1,480 matches
-
footnote>. Această lumină divină se descoperă oamenilor curați duhovnicește și care ajung pe culmile cele mai înalte ale virtuții și duc o viață de sfințenie. În lumina divină omul îl vede pe Hristos, Îl cunoaște și comunică cu El. Cunoașterea misticului este o cunoaștere experimentală și nu una strict bazată pe rațiune. Aici este și deosebirea dintre călugărul și filozoful calabrez Varlaam, latinizant fără a fi tomist, umanist elenizant, nominalist și lipsit de simț mistic<footnote Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
descris vreodată firea lui Dumnezeu ci după har și după lucrare, care e comună Tatălui și Fiului și Sfântului Duh<footnote Idem, Mărturisirea credinței ortodoxe, P.G., CLI, col. 766. footnote>. A. Halleux observă: Fiind totodată călugăr și preot, teolog și mistic, Palama a putut situa doctrina ființei și a energiilor în interiorul unei sinteze biblice și personaliste, hristologice și sacramentale, evitând astfel să-și închidă teologia în categoriile unei sistematizări filosofice, lucru care îi conferea acesteia o raționalitate mai înaltă<footnote André
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
de factură dizidenta, ci este de acum înainte un punct de reper pentru orice intelectual ce se respectă, chiar și pentru cei ce i-au purtat sâmbetele”. Poeta și prozatoarea creștină Mariana Gurza, îl surprinde pe Artur în nimbul sau mistic: „Avem nevoie de o « hrană a spiritulu »i și Artur Silveștri a înțeles acest lucru. Într-o lume în care criza morală se adâncește, dânsul a vrut să ne pregătească pentru suflet... Îl vedeam în noapte că pe un călugăr
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
și alte teme sau direcții ale gîndirii cioraniene, sau ale vieții sale. Astfel, discuția despre specificul francez o generează inevitabil pe aceea a situării lui Cioran față de țara și limba sa de adopție (poziția sa de metec), Spania aduce subiectul misticii, Germania pe acela al filosofiei și universității, Ungaria pe cel al xenofobiei și relațiilor lui Cioran cu Codrescu, evident specificul evreiesc duce la discutarea presupusului (sau controversatului) antisemitism al lui Cioran. Toate aceste popoare reprezintă fascinații mărturisite din perspectiva cărora
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
care l-a pus sufletul nordic în legendele pe tema vieții de dincolo, ci asistă “nu numai la un act de adorațiune, ci la o caldă și firească reducere a dumnezeiescului la omenesc și pe deasupra - ceea ce este într-adevăr specific misticii noastre populare - la o localizare la orizonturi românești a vieții sfinte.” Cartea lui Marian a interesat nu numai pe folcloriști, critici literari și istorici ai religiilor (cu deosebire pe Mircea Eliade, care o mai cercetează și când scrie textul conferinței
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
capitol, Un portret moral și religios, este o interesantă portretistică a lui Hristos, realizată prin penelul introvertit al unei culturi cu o tectonică religioasă profund iconoclastă. În cel de-al patrulea capitol, Isus ascetul, întâlnim un Iisus apropiat de marii mistici hinduși ori buddhiști, "yoga" sa fiind însă una ce ține de un topos-atopos, un "loc-fără-de-loc", prin care ne este dezvăluită universalitatea mesajului lui Iisus Hristos. Linia tradiției este ținută și în cel de-al șaselea capitol, pentru ca în capitolele cinci
Pe urmele lui Mircea Eliade by Thomas Kendall () [Corola-journal/Imaginative/14176_a_15501]
-
această liniște aproape transcendentală pe acre o descrie poeta. Sunt viziuni ale morții și revelații ale alternativei la fel ca într-un superb poem al lui Frost, The Road not Taken. La Irina Mavrodin însă, alternativa este, inevitabil, îmbrăcată în mistic, drept singur și simplu mod de concepere a existenței, în metafora gestului femeii lui Lot: " Ai putea trăi acum/ nu știu câte vieți,/ dacă te-ai uita/ la ființa / cu multe chipuri schimbătoare/ care îți gâfâie/ în spate/ dar frica ta este
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
se vor milui. Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, ca a lor este împărăția cerurilor. Chiar dacă înlăturați distilatul mistic din cele nouă Fericiri sau din Crezul niceno-constantinopolitan (un text post-evanghelic, dar la fel de vibrant), rămâneți cu unele dintre cele mai frumoase pagini de poezie din literatura universală: Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor
Puterea cuvintelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82502_a_83827]
-
Al. Săndulescu Dacă volumul anterior Trădarea intelectualilor, pe care l-am comentat în numărul precedent, se deschidea cu un capitol privind " Vânătoarea de vrăjitoare", mai exact cu asanarea terenului de "fasciști", "legionari", "trădători", "mistici", "reacționari" etc., cel de față, Reeducare și prigoană, înfățișează pe larg ofensiva politrucilor dogmatici împotriva "decadentismului" (modernismului), a poeziei "evazioniste" a "turnului de fildeș", a estetismului și în genere a artei "descompuse" burgheze, "intrate în putrefacție". Cam acesta era limbajul
