213 matches
-
și lutul sunt prietenia, asiduitatea și entuziasmul, colinele înalte și văile adânci reprezintă păstrarea secretelor, cheia e limba și de aici discreția, clepsidra și coasa sunt viața și timpul, puterea e laba de leu, vasul cu tămâie e inima pură, mistria e generozitatea, inima care întinde cimentul dragostei frățești, piramida e nemurirea iar mâinile strânse sunt dăruirea și încrederea. Fiecare din aceste mici incursiuni în istorie, în filosofie, în hermeneutică sunt deci trepte necesare pentru a înțelege locul și rolul obiectelor
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
înțeleg tâlcul? Puțini se dăruie cu timp și asiduitate în încercarea de a vedea ce se ascunde sub văl. Toți cred că li se cuvine, plătind, distrugând, dar nu construind, în sensul de a așeza cărămizile una câte una cu mistria punând mortarul indicat de maestrul său, căruia o viață are obligația să-i acorde respect și recunoaștere. Toți cred că li se cuvine, plătind, distrugând, dar nu construind, în sensul de a așeza cărămizile una câte una cu mistria punând
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu mistria punând mortarul indicat de maestrul său, căruia o viață are obligația să-i acorde respect și recunoaștere. Toți cred că li se cuvine, plătind, distrugând, dar nu construind, în sensul de a așeza cărămizile una câte una cu mistria punând mortarul indicat de maestrul său, căruia o viață are obligația să-i acorde respect și recunoaștere. Există lucruri adânci, care în lumina artei pot fi înțelese cu mult mai limpede decât în lumina științei. Se spune că apa unor
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
praf și pulbere, aceste papirusuri fărâmițate sunt niște fapte care țin de noroc sau de întâmplare. Prima arheologie care permite accederea la aceste comori e clasică; ea presupune identificarea locului, șantierul, săpăturile efectuate întâi cu lopeți și cazmale, apoi cu mistria și cu stiletul, în sfârșit, cu pensula și pensonul. Îngropate ca niște morți care așteaptă momentul ieșirii la lumină pentru a vorbi din nou, aceste fragmente apar câteodată din casa vreunui patrician care avea și bibliotecă. Și se descoperă atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mă apăra trebuia să-i spăl ciorapii, să-i dau din mîncarea mea și din pachetele primite de acasă". B.E., de 19 ani, arestat pentru furt: "La carantină are loc botezul. Acolo primești de toate: bătăi, palme, șmotru, bastîr, capace, mistrii, spagheman, spurcarea în gură sau în fund. Cine se opune lor capătă respect. Dar pentru asta îți trebuie forță. Cine pică de fraier așa rămîne tot timpul în pîrnaie". Înțelegînd încă de la început că ajutorul cadrelor nu va veni decît
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
regulă, copiilor și animalelor -, indivizii își modelează comportamentele în așa fel încît să evite utilizarea sancțiunilor legale, dezvoltînd la rîndul lor o serie de sancțiuni, mai violente, dar mai puțin dezavantajoase. Astfel se pot explica numeroasele capace, castane, palme, bastîr, mistrii și celelalte tipuri de pedepse pe care le utilizează cadrele în relațiile cu deținuții și deținuții între ei. Oricît de largă și variată ar fi paleta agresiunilor utilizate, acestea sînt oricum preferate introducerii unor note oficiale în dosar, care ar
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și materiale. Fiecare copil are dreptul să cumpere câte o singură unealtă sau un singur material, care se potrivește meseriei pe care o exercită meseriașul reprezentat de el. Material didactic: mici unelte și materiale sau imagini ale acestora: bec, lampă, mistrie, pompă pentru zugrăvit, cărămizi, ac, centimetru, foarfece, degetar, ferăstrău, ciocan, cuie, lopată, etc. Elemente de joc: surpriza, aplauze, manipularea materialelor. Desfășurarea jocului: rolul de vânzător îl deține educatorul. Cu timpul poate da acest rol și unui copil. Aceeași meserie poate
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
I. Țuculescu ș.a.), un ciclu fiind intitulat chiar Poemele culorii. Remarcabile sunt, în volumul Inima desenată (1964) îndeosebi, dar și în altele, lauda macedonskiană a nopții, lauda blagiană a somnului, evocarea zeului Pan, actualizarea motivelor folclorice: „Totul era pe-o mistrie, / Și cărămidă și var, / Pe-un fundal de poezie / Într-un prezent legendar” (Prezent legendar). O nouă simbolistică biblică implică un nou destin al artistului: „Corabia de chiparos / gemea de viețuitoare; / sub cea din urmă rază de soare, / un glas
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
să economisească. A fost și este o punte pentru un flux de miliarde de euro care au ajutat țara să se redreseze. Odată cu banii au venit și experiența și noua mentalitate europeană prin muncitorii români de toate tipurile, unii cu mistria, alții cu PC-ul. La fel de evident este faptul că întreprinzătorii sau oamenii de afaceri de tipul lui Ilie Carabulea vor fi mai rar pe sticla televizoarelor sau la acordarea unor decorații, pentru simplu motiv că... „lumea se mișcă”! Figura I.
