273 matches
-
care spunea nevastă-sa c-o bate, în timpul celor enșpe scandaluri de divorț. Și nu, nu e - cum spunea Theodor Paleologu, într-o încercare de a-și justifica colegul - un obiect care “denotă bărbăție, autoritate, pasiune”, ci unul care simbolizează mitocănie, mârlânie, violență conjugală, scandal. Din punctul meu de vedere, ideea e nu proastă, ci foarte proastă, ba chiar jignitoare și discriminatorie. Iar mesajul se traduce așa: vine Prigoană la primărie și o să facă ordine cu pliciul, altoindu-i pe toți
Bărbatul puternic, care dă cu pliciul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20275_a_21600]
-
vară. Anca Sigartău a anunțat că va pleca din funcția de manager al teatrului din Bacău, daca Consiliului Local îi va accepta demisia. Iată fragmente din scrisoarea pe care Anca Sigartău le-a adresat-o băcăuanilor: Cât mai durează minciună, mitocănia și nesimțirea în Bacău? Dragi băcăuani, Adresez aceste cuvinte vouă, față de care am o datorie morală și care, prin prezența și implicare, mi-ați dovedit că meritați ce e mai bun pentru orașul vostru. Aceste cuvinte nu se doresc a
Scandal monstru în teatru. Acuzații grave, implicați și politicieni by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101788_a_103080]
-
îmbogățit, al parvenitului care urcă pe scara socială, dobândind funcții în conducerea statului. Personajul are parte de un portret psihologic îngroșat, fiind caricaturizat de autor care disprețuia această clasă socială. El este ambițios și harnic, dar incult, bădăran și meschin. Mitocănia sa iese permanent la iveală, deoarece personajul nu știe cum să poarte în mediul social înalt în care a pătruns ca urmare a îmbogățirii sale. Lipsa lui de cultură se relevă prin limbajul vulgar pe care îl folosește; el își
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
mai mult, să dea forță cuvântului „prețuire". Altfel spus, dacă nu avem puterea sfinților mergători prin lume, putem fi asemenea lor, că doar prețuirea stă la Îndemâna oricui, mai ales atunci când nu suntem plesniți de cine mai știe ce tip de mitocănie (la noi un fel de patologie cu iz național, dacă ne gândim la versiunea cu capra vecinului căreia i s-a dat, spre Îndestulare, frunza și falusul carpatin (simboluri, spre cunoașterea noastră În lume). Nu de alta, dar cică am
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1485]
-
În timpul programului], măcar pentru instituțiile de cultură, spre a mai struni creația ce curge, după câte se pare veșnic cu falusuri!). Dacă mai adăugăm mișcarea din buric și manelizarea la nivel național, imaginea e completă. În consecință, de aici, din mitocănie, și diferența. Prețuiești Însă pe cine? Pentru a clarifica, oarecum, orizontul deja creionat, trebuie să amintesc faptul că, nu putem prețui la Întâmplare, chiar dacă, de exemplu, postmodernismul Îți dă voie (ce-i drept, doar cu partea aceea a lui de
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1485]
-
marele ecran) la un gen de cinema care a relansat cinematografia autohtonă făcând-o una dintre cele mai apreciate din lume e un film din care sunt eliminate complet nu trimiterile la viciile de fond din societatea românească - sărăcia, corupția, mitocănia, lipsa de autoritate, confuzia valorilor -, ci toate referințele la realitatea de zi cu zi din România - cu bune și rele”". Deși afirma că "Bună, ce faci?" nu se poate compara cu comediile romantice americane, Iulia Blaga scria că acest film
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
în psihoză - combinație de spaimă și speranță. Se face pelerinaj la locul cu pricina, o înscenare (...) aranjată de politicieni care vor să declanșeze o reformă a moravurilor. Dar cei din satul romanului rămân cum au fost. Goana, o acumulare de mitocănie, brutalitate: prima întrebare a unui naiv ar privi rostul acestei alegeri. Într-o interpretare ar fi o demitizare a satului tradițional sau numai a unei părți din el, indicată curent prin termenul „mahala”, apoi negativitatea ar sugera înrăirea, anticipând Apocalipsa
Jean Băileșteanu () [Corola-website/Science/312822_a_314151]
-
avea nevoie de o desăvârșită liniște să-mi aranjez cursul și celelalte. La voi trebuie să fie și mai cald decât aici. Cum suportă soarele cela micul? Vă duceți la ștrand, care, pe aici, are o faimă de murdărie și mitocănie? Mă gândesc mereu la Nini pe care aș vrea-o mai grăsuță (tu să rămâi cum ești). De aceea, hrănește-l, mamă; îndoapă-l mamă, ca pe un curcan. (Dacă ai copii, hrănește-ți-i!). Se culcă tot cu mama
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
