6,110 matches
-
Lâna de Aur a fost în mitologia greacă lâna berbecului care i-a dus în zbor pe Frix și pe Hele în Colchida (un teritoriu în Georgia de azi). Frix a oferit acest animal, drept jertfă, lui Aeetes și a atârnat lâna berbecului de un arbore în
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
și pe Hele în Colchida (un teritoriu în Georgia de azi). Frix a oferit acest animal, drept jertfă, lui Aeetes și a atârnat lâna berbecului de un arbore în pădurea în care era venerat Ares. Lâna de aur semnifica în mitologia greacă simbolul bogațiilor din țările răsăritene, pe care elinii le-au râvnit mult, întotdeauna. (Wikipedia) Cum se tușină oile (tuns la piept, uger și coadă) m-a învățat nea Mihai Hapciuc. Tușinăturile (o lână bătută, cu resturi vegetale, pământ și
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii by https://republica.ro/z-cand-era-lumea-lume-pe-astia-ca-tine-ii-luam-de-mila-sa-nu-moara-de-foame-un-cioban-ii-spune-unui-ministru [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
i-a fost ca o mană cerească, mai ales prin ”Lepturariu”, făcând cunoștință cu aproape toți scriitorii noștri. Aici a dat și de profesorul de istorie Neubauer, un mare iubitor al dramaturgiei germane, care-l punea să povestească întâmplări din mitologia greacă, războiul Troiei sau expediția argonauților. Neubauer era „teatralist”, îi îndemna pe copii să joace teatru. În „Suvenirile lui din copilărie”, Eminescu și-a așternut pe hârtie câteva gânduri din această epocă: „La Dzierzek, în casa cu plopi. Grădina cu
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_teatrul_ion_ionescu_bucovu_1340914504.html [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
un capăt până la celălalt, în care predomină albul, deloc întâmplător, spre a ilustra laitmotivul (timp alb) al tuturor poemelor cuprinse în ea. Este o poezie postmodernistă, nu chiar la îndemâna oricui, plină nu numai de neologisme, ci și de referiri la mitologia greacă ori nordică, de filosofie și simbolistică esoterică. Cu ample conotații, dificil de decriptat, poezia Mihaelei Oancea nu seamănă cu nimic din ce am citit până acum, nu imită pe nimeni și încadrarea într-un anumit curent este aleatorie. Poezia
MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” – EDITURA “DESTINE” – BUCUREȘTI, 2015) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1447679719.html [Corola-blog/BlogPost/342866_a_344195]
-
fapt, o iluzie abil creată de o inteligență de nenumărate ori superioară nouă, în ,,Muguri de vise” poeta spune că ,,realitatea nu-i altceva decât/ ce-i permitem să fie”. Numele zeului Thanatos (zeul morții), arareori pomenit cu teamă în mitologia greacă, apare în poezia Mihaelei Oancea nu ca o entitate înfricoșătoare, ci ca un zeu al transformării dintr-o formă de existență în alta. Această ipostază a lui Thanatos am întâlnit-o în Luceafărul lui Mihai Eminescu (,,Căci toți se
MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” – EDITURA “DESTINE” – BUCUREȘTI, 2015) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1447679719.html [Corola-blog/BlogPost/342866_a_344195]
-
va opune divinității creștine., căruia îi va închina stihuri ,Ditirambi către Dionysos,și cu al cărui nume filosoful însuși își va semna scrisorile în anii de eclipsă mintală. Revolta lui contra miturilor până când a văzut o posibilă instaurare a unei mitologii noi, în care zeii nu se mai nasc pe înaltele olimpuri, ci pe postamentul propriei lui filosofii, împrumutând chiar aura biografiei lui spirituale.Așa cum sugerează,fără modestie, în lucrarea sa Ecce homo, devorat de optica megalomană a ultimilor ani ai
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI AMURGUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nietzsche_intre_rasaritul_zeilor_si_amurgul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/357050_a_358379]
-