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
în Cruce Hristoși în răstigniri... Și limba amuțește! Căci ochiul vede-n sine o lume fără nume și mai presus de minte, ca-n Dimineața Sfântă când Roua Învierii scălda în Bucurie piciorul Magdalenei... ... Ce sfânt e Visu-acesta! Dar ce Mistrie sfântă m-adaugă în Zidire ca Ana în „uimirea” suirilor pe schele? Ce taină-ascunde zidul crucificării mele de crapă de lumină, Lumină izvorând Golgotelor din mine, Iisusul meu Prea-Blând?... O, ce sfânt e Visu-acesta... Divinul și pământul îngemănate-n mine
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
1950, ulterior, acest document fiind semnat de către "Majestățile Lor, de Altețele Lor Regale și de asistență"1951. În încheierea festivităților de inaugurare a lucrărilor de modernizare a portului Constanța "familia regală, în fața dlor miniștri și a invitaților, a cimentat cu mistria și a bătut cu ciocanul prima piatră a temeliei care poartă inscripția: "16 octombrie 1896""1952. La încheierea ceremoniei de punere a pietrei de temelie a portului Constanța, "M. S. Regele, însoțit de dl. prim-ministru Dimitrie Sturza, de d.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în culori puțin lac, pentru a nu mai trebui să lăcuiască pictura la sfârșit. În celălalt caz, artistul face o tencuială curată sau din stuc52 de marmură sau din cărămidă pisată cât mai mărunt pe care o răzuiește cu tăișul mistriei pentru ca peretele să rămână zgâriat; după această operațiune, se așterne un strat de ulei de sămânță de in și se face într‑un vas un amestec de smoală gre‑ cească, mastic și lac gros, care după ce se fierbe se întinde
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de ulei de sămânță de in și se face într‑un vas un amestec de smoală gre‑ cească, mastic și lac gros, care după ce se fierbe se întinde pe zid cu o pensu‑ lă, netezindu‑se la urmă cu o mistrie încălzită în foc, acoperindu‑se toate gă‑ urile din tencuială și dându‑se zidului o față netedă. Când totul s‑a uscat, se întinde masticul și se lucrează după regulile obișnuite în pictura în ulei53. În privința picturii în ulei pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
De asemenea, cam peste tot se observă efortul de stilizare, de impunere a unei „dicții” proprii. Lectura n-a fost însă lipsită de haz. Am găsit două din sloganurile cu care se opera în redacție în momentele de veselie: „Ține mistria!” (ultimul vers din poemul „Constructorului”) și „Tovarăși, se vede pămînt. Se vede pămînt!” (din „Spre comunism”), carne din carnea discursului liric al epocii: „Stau la prova timpului meu / cu obraz smălțuit de soare și vînt. Privirea mi-o ’nalț pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
au parte. Atunci am început să adunăm fiece fărâmă de material despre care am crezut noi că va avea odată șansa să fie pus la temelia acestei temerare intreprinderi. Atunci am început a lua în serios buchia, ca pe o mistrie pe care ne-a pus-o în mână și ne-a învățat cum s-o ținem, ca un meșter zidar, dascălul satului pe mâna căruia am intrat și căruia îi vom purta caldă și respectuoasă amintire, întreg restul zilelor pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a spune apoi că am făcut-o... maniile și vertijul a ceea ce Spengler numea civilizația faustiniană, născută în vremea Renașterii. Aceasta tocmai a completat neastâmpărul nostru cu pofta mai nouă pentru cuceriri spațiale. Spaționautul, alpinistul, exploratorul oceanelor și arheologul cu mistria lui sunt copiii lui Faust. Toți aceștia sunt veri drepți, chiar dacă se frecventează puțin unii pe alții; ei fac parte din aceeași familie de cuceritori ai lumilor "de dincolo", de nesătui de profesie. Acestui neastâmpăr îi datorăm ceea ce suntem: măsurători-verificatori
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