lărgește, iar tezismul propagandistic se atenuează. Prozatorul exploatează resursele umoristice ale cotidianului, faptul divers, savoarea dialogului, convențiile și stereotipiile, rutina și micul absurd existențial, noua birocrație, mita măruntă, nepotismul, micile compromisuri și imposturi, noul parvenitism (venal, totuși), noile variante ale mitocăniei etc. O sursă de comic frecvent investigată este vorbirea (numeroase schițe au aspect de scenetă sau sunt colaje de scrisori, ca la I.L. Caragiale, luat ca model), cu amestecul de termeni comuni, colocviali, triviali ori sentimentali și de limbaj tehnic
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]
-
am vorbit necugetat, cu o mutră de atotștiutor, și eu m-am ales cu o săpuneală din partea lui. Trebuie să recunosc că referirea la slaba aprovizionare cu apă și susținerea unei mutări la Komaki în fața celorlalți servitori a fost o mitocănie,” reflectă Tokichiro, în timp ce mergea prin oraș. Nu se simțea rău, dar din când în când avea senzația că i se mișca pământul sub picioare. În starea lui nedormită, soarele toamnei părea insuportabil se strălucitor. Când văzu în depărtare casa lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
cu soția. Așa că prima concluzie care mi se impune este că presa noastră, ("o anumită parte a ei" de data aceasta nu cea injust orientată politic, ca pe vremea dlui Iliescu, ci aceasta tabloidizant-ticăloasă a lui Voiculescu), este de o mitocănie și lipsă de gust, pe măsura întregii noastre societăți: a bărbaților cu mercedesuri care nu mai știu să salute o femeie, ca să nu mai spunem cum s-o acosteze, și a femeilor care la volan arată ca niște dive și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
la nivelul bonei mele și la nivelul lui Gabor Vona. Avem nevoie de un președinte care să se comporte la nivelul funcției. Eu mă comport ca un prim-ministru. După ce nu o să mai fiu premier pot să mă comport cu mitocănie, cu prostie".
Premierul: Băsescu, la nivelul lui Gabor Vona by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35886_a_37211]
-
rămas controversați. Este și Constantin Iercescu unul dintre aceștia? „Vremea va decide”, răspunde optimist biologul, care e hotărât să-și ducă marele război până la ca-păt. Popasuri filozofice în poezia biologului (din volumul „Oglinzile degeneratului solar”) „În această vacanță; / ciripesc câteva mitocănii / și ajung principe / în lumea susaiului, / și ajung staroste / dacă / lesbienele minții mele / știu să facă paradă. „Și sînt așa de lipit pământului / încît niciodată nu voi urca / la tribună, / la stele, / la grădinile suspendate”. să fiți voi primii din
Agenda2005-17-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283618_a_284947]
-
la mobil și, în același timp, îi asasina pe cei de la recepție cerându-și e-mail-urile. Fine s-a cutremurat gândindu-se că, în trecut, probabil că și el fusese vinovat de un astfel de comportament. Acum i se părea o mitocănie, o manieră ridicolă de a-ți sublinia propria importanță. Alice nu ajunsese încă. La propunerea lui Hugo, ea venise mai devreme, în timpul dupăamiezii și mersese direct la centrul de înfrumusețare al hotelului. Dar nu e puțin cam prea extravagant? se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
intersecție există o mare concurență între țigănușii care spală parbrize. În timp ce unul număra banii adunați grămăjoară pe jos, celălalt scuipă în mijlocul monedelor asudate. Două chipuri ale orașului București. Nedumerire, după recitirea notiței de mai sus: dacă prostia este universală, de ce mitocănia este caracteristică națională? "Bogații rămân bogați chiar și după ce nu mai au bani." Afirmație făcută cu convingere de Dov N. fost bogat (părinții erau prosperi comercianți evrei în Făgărăș) acum 60 de ani. Și încă, tot el: "Psihologii gândesc redundant
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pastile pe colț de masă, parcă între două beri, pentru câțiva euro. Cel mai mult mi-a plăcut un articol al lui Răzvan Exarhu, un tip extrem de talentat, de altfel, dar care în încercarea sa de a combate și demasca mitocănia ambiantă, devine la rândul său mitocan, în scris. Teoreticienii kitsch-ului au avut dreptate: când vrei să scrii despre kitsch, cazi ușor într-o scriitură kitsch, la rândul tău. La fel când scrii despre mitocănie. 28 februarie 2005 În cadrul jurnalului
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de a combate și demasca mitocănia ambiantă, devine la rândul său mitocan, în scris. Teoreticienii kitsch-ului au avut dreptate: când vrei să scrii despre kitsch, cazi ușor într-o scriitură kitsch, la rândul tău. La fel când scrii despre mitocănie. 28 februarie 2005 În cadrul jurnalului de seară canadian, imagini cu lacul Léman sub furtună. Vântul (celebrul vânt genevez care îngheață carnea pe oase, la bise) a modelat sculputuri de gheața pe pasarele și poduri, lebede fugare etc. Tot imaginarul elvețian