pun un pantof cu șireturi subțiri de mătasă / Așteptînd să se umple cu flori și să fiu fericit. » Dar să ne întoarcem la volumul de critică : « De la Nichita Stănescu pînă în prezent ». Iată fraza care face lumină în poezia (« o mitologie a cuvîntului ») unui genial poet : « Însăși « viziunea sentimentelor » includea « o viziune a cuvintelor », căpătînd, cu timpul, o extensie cosmologică, în sensul atribuirii de virtuți limbajului. » Emil Brumaru « e total cucerit de lucrurile simple », în timp ce la Nichita Stănescu « Acest mod de
POEZIA LUI CONSTANTIN TRANDAFIR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_cititul_cartilor_poezia_lui_con_ioan_lila_1349273104.html [Corola-blog/BlogPost/343871_a_345200]
-
și îi determină pe bărbați să le dorească apropierea, prietenia, dragostea... Numai prin dragoste sinceră și curată putem dobândi virtutea mult râvnită! Nu spunem noi românii: este frumoasă ca o floare? Sau: floarea asta este gingașă ca iubita mea? În mitologia greacă se mai povestește despre Hesperide, trei nimfe, surori, care stăpâneau o grădină cu mere de aur... Ce poate fi mai fermecător decât o ambianță de femei frumoase, fructe proaspete și flori? Se știe că florile simt mai mult decât
FEMEILE ŞI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Femeile_si_florile_vavila_popovici_1330626591.html [Corola-blog/BlogPost/365238_a_366567]
-
Mary se aplecaseră cu atenție asupra obiectului. E frumoasă, observase numaidecât Mary. Oare ce reprezintă? Într-adevăr, e deosebit de fin lucrată, nu ezitase să adauge Angela, frecând ușor cu vârful unui deget relieful pietrei. Cred că reprezintă o zeitate din mitologia elină. E atât de veche? se mirase Mary. Nu, bineînțeles, zâmbise Angela. Chestiile astea erau la modă și cu un secol, două în urmă. Dacă n-o revendică nimeni, mă tem însă că trebuie declarată... Ia să lămurim noi asta
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
acesta misterios, de poveste, de rugăciune, de Biblie.” Scriitorul descoperă acum locul mitologic descoperit grație parfumului depărtării, constatând că Yaffo e „parte indestructibilă a Tel Aviv-ului”, o faleză lungă de vreo doi kilometri, cu livezi de citrice („pardesuri”), cu o mitologie pe care scriitorul o recitește cu o admirabilă erudiție și pasiune. Cu aceași pasiune de detectiv și de îndrăgostit, străbate autorul străzi și cartiere ale Tel Avivului, descoperind lucruri fascinante, cum ar fi cele legate de memoria lui Max Brod
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_1404382362.html [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
rodnicia inspirației harice este indiscutabil legată de cugetarea poetică a devotamentului său față de realitatea afectivă pe care tu o trăiești. Așadar, gândirea sa poetică îți păstrează imaginea în miezul tainic al ființei sale aflată într-un spațiu spiritual dominat de mitologia ta estetică și etică ce exprimă și dă simțire libertății lăuntrice a poeziei sale. Acolo, în trăirea sa tainică, în tăriile cuprinse în inima sa asuprită de arderea unor aspirații unice, acolo a găsit poetul credinței tale cerința firească de
POETUL, CREDINȚA ȘI ÎNCREDEREA II de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/mioara_timofte_1455818118.html [Corola-blog/BlogPost/380273_a_381602]
-
safirelor prin arene de molimi unde miroase a singurătăți se ruinează clipa în pereții atinși de luna uscată și muzici se-aud e ultimul concert al levantului flautele s-au spart și au umplut marea cu praful lor luminos contemplând mitologiile picassiene prin umbrele ce joacă hora lui esop cel înșelat de păsări. marți, 1 aprilie 2014 Referință Bibliografică: poemul lui nichita / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1187, Anul IV, 01 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
POEMUL LUI NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396350406.html [Corola-blog/BlogPost/354121_a_355450]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CULORILE TOAMNELOR, MESAJUL NUANȚAT AL DOAMNELOR Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Cronică de Al.Florin ȚENE Culorile toamnelor, mesajul nuanțat al Doamnelor Mitologia cifrei trei, sau trinitatea din interpretarea creștină în cazul expoziției de față, unde expun trei pictorițe pot fi extinse și prin modul cum privim tablourile, unghiul din care le privim și le înțelegem. In acest mic eseu va propun să
