2,085 matches
-
în anul 1972, acesta deținând și un record național: este cel mai îngust baraj din țară raportat la volumul de apă reținut. Zona protejată din jurul Surducului, mai mult de 300 de hectare, este minunată pentru agrement, dar și pentru vânătoare (mistreți, cerbi, căprioare) sau pentru pescuit (păstrăvi, scobari). Odată ajuns aici, turistul poate vizita siturile arheologice de la Făget, Margina și Tomești sau casele memoriale de la Lugoj, poate face excursii la biserica din lemn de la Zolt, la Valea lui Liman, peștera Românești
Agenda2003-27-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281215_a_282544]
-
specii de crocodil și șopârle. În căutarea legendei Mărturii arheologice și documente originale (1585) atestă, de asemenea, că în pădurile de pe teritoriul de azi al țării noastre se află „un belșug nemaiauzit de tot felul de sălbăticiuni: elani, cerbi, căprioare, mistreți și urși umblau ca turmele de oi; erau și foarte multe dropii, potârnichi, găinușe de câmp și de mesteacăn, rațe, gâște, becaține și alte păsări... dacă ar avea chef locuitorii ar putea să trăiască numai din vânat“. În „Descriptio Moldaviae
Agenda2004-3-04-c () [Corola-journal/Journalistic/281946_a_283275]
-
pădurii“, 2003, pag. 90-93). Povestea trofeelor Pe măsură ce vânătoarea s-a transformat dintr-o ocupație într-un adevărat sport, a devenit o tradiție pentru cei care o practicau de a păstra ca amintire coarnele de la cerb, blana de la urs, colții de la mistreț etc., care prin similitudine cu trofeele ce se capturau în războaie (arme, drapele), au fost numite „trofee vânătorești“. Se păstrau trofee îndeosebi de la specii apreciate pentru frumusețea lor aparte sau trofee pentru dobândirea cărora se cerea multă iscusință. Din 1930
Agenda2004-3-04-c () [Corola-journal/Journalistic/281946_a_283275]
-
Petrecerea timpului liber Programul de fotovânătoare cu motodeltaplanul, derulat de LaTura Extremă, înseamnă patru ore de instructaj și pregătiri, plus cincisprezece minute de zbor propriu-zis cu motodeltaplanul, în tandem cu instructorul, deasupra pădurilor. Se pot observa și fotografia cerbi, căprioare, mistreți și tot ce vă trece prin minte și prin fața ochilor! Pe dealurile Pișchiei, cu LaTura Extremă se merge cu parapanta. Chiar după prima lecție de zbor, la fel, în tandem cu instructorul, oricine poate să se dea cu parapanta. După
Agenda2004-16-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282316_a_283645]
-
didactic pentru a-i învăța pe copii același lucru, respectiv, recunoașterea urmelor lăsate de animale. Aceste două colecții au deja apreciabila vârstă de 100 de ani. Vizitatorii pot vedea aici și o serie de alte colecții: mamifere mari și mici (mistreț, lup, iepure, căprior, pisică sălbatică, dihor, jder, hermelină etc.), păsări (pelican, dropie, cocoș de munte, cocoș de mesteacăn, gâște și rațe sălbatice, stârci, cormorani), trofee de vânătoare (cerb carpatin, cerb lopătar, căprior, capră neagră, urs, lup, mistreț). Datorită deselor mutări
Agenda2003-40-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281552_a_282881]
-
mari și mici (mistreț, lup, iepure, căprior, pisică sălbatică, dihor, jder, hermelină etc.), păsări (pelican, dropie, cocoș de munte, cocoș de mesteacăn, gâște și rațe sălbatice, stârci, cormorani), trofee de vânătoare (cerb carpatin, cerb lopătar, căprior, capră neagră, urs, lup, mistreț). Datorită deselor mutări din anii cincizeci, o parte a pieselor s-au deteriorat iremediabil, iar altele s-au decolorat din pricina expunerii îndelungate la soare. Blana unor mamifere, dar și penele unor păsări arată ca și ale unor surate ce suferă