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ziarul Ziua de astăzi, 27 aprilie, un articol referitor la comportamentul mitocănesc în cadrul Ortodoxiei. Scris cu tonul unui om supărat, care suferă în Occidentul ateu și secularizat atunci când vede că Ortodoxia de acasă este invadată de prost gust, kitsch și mitocănie. Ortodoxia reală, cea de pe teren, care nu vrea să semene deloc cu cea din bibliotecile pariziene. Un articol util pentru a înțelege de ce un revoltat, fie el și bine intenționat, nu este ascultat niciodată într-o Biserică așa cum este BOR
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Ionescu l-a demonstrat magistral într-unul din articolele sale din perioada interbelică. Cristian Bădiliță (un autor pe care l-am citit asiduu la jumătatea anilor 90) nu strigă degeaba în pustiu: Ortodoxia actuală pare a fi invadată de kitsch, mitocănie, prost gust, superficialitate, micozată de preoți ignari și fără vocație, etc. Dar Cristian Bădiliță nu își dă seama că acesta este mersul lucrurilor, maniera în care această confesiune creștină se secularizează, iar revolta sa jurnalistică nu ajută la nimic. Impresionant
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
decât să se îmbogățească rapid, fără măsură și fără umbră de etică. Ura de sine a românilor, veșnic nemulțumiți de ceva sau de cineva. Societatea în ansamblu este mânjită cu un strat gros de indolență și nepăsare, fatalism și grosolănie. Mitocănia ca stare de spirit. Mă întreb cu multă îngrijorare, cu frică chiar, dacă va rămâne ceva din toate experiențele mele din Occident, dacă ele mă vor ajuta să mă reintegrez în propria mea țară, devenită pentru mine o țară străină
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Întunecată decât de obicei. A trecut cu stângăcie pe lângă mine, fără să-și ceară scuze și a trântit ușile de la intrare În urma ei. Un prieten de-al meu cu Înclinații teatrale are un fel anume de a pronunța tărăgănat „Ce mitocănie“, ori de câte ori asistă la vreo Încălcare gravă a codului bunelor maniere, astfel Încât vinovatul e țintuit locului. Tare aș vrea să am și eu talentul ăsta. Coborând scările, l-am văzut pe Jeff În birou. Stătea la masă, cu niște hârtii Împrăștiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
o țigară? am Întrebat eu, cedând În cele din urmă. Nici măcar nu-mi prea place să fumez. Să zicem că la mijloc e presiunea tăcută a anturajului. — Îmi place ideea că a fost Naomi, am continuat. Și nu doar din pricina mitocăniei ei, ci pentru că a avut un motiv și prilejul să o facă. Să recunoaștem, e mult mai probabil să fi fost o femeie, având În vedere că totul s-a petrecut În toaleta doamnelor. — Nu și dacă se dovedește că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
legea ei proprie (autonomia), dar nu e un fenomen ce se lasă izolat fără a-și pierde din substanță. Critica estetică nu are nimic comun cu estetismul, care înseamnă un minus de inteligență și e totdeauna un semn sigur de mitocănie. Cine nu-și dă seama de asta cu propriile sale mijloace, îl va crede poate pe Proust, care o arată pe sute de pagini în salonul Verdurin și o mai spune și explicit în câteva pagini din Le temps retrouvé
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
țările Europei Occidentale (Cultura română și politicianismul, 1904). Parcă ar fi portretul unor contemporani, nu cel schițat acum o sută de ani. Îi Întâlnim adesea prin locuri unde se pot face vizibili: Îmbrăcați elegant, cu haine de firmă, dar respirând mitocănia și lipsa de cultură prin toți porii. Recunoști ușor individul de extracție joasă. Mimetic, incapabil să discearnă, mai zice Motru, „el se robește cu ușurința noului gen de viață, care-i exaltă viciile sau relele sale deprinderi din trecut”. Ei
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Am trimis prezentarea și altora, fără să sper Însă la coagularea unui reacții publice. Cei ce ar putea-o iniția nu au cuvânt și nici forța să-l impună. Lumea oamenilor care citesc și meditează nu se interferează cu lumea mitocăniei din spațiul public, din câmpul politic și nici cu galeriile de pe micul ecran. Sunt lumi diferite, aparțin, fiecare, de două Românii perfect incompatibile. Bunul-Simț, numit Încă și Simț Comun, are un loc aparte Între formele de cunoaștere dezvoltate de om
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]