CULORILE TOAMNELOR, MESAJUL NUANŢAT AL DOAMNELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Culorile_toamnelor_mesajul_nuantat_al_doamnelor.html [Corola-blog/BlogPost/361891_a_363220]
-
poeziei, se remarcă, mai întâi, limpezimea clasică. Aceasta a fost obținută prin înlăturarea podoabelor stilistice. Poetul utilizează puține adjective, în majoritate de origine latină. Oul - simplitatea formei de ou, forma perfectă, este, paradoxal, încărcată de simbolism. Este știut că în mitologiile mai multor popoare, există credințe potrivit cărora Universul s-ar fi născut din oul primordial, întrupat dintr-o mare nesfârșită, purtătoare a germenilor vieții. China vorbește despre oul cosmic, care se dezmembrează creând lumea. „Oul dogmatic” al lui Ion Barbu
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
achiziționat din satul Podeni, situat în Plaiul Cloșani-Mehedinți și a intrat în colecțile Muzeului Regiunii Porților de Fier în anul 1974 . Arealul din care provine această piesă de port, unică deocamdată în literatura de specialitate pentru utilizarea decorului inspirat din mitologia arhaică românească, dispune de teren arabil și teren adecvat pentru cultivarea viței de vie . Vița de vie era o cultură ce avea însemnătate pentru cei din zonă, întrucât, spre exemplu, există și mențiunea că” Viga Podeanca din Podeni la 1632
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416402576.html [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
și „Trandafirul de carne” de Magdalena Ghica. Actorii Centrului Dramatic „Mythos” și-au demonstrat încă o dată profesionalismul și originalitatea interpretând piesele de teatru: „La orele cinci spre seară...” de Federico Garcia Lorca (premieră absolută) și „Torna Umbra” din cadrul Proiectului „Teatrul mitologiei românești”, care prin gestică, trăire afectivă intensă și limbaj propriu au reușit să ne introducă în ritualul marii treceri. Ambele spectacole s-au bucurat de scenariul, scenografia, muzica și regia lui Mihai Vasile. Artiștii penelului i-au adus omagiu poetului
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
tomul I din cele IV tomuri ale vastei sale lucrări- Cultul păgân și creștin. I. Datinile și sărbătorile Românilor vechi, II. Sărbătorile și datinile creștine, III. Urme de sărbători și datini păgâne în sărbătorile și datinile creștine de azi, IV. Mitologia daco-romană, lucrare, din păcate, rămasă neterminată de autor! În perioada studiilor de la Pesta este un cercetător pasionat și neobosit al arhivelor și bibliotecilor, de unde culege date istorice și topografice, dovezi ale originii și continuității poporului român. În anul 1970, la
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atanasie_marian_marienescu_schita_de_portret_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
dinastiile cele mai importante din istoria ei a fost Kadamba care a existat de la 200 î.e.n. până la 600 e.n., ocupând sudul Deccanului, părțile de vest ale Mysore precum și mare parte a coastele din Karnataka. Capitala a fost la Bonavasi. După mitologia hindu regele Trichana Kadamba ar fi fost arian de origine. Legenda spune că s-ar fi născut dintr-o picătură de transpirație cazată din fruntea lui Shiva la rădăcina copacului Kadamba, un arbore venerat în India. Regatul a rezistat până
GOA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441993506.html [Corola-blog/BlogPost/343986_a_345315]
-
tuturor participanților care stau disciplinați în jurul unui cerc. Aproape totul este conservat atât de bine încât te duce cu gândul la perioada de înflorire a anilor 1575-1600. La fel de interesantă e legendă legată de templele hindu aflate în regiunea Salcette. După mitologia hindu se spune că în urma unei înșelăciuni zeii și demonii își pierd puterile. Mai târziu în lupta pentru acapararea nectarului nemuririi “Amrita”, apare Vishnu, incarnat că Mohini, ce își oferă medierea. Numai că el începe distribuirea nectarului cu zeii nemaiajungând