Agenda2003-40-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281552_a_282881]
-
se va strica în curând; ne putem aștepta la o schimbare în rău a vremii când vrăbiile și turturelele se „scaldă“ în praf; de asemenea, dacă ciorile zboară agitat și... zgomotos; la munte fiind, dacă vedem că cerbii, căprioarele sau mistreții coboară repede spre pădure, iar câinii părăsesc turma și fug la stână, este foarte posibil ca în câteva ore să se dezlănțuie furtuna; simțind apropierea furtunii, plantele își strâng frunzele și se apleacă spre pământ pentru a preîntâmpina furia vântului
Agenda2003-50-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281818_a_283147]
-
predominau pinul, molidul, arinul și alunul. Vânătorii preistoriei Dacă astăzi vânatul e-o delicatesă pe mese, pentru neolitici el însemna... modul tradițional de hrănire. Preistoricii vânau intens, cu arme de piatră și os, iar țintele lor preferate erau cerbul și mistrețul. În acest mediu bogat împădurit viețuiau multe carnivore: ursul, pisica sălbatică, jderul și vulpea. Cerbul, căprioara, bourul, iepurele și bursucul erau la ele acasă. Fermieri...de șapte mii de ani Mândru de „marva lui din avlie“, bănățeanul de astăzi are
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
stă- teau oameni mulți. Arheologii au găsit chiar tăvi multifuncționale, cu forme pentru pește, carne de porc sau pasăre, de băgat la cuptor. Aproape un... gourmet, omul pietrei șlefuite nu se dădea în lături de la o pasăre de baltă, un mistreț, niscaiva specialități de scoici și chiar de la o fripturică de...câine. Porcul din cocină rămânea însă masa cea de toate zilele și sacrificarea lui se făcea după toate regulile vremii. Fără îndoială că un soi de „pomana porcului“, un ospăț
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
restricție va interveni și la sfârșitul lunii viitoare, braconierii având de plată după 31 ianuarie 2004 câte 1 000 000 de lei în cazul vânării varietăților de iepuri și nu mai puțin de 10 000 000 de lei pentru vânarea mistreților. În toate situațiile, sumele vor fi suportate pentru fiecare exemplar afectat în parte. MARIUS HORESCU „Nanette” l Pentru iarnă Magazinul „Mayri“ (Centrul Comercial „Kapa“, stand G5) a pus în vânzare colecția vestimentară „Nanette“, realizată de designerul ieșean Nanette Pârvu. Materialele
Agenda2004-1-04-gen7 () [Corola-journal/Journalistic/281901_a_283230]
-
tradițiilor specifice zonei Brașovului. Clădirea Centrului va găzdui expoziții etnografice și numeroase săli de studiu. Grădina zoologică va fi construită pe o suprafață de 30 de hectare. Parcul va „copia“ viața în libertate a mai multor specii de animale - râși, mistreți, urși, lupi, cerbi, capre negre. Conform unui studiu realizat de firma germană de consultanță „Grossman“, înființarea acestei zone ecoturistice în apropierea Brașovului ar atrage, până în anul 2010, circa 100 000 de turiști străini, în condițiile în care se preconizează ca
Agenda2004-9-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282136_a_283465]
-
august. Trebuie spus însă că legislația în domeniu prevede despăgubiri în cazul unor fapte ilicite, chiar comise fiind în perioada permisă de vânare. Prezentăm în cele ce urmează speciile respective, precum și cuantumul amenzilor ce vor fi aplicate contravenienților: l mamifere - mistreț - 5 000 000 de lei; viezure - 500 000 de lei l păsări - gaiță și graur - 10 000 de lei: stăncuță și varietățile de sturz (de vâsc, cântător, de vii, de iarnă, cenușiu) - 25 000 de lei; ciocârlie - 50 000 de