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
cuprins bine definit, conturat și expus întregii lumi. Apropierea și alegerea frumuseții Hava drept motivație dar și explicitare a excursului existențial, nu este deloc întâmplătoare, se poate vedea cum conduce spre o permanentizare a unui eu predispus la lumesc, la mistic, la real și la imaginativ. De fapt, beneficul constă miraculos în ramificația iubirii, într-o epopee demnă de a fi spusă și receptata. În „Focul pleoapelor”: „Lâni:... câte secole am călărit/ pe cărările ursului în peșteri de marmură/ în muntele
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI ASLLAN QYQALLA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380671_a_382000]
-
și va rămâne o taină a sfințeniei<footnote Prof. Ion Lazăr, op. cit., p. 50. footnote>, care poartă girul nemuririi<footnote Părintele Galeriu, Prefață la Sf. Vasile cel Mare, Sf. Paisie Velicikovski, Cuv. Nichifor Thetokis, op.cit., p. 33. footnote>, este ceva mistic<footnote Olivier Clément, op. cit., p. 73. footnote>, de aceea, în cadrul ei, nu este îngăduit senzualismul (urmărirea exclusivă a atracțiilor care apar de pe urma simțurilor<footnote V. V. Zenkovsky, op. cit., p. 23. footnote>. În această ordine de idei, în trecut, dar cu atât
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
verset indică faptul că dorința umană de a-L vedea pe Dumnezeu nu încetează niciodată, datorită infinității lui Dumnezeu. Ființele umane pot surprinde sau vedea numai lucrurile limitate, nu ceea ce nu are limite. Căutarea nesfârșită a lui Dumnezeu constituie miezul misticii Sfântului Grigorie, iar cuvintele Sfântului Pavel din Filip. 3, 13 joacă un rol cheie în De vita Moysis (II.225, 242)<footnote A se vedea, pentru mistica Sfântului Grigorie, A. Louth, The origins of the Christian mystical tradition. From Plato
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul, traducere: Elisabeta Voichița Sita, Editura Deisis, Sibiu, 2002, p. 137. footnote>. Ființele umane pot surprinde sau vedea numai lucrurile limitate, nu ceea ce nu are limite. Căutarea nesfârșită a lui Dumnezeu constituie miezul misticii Sfântului Grigorie, iar cuvintele Sfântului Pavel din Filipeni 3, 13 joacă un rol cheie în De vita Moysis<footnote De vita Moysis, II. 225, 242, GNO, VII. A se vedea, pentru mistica Sfântului Grigorie, A. Louth, The Origins of the
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
puterile proprii și, implicit, în puterea lui Dumnezeu. Sfântul Grigorie nu recomandă persistarea în această stare, ci îl sfătuiește pe cel care trece prin criza deznădejdii să încerce, punându-și nădejdea în Dumnezeu<footnote Pentru a înțelege aceste aspecte ale misticii gregoriene, semnificativă este explicația pe care Sfântul Grigorie o dă celei de-a treia fericiri: „Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia” (Mt. 5, 4). El socotește că aici nu e vorba nu numaidecât de cei ce plâng
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Eco - Supraomul de masă (Ed. Pontica, 90 000 lei); Marie Capdecomme - Viața morților. Despre fantome de ieri și de azi (Ed. Polirom, 169 000 lei); Marta Petreu - Filosofia lui Caragiale (Ed. Albatros, 137 700 lei); Patrick Drouot - Șamanul, fizicianul și misticul (Ed. Humanitas, 175 000 lei); Jose Carlos Somoza - Peștera ideilor (Ed. RAO, 129 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Panorama veacului Romanul publicat în 2000 de cea mai importantă scriitoare suedeză
Agenda2003-28-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281235_a_282564]
-
înfloritoare, unind caracteristici arabe cu cele mai puternice trăsături romanice. Între poeții hispanoarabi, mai cunoscuți au rămas: Ibn Zaydun, m.1070 , celebru prin amorul pentru prințesa-poetă Wallada, califul al-Mu’tamid 1091, Ibn Hafaga, m. 1139 și, nu în ultimul rând, misticul sufi Ibn Arabi, m. 1240, care pe lângă amplele sale scrieri filozofice a lăsat și un diwan de versuri. De asemenea, lumea hispano-arabă a încurajat câteva poete, între care Wallada, m.1091, fiica unui calif omeyad din Cordoba. S-au păstrat
Poezie și morală hispano-arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2820_a_4145]
-
criză spirituală și prefigurează un mirabil proces evolutiv. Interesantă este și concepția ei despre schizofrenie, adică despre acea maladie în care individul este plonjat într-o stare transpersonală, pe care însă nu știe să o integreze în existența sa cotidiană. «Misticii și schizofrenii, medita Lang, se afla în același ocean , numai că misticii înoată, pe când schizofrenii se îneacă». Referitor la vindecare, aceasta nu se poate realiza cu adevărat decât apelând la o anamneză de profunzime, adică procedând la o incursiune în
Agenda2004-14-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282249_a_283578]
-