GOA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441993506.html [Corola-blog/BlogPost/343986_a_345315]
-
Acasa > Cultural > Traditii > BABELE DIN MITOLOGIA POPULARĂ Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016 Toate Articolele Autorului După iarnă friguroasă, Martie cu vreme bună vine-n zână arătoasă, purtând petale-n cunună. Când vremea-i capricioasă, cu lapovițe și ninsori, nu
Editura BabelE DIN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1457216079.html [Corola-blog/BlogPost/383354_a_384683]
-
mit, ce vine cu folclor străbun, prin generații moștenit. Iarna în răstimp se pierde, cu lapoviță și brumă, să-mpletească iarbă verde, primăvara în cunună. Din volumul „Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Babele din mitologia populară / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1892, Anul VI, 06 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
Editura BabelE DIN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1457216079.html [Corola-blog/BlogPost/383354_a_384683]
-
de Maria Daniela Pănăzan , publicat în Ediția nr. 1892 din 06 martie 2016. Semnificații alegorice în poezia lui Ion Brad În simbolistica asiatică și nu numai, cocorul este simbol al longevității, al nemuririi, al înțelepciunii, al fidelității, al imaculării. În mitologia românească, el este un mesager divin, vestitor al primăverii, având puteri sacre. La Ion Brad, personalitate de marcă a literaturii române a ultimului secol, regăsim aceste semnificații profunde care își află ecou încă din titlul recentului volum de versuri publicat
MARIA DANIELA PĂNĂZAN by http://confluente.ro/articole/maria_daniela_p%C4%83n%C4%83zan/canal [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
distihuri (iar în ciclul Poemele viitoare din volumul Cartea zodiilor chiar ... Citește mai mult Semnificații alegorice în poezia lui Ion Bradîn simbolistica asiatică și nu numai, cocorul este simbol al longevității, al nemuririi, al înțelepciunii, al fidelității, al imaculării. În mitologia românească, el este un mesager divin, vestitor al primăverii, având puteri sacre. La Ion Brad, personalitate de marcă a literaturii române a ultimului secol, regăsim aceste semnificații profunde care își află ecou încă din titlul recentului volum de versuri publicat
MARIA DANIELA PĂNĂZAN by http://confluente.ro/articole/maria_daniela_p%C4%83n%C4%83zan/canal [Corola-blog/BlogPost/371825_a_373154]
-
cuvintele aleatoare „dada” cu un limbaj umanizat, deși dificil la prima vedere, în operele sale de mauritate: Omul aproximativ, Vorbind singur, Fața interioară... *** 5) Construcția Pentagon-ului se închide cu latura rezervată istoriei voiajării spiritului uman prin credințele sale, a mitologiilor, al cărui părinte este Mircea Eliade (1907-1986), un adevarat duhovnic necesar umanității prins între spiritualitățile creatoare, între acei neobosiți căutători ai exprimării frumosului contemporan și fixarea lui în „perpetuum generatio”, pentru eternitate. În cadrul Pentagon-ului cultural-artistic românesc, Mircea Eliade este
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
Corpul uman nu se înscrie doar în stereotipiile culturale cunoscute, puse în circulație prin literatură și artă, ci este, la drept vorbind „măsura tuturor lucrurilor”, referința noastră fundamentală, și, dacă vreți, cea dintâi și cea de pe urmă justificare a artei. Mitologia greacă abundă în descrieri sau exchibiții, dar și în transformări simbolice sau metamorfoze. Orânduită ca o fastuoasă curte monarhică, lumea zeilor este plină de intrigi și jocuri de culise, de iubiri, gelozii, inceste și adultere, crime și răzbunări familiale, care
METAMORFOZĂ ŞI ANTROPOMORFIZARE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_metamorfoza_si_dan_caragea_1377985413.html [Corola-blog/BlogPost/364934_a_366263]