Agenda2004-31-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282715_a_284044]
-
de culoare etc.), ocupând un loc de cinste la Expoziția de Vânătoare organizată anul trecut la Pitești. Desigur, în Timiș nu se vânează doar căprior, județul fiind populat cu majoritatea speciilor de interes cinegetic. Cerbul comun (carpatin), cerbul lopătar sau mistrețul nu sunt deloc prezențe neobișnuite, ca să nu mai pomenim de vânatul mic, care propulsează județul pe locul întâi pe țară la iepuri, fazani sau potârnichi. Mai mult decât atât, pe fondurile de la Luncani, Poieni sau Nădrag poate fi întâlnit chiar
Agenda2004-35-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282808_a_284137]
-
fost populați 3 500 de pui de fazan, în vârstă de o săptămână. Străinii, o importantă sursă de venit Potențial cinegetic însemnat, pe gustul fiecăruia. Dar încotro se îndreaptă preferințele vânătorilor timișeni? Desigur, cei mai mulți optează pentru vânatul greu: cerb sau mistreț. Nu puțini sunt amatorii de iepuri și fazani. Dar restul, veți întreba? Sturzii, graurii, guguștiucii sau gaițele? Se înmulțesc oare peste măsură, devenind un risc pentru culturile agricole? Din contră, pentru că, dacă nu dezvoltă prea mult interesul vânătorilor autohtoni, aceste
Agenda2004-35-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282808_a_284137]
-
bălțari”, vânătorii cu lațul, care operează în special pe timp de iarnă, la marginea localităților. În fiecare sezon de vânătoare se găsesc „plantate” peste 10 000 de lațuri, cu ajutorul cărora se capturează vânatul mic (iepuri, fazani), dar și, la noroc, mistreț sau chiar urs. Condiții Cum puteți deveni vânător cu permis? Simplu și nu prea. Trebuie întâi de toate să fi împlinit vârsta de 18 ani și să aveți cetățenia română sau măcar rezidența în România. Este obligatorie, mai apoi, parcurgerea
Agenda2004-35-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282808_a_284137]
-
nouă ani la Lugoj și mai apoi întors „acasă” ca șef al filialei A.J.V.P.S. de la Făget, Cornel Lera conduce asociația județeană din ianuarie 2001. Care sunt realizările de care îi face plăcere să-și amintească? Poate un trofeu de mistreț, echivalentul unei medalii de argint, un trofeu cu o istorie picantă, ca toate istoriile vrednice de a fi povestite între cei aflați la căldura unui foc vânătoresc. Sigur, coeziunea pe care a reușit-o în ultima perioadă în rândul membrilor
Agenda2004-35-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282808_a_284137]
-
de brumă turma / Își paște tragic sieși urma. În fluier intră frigul, ura, / Pe unde a ieșit căldura.// și-n loc de funze, pe meleaguri, / Din cosmos curg foșniri de steaguri. // Visarea crește, cerul scade, / Pe mări deodată Newton cade. // Mistrețul roade doina veche, / Se trage crucea de ureche. // și-mi alipesc, uitând necazul, / De steaua cea de pradă-obrazul. («Paradoxuri planetare” VRF, 218). Grigore Vieru are divinul dar de a transforma în poezie chiar și un formular polițist de evidență a
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
este într-însul imuabil. Barocului comportamental i se asociază setea de cunoaștere, un soi de baroc gnoseologic. Lacom să vadă totul, Ulise luptă împotriva amneziei, ca și a tuturor tentațiilor ce l-ar fi putut opri din drumul său (lotusul, mistrețul zeiței Circe, nemurirea promisă de Calipso, șederea lîngă frumoasa Nausicaa), pentru a "învăța" cît mai multe. Faptul că a dorit să audă cîntecul sirenelor, acceptînd să fie legat de catarg, se explică nu prin dulceața vocilor sau ineditul cîntecelor emise