azi.“ (Teatrul, decembrie 1972) ȘTIRBU Constantin „Țară spun și-n tâmplă îmi zvâcnește Albă nesfârșirea cât exist Și înalt deasupra mea rotește Dinspre zori drapelul comunist.“ („Țării“, Familia, decembrie 1972) TĂNASE Al. „Ctitorii României moderne, cu sabia sau plugul, cu mistria sau condeiul, cu întreaga putere a gândului și a simțirii, au visat o țară puternică și demnă, alături de cele mai de seamă națiuni civilizate ale Europei și ale lumii. Vis care a început să devină realitate odată cu revoluția și transformarea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a Romei, încerc să mă orientez printre acoperișuri și turnuri de biserici, soarele încă pe cer și meșterii-zidari anonimi punând piatră după piatră, curajoși pe schelă în arșița Romei, și din când în când strigătul victimelor căzute pe lângă ziduri, cu mistria sau cu dalta de cioplit piatra, lucrători fără nume, petrecându-și cea mai mare parte din viață sus pe schelă, uneori și prânzul urca pe frânghii deodată cu mortarul, uneori râsete la vorbe deșucheate, apoi glume pe seama vreunui ucenic cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ține seamă de orânduiala bună a lumii, ai venit să fii lângă mine, n-a dat nimeni jos schelele, totul e așa cum am lăsat noi astă-toamnă, până și ulcioarele cu vopsele întărite, pensulele nespălate, asta era de datoria mea, găleți, mistrie, ziare întinse peste marmura roșie, aleasă de la carieră de Theo, cu vinișoare care, proptit încă locului nu reușesc să trec pragul în naos, cu dorința nerostită în gând să dau timpul înapoi, când Theo îmi striga de pe schelă, pregătește-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pe perete când se întoarce el, de asemenea Janos îmi aduce prin gura lui și iertarea meșterului, 29 septembrie, l-a dat jos Janos pe Ioan Gură de Aur făcut de mine în altar, alături de cel al meșterului, a luat mistria și mărunt, mărunt, a îndepărtat stratul de culoare, l-a dat jos, pentru că nu semăna cu al meșterului, pentru că meșterul Luca nu l-a recunoscut după cum l-a învățat pe el tradiția iconografică, scund foarte și subțirel, mare la cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
am abandonat propria viață și calc pe un drum alăturat, care nu știu deocamdată unde mă poartă, Sâmbătă, în biserica cu bolta zugrăvită de meșterul Luca și cu altarul nepictat pe jumătate, îngerul meu arhanghel rămas în stânga Mariei, salvat de mistria lui Janos datorită cumințeniei execuției sale, ceea ce nu s-a mai întâmplat cu Ioan Gură de Aur sacrificat de meșter în numele artei iconografice, măsor în lung și-n lat biserica goală, cu capul dat pe spate analizez fiecare metru de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pe rând toate rugăciunile învățate, n-am uitat niciuna și nu mai știu când am adormit cu capul pe sacii de var nestins, m-a trezit într-un târziu un zgomot înfundat, de perete lovit cu ciocanul și zgâriat cu mistria, mi-am ridicat ochii spre Pantocratorul luminat într-un cerc de lumină și bucăți de culoare se desprindeau de pe perete destrămând brutal imaginea binecunoscută a Pantocratorului, frica îmi paralizează orice gând la mijloc de drum spre cuvânt, aș striga să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
în culori puțin lac, pentru a nu mai trebui să lăcuiască pictura la sfârșit. În celălalt caz, artistul face o tencuială curată sau din stuc52 de marmură sau din cărămidă pisată cât mai mărunt pe care o răzuiește cu tăișul mistriei pentru ca peretele să rămână zgâriat; după această operațiune, se așterne un strat de ulei de sămânță de in și se face într‑un vas un amestec de smoală gre‑ cească, mastic și lac gros, care după ce se fierbe se întinde
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de ulei de sămânță de in și se face într‑un vas un amestec de smoală gre‑ cească, mastic și lac gros, care după ce se fierbe se întinde pe zid cu o pensu‑ lă, netezindu‑se la urmă cu o mistrie încălzită în foc, acoperindu‑se toate gă‑ urile din tencuială și dându‑se zidului o față netedă. Când totul s‑a uscat, se întinde masticul și se lucrează după regulile obișnuite în pictura în ulei53. În privința picturii în ulei pe
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în culori puțin lac, pentru a nu mai trebui să lăcuiască pictura la sfârșit. În celălalt caz, artistul face o tencuială curată sau din stuc52 de marmură sau din cărămidă pisată cât mai mărunt pe care o răzuiește cu tăișul mistriei pentru ca peretele să rămână zgâriat; după această operațiune, se așterne un strat de ulei de sămânță de in și se face într‑un vas un amestec de smoală gre‑ cească, mastic și lac gros, care după ce se fierbe se întinde
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]