efectiv în substanța operei, practic inepuizabilă în orizontul interpretării? Într-un eseu din Oceanografie, Mircea Eliade ia în discuție chestiunea, pornind de la Cîntarea cîntărilor, un poem nupțial în primă instanță, care cuprinde, totuși, structuri mistice, alegorice, ecleziastice: „Privit printr-un anumit punct de vedere, poemul se transfigurează îndată, capătă alte valori, altă orientare și cu totul alte intenții. Dar cine ar putea spune că autorii au știut sensul mistic sau sensul alegoric al poemului? Și
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
primă instanță, care cuprinde, totuși, structuri mistice, alegorice, ecleziastice: „Privit printr-un anumit punct de vedere, poemul se transfigurează îndată, capătă alte valori, altă orientare și cu totul alte intenții. Dar cine ar putea spune că autorii au știut sensul mistic sau sensul alegoric al poemului? Și totuși, cine poate nega evidența acestor sensuri?". În continuare, Eliade schițează o concluzie plină de miez: „Se pare că sînt lucruri, sau adevăruri care se verifică tot atît de bine și în același timp
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
prim plan figura lui Tiberiu Olah, de curând dispărut dintre noi) până la stimularea creativității tinerilor. Cel puțin privitor la concursurile de compoziție și muzicologie, mi-am confirmat o impresie accentuată pe parcursul prezentului an universitar: există o clară orientare spre subiecte mistice. Din ce în ce mai multe studente ale secției de muzicologie comentează în eseuri sau studii bunăoară aspecte ale recviemului, iar titlurile compozițiilor tinerilor evocă programatic ritualuri folclorice, descântece, psalmi sau anumite simboluri creștine. Ascultând cele cinci cantate pentru soprană și șapte instrumente, înscrise
Săptămîna studențească by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13962_a_15287]
-
pe care prepoziția îl introduce în contextul care a devenit pentru vorbitorii de azi prototipic: cel al discursului religios. Productivitatea unui model paradoxal nu e intrinsecă prepoziției: "Viața întru Domnul" este, din punct de vedere religios, un exemplu de ambivalență mistică, în care căutarea și găsirea se realizează simultan, fără a fi în mod simplu și definitiv una sau alta ( "întru înseamnă și a fi în, și a merge către", op. cit., 305); prepoziția are doar meritul de a se asocia prin
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
pag. 366) Eliade își sintetizează primele cinci foiletoane: "Am pornit de la constatarea unui spirit al generației actuale, deosebit de al celorlalte.(...) Trăsătura dominantă: dorința de o sinteză completă și autentică. De aici, critica diletantismului, nevoia de seriozitate spirituală, de integrarea experienței mistice, și critica acelui spirit științific de laborator, de universitate... Am arătat apoi necesitatea experiențelor, de orice fel, pentru gimnastica spiritului.(...) Și am încheiat această primă serie de note prin identificarea culturii cu experiențele." Este foarte greu să cuprinzi spiritul unei
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]