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
Și, imediat după aceea, miracol: o vagă numire a Satanei, Naiba e în mod genial asociată unui "Setilă" demonic; pe loc, narațiunea capătă amploare, cu atat mai mult cu cât altor vagi entități infernale (nagode) li se dă formă de mistreți planetari în stare să rame "marea cea adâncă", si pe care lumea abia de-i încape: "Așa vorbi bătrână/ Și Mihnea tremura;/ Iar Naiba, ce fântână/ O soarbe într-o clipă/ Și tot de sete țipă!/ La dreapta lui zbura
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
Și tot de sete țipă!/ La dreapta lui zbura.// El are cap de taur/ Și gheara de strigoi,/ Și coada-i de balaur,/ Și geme cu turbare/ Când babă tristă pare;/ Iar coada-i stă vulvoi.// Iar nagodele-urâte/ Că un mistreț la cap,/ Cu lungi și strâmbe rate,/ Cu care de pe stâncă/ Ram marea cea adâncă/ Și lumea nu le-ncap;" Pauză de respirație! Dincolo de valoarea versurilor de față, o remarcă de ordin lingvistic... Înțeleg că un izolat etnic că Budai-Deleanu
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
Frunza de stejar, simbol al forței, înconjurînd șoldurile lui Hermann Göring. Ce simbol, o Loreley! De această uimitoare centură aurită, însoțită de buna-i faimă, atîrnă un pumnal de aur cu mînerul de asemeni cizelat. Croit pentru a servi la mistreți, care mă face să mă minunez că gazda noastră se împodobește cu el în casă și cînd e vorba doar să ne servească ceaiul! De ce o asemenea armă? De altfel, mă întreb în gînd, de ce tot acest unicat extraordinar care
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
cunoscusem în țară, dar nu pot să spun că eram foarte legați. Mersesem la Cenaclul Lovinescu în țară, bineînțeles, după moartea lui Lovinescu. Am lipsit cînd Doinaș a luat premiul de poezie. Monica a citit cîteva poeme: "Astăzi ne despărțim", "Mistrețul cu colți de argint" și, din nefericire, povestea cu steaua cu cinci colțuri, "Chinta stelară". Mai bună era "chinta regală". S-a bucurat că mai venea un român. Mi-a dat niște tichete de pîine, fiindcă pîinea era încă pe
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
deplina unanimitate"". Sau o altă "opoziție", pe cît de cruntă pe atît de imaginară: "Ne așezăm și reîncepe obsesia mea tiranică, rușinoasă, de psihopat; sînt invizibil, am la mine "dublu-express"-ul de 7,3x74 R, arma mea de urși și mistreți. Crucea lunetei se așează ușor pe fața lui plină de pete, între ochi. Nu! Moarte prea rapidă. Mai bine trag întîi în ea, să-l văd cum suferă... Gînduri de om de 60 de ani! Există însă și un alt
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
pentru rapoartele către Bruxelles. Faptul că Năstase a profitat de-un moment de slăbiciune al actualului președinte pentru a-și face auzită vocea (o voce a "rațiunii") e cel mai trist eveniment la care am asistat (după execuția nemiloasă a mistreților de la Balc) în ultima lună. Tare mi-e teamă că barierele complicităților o dată ridicate, va năvăli peste noi șleahta nătăfleților care parazitează de-atâta vreme structurile statale și guvernamentale. Ar fi cea mai cumplită înfrângere - o înfrângere pe teren propriu
Specialiști, cadre, nulități by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11965_a_13290]
-
efective mari de stârci cenușii, pescăruși răzâtori, stârcul și corcodelul mic, prigorii, cea mai mare colonie de lăstuni de mal de pe întregul curs al râului. Dintre mamifere se remarcă vidra, dar și un număr mare de cerb carpatin, lopătar, căprior, mistreț.
Agenda2003-20-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281028_a_282357]