ei despre schizofrenie, adică despre acea maladie în care individul este plonjat într-o stare transpersonală, pe care însă nu știe să o integreze în existența sa cotidiană. «Misticii și schizofrenii, medita Lang, se afla în același ocean , numai că misticii înoată, pe când schizofrenii se îneacă». Referitor la vindecare, aceasta nu se poate realiza cu adevărat decât apelând la o anamneză de profunzime, adică procedând la o incursiune în trecutul subiectului respectiv. Orientarea transpersonală reclamă, din partea psihoterapeutului, o aleasă statură spirituală
Agenda2004-14-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282249_a_283578]
-
ei să o definească: „Muzică onirică. Nu știu să mai fie cineva care visează muzică și apoi o scrie. Muzica mea s-ar putea încadra în trei dimensiuni: mistică, cu raportare directă la lumea nevăzută, exprimă stări, reverii, plutiri, ceea ce misticii numesc contactul cu Divinitatea; filosofică, ritmuri care mie îmi dau de gândit și mă aștept ca același efect să-l producă ascultătorului; accesibilă, aproape comercială, antrenantă, în stare să creeze obsesii, cu această muzică aș vrea să ies ...pe piață
Agenda2004-26-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282571_a_283900]
-
limitele tot mai desuete și mai împovărătoare ale colectivismului, îi deschid orizonturi integraționiste. Prin recursul la "instanța supremă" a intelectului, Aderca aspiră, în chip reflex, la o "protecție" luminată, "europeană", împotriva barbariei care zace în instinctualitatea masei la care apelează misticii colectivismului. Cititorul actual poate descifra în asemenea rînduri o profilaxie antitotalitara. Evreu, deci aparținînd unei nații mult încercate, Aderca avea, teoretic, două posibilități de defensivă: fie aceea de-a se solidariza strîns cu etnia să, prin urmare a accepta un
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
lui Tepeneag, si in postfața scrisă de Mircea Martin, Béguin ne este înfățișat cu latura să biografica, pasionala. Omul care s-a convertit la 39 de ani la catolicism, care a fost un militant în tot ce a făcut, Béguin misticul, este pus în fața propriei cărți pe care unii o considera un Erlebnissroman, o autobiografie spirituală, o carte de autoelucidare. Întrebarea firească vine de la sine: în ce măsură o carte de critică declarat subiectivă, apărută în 1937, mai poate stârni interes acum, la
Vocatia visului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17781_a_19106]
-
albesc la soare, imaculat și aseptic că o planetă moartă, încărcat de voluptățile grele ale unui lupanar ce se revarsă și băltește că o viitura, dar și bîntuit de vînturi subțiri, străbătut de raze acide și încremenit în ceremonialul unei mistici glaciale, Agopian și Ilfoveanu sînt simultan captivi și stăpîni. Ei i-au creat îndelung, cu voluptățile unui olar și cu o tenacitate de orfevru, toate dimensiunile terestre și metafizice: pămîntul plin de cratere și de păduri luxuriante, cu atmosfera cristalina
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
farsă măruntă și macabră. Există însă și pagini de-a dreptul márqueziene, a căror protagonistă este Elisabeta, soția schizofrenică a lui Horia, personaj realmente memorabil, ființă cu o sexualitate aberantă, predispusă unor stări de transă, asemănătoare cu acelea ale marilor mistici și vizionari: "(...) cu cele mai firești și pure mișcări începu să se dezbrace, aruncându-și întâi bluza subțire de mătase care, fiind și foarte ușoară, dar și datorită unui fenomen miraculos, antigravitațional, în loc să cadă, începu să plutească în jur ca
Universuri paralele by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17351_a_18676]
-
înstrăinîndu-mă și pierzîndu-mă în acest fel în activitatea înșelătoare a scrisului (...)" (p.123). Autenticitatea este, în acest caz, asumarea acestei "activități înșelătoare" care devine spațiu al unei transcenderi către adevărul superior al ființei. Din această perspectivă integratoare trebuie privite accentele misticului din finalul "jurnalului". Misticul e pus în contextul "realităților paralele", demers cu vîrtuți revelatoare pentru că probează conectarea sensibilității creatorului la o lume în continuă transformare și abolire a granițelor, în numele unei simultaneități constitutive. (Corin Braga, Oniria. Jurnal de vise (1985-1995
Sub obrocul autenticitătii by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/17916_a_19241]
-
acest fel în activitatea înșelătoare a scrisului (...)" (p.123). Autenticitatea este, în acest caz, asumarea acestei "activități înșelătoare" care devine spațiu al unei transcenderi către adevărul superior al ființei. Din această perspectivă integratoare trebuie privite accentele misticului din finalul "jurnalului". Misticul e pus în contextul "realităților paralele", demers cu vîrtuți revelatoare pentru că probează conectarea sensibilității creatorului la o lume în continuă transformare și abolire a granițelor, în numele unei simultaneități constitutive. (Corin Braga, Oniria. Jurnal de vise (1985-1995), Editura Paralelă 45, "Colecția
Sub obrocul autenticitătii by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/17916_a_19241]