66 matches
-
asupra originii și păstrării credințelor păgâne până la sosirea creștinismului. Condiția principală pentru ca această explicație să stea în picioare este ca exegetul să nu pună la îndoială autenticitatea mitului, altfel spus, valoarea sa epistemologică. Apologeții se află așadar în descendența tradiției mitologizante (reprezentată de 1Enoh, de Jubilee și de Omiliile pseudo-clementine) și în opoziție complementară cu demersul alegorizant al unui Philon sau al unui Origen. 7. Convorbirea avvei Serenus insistă, așa cum s-a văzut, asupra credinței în existența a două seminții de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
tranziție între instrumente și voci. Pasajele de tip cântată sunt memorabile, animate de un spirit viu, pe care il resimțim drept...contemporanul nostru. La rândul lor, soliștii își intonează convingător partiturile, desi libretul imaginat de Abbot Giambattista Varesco implică evenimente mitologizante și personaje împovărate de griji, deloc asemănătoare celor studențești. Spectacolul s-a jucat în două distribuții; în rolul principal apar tenorii Marius Brenciu și Marius Budoiu, secondați de solista Viktăria Vizin în travesti (Idamante, fiul lui Idomeneo), sopranele Ramona Eremia
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
reciclator modest și conformist la Îndemnul literaturii de gen anglo-saxone. Poate chiar și titlul este o exagerare (să-l remarcăm aici pe Jean-Patrick Manchette). Îi lăsăm În urmă și pe tradiționaliștii școlii “de la Brives”, provincialistă, pe cei șapte “imagiști” și “mitologizanți” eleganți grupați acum mai bine de zece ani (deși avînd volume publicate din anii ‘70) În jurul sintagmei “noua ficțiune”, preocupați de revenirea la literatura mată dar plină de fior de dinaintea Noului Roman, reprezentată odinioară cu strălucire (de la Nerval la Vian
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
1907 și alte ediții), el își introducea pe învățăcei în marile schimbări moderne prin mutațiile produse în cultură, acordând prioritate revoluției din coloniile engleze și înfățișând apoi critic Revoluția franceză în evident dezacord cu viziunea tradițională, pe care o socotea mitologizantă. Este spiritul în care i-a întreținut mereu pe auditorii săi, ca și pe cititori, de-a lungul anilor. O întreagă serie de interogații au rezultat din regândirea materiei, unele proiectate insistent asupra sud-estului european, și a realităților românești. Interesul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mileniu nu va fi dominată nici de șefi de stat, nici de șefi militari, ci de comunicatori (faiseurs de mots, faiseurs d'images), pentru că nici un produs (de la pasta de dinți la președintele țării nu se va vinde fără un discurs mitologizant, fără o imagine de marcă, uneori mai importantă decît actul politic în sine sau calitatea produsului). Într-adevăr, produsele nu mai sînt vandabile decît prin inoculare de simboluri (celebra piqouze d'imaginaire a lui Jacques Séguéla) prin care se adaugă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prin puterea sunetului armonios, impunându-i un principiu al ordinii. Într-o lume a frumuseții și a muzicii, personajele nu se puteau simți decât atrase spre plăcere, trăire intensă a vieții, bucurie, iar Emilia este ispititoarea. Lauretta este un nume mitologizant, amintind și de Dafne, cea preschimbată în laur, simbol al încununării talentului, dar și al puterii, este resimțită nevoia de glorie, de recunoaștere, de afirmare și de prețuire a celor care prin forța cuvântului propun o lume mai frumoasă. Iubirea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
di Diana (Vânătoarea Dianei, aproximativ 1334), „o alegorie despre dragoste, destinată, după cum se pare, să imortalizeze fermecătoarele doamne de la curtea napolitană”590, în care influența lui Dante se resimte puternic. În cele optsprezece scurte cântece avem o pendulare între fantezia mitologizantă și notele de realism. Naratorul boccaccesc 591, metamorfozat într-un cerb, se plimbă într-un decor idilic primăvăratic, meditând asupra necesității de a se feri de chinurile nemiloase ale dragostei, când i se pare că aude un glas ce le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai bine, ca un herald, Decameronul. Este o fabulă pastorală, cu iz legendar, deoarece încearcă să explice apariția cetății Fiesole. Tehnica narativă a autorului este în această operă superioară în comparație cu celelalte creații ale tinereții, deoarece renunță la digresiunile livrești sau mitologizante, care atât de mult umbreau povestea lui Florio și a Biancifiorei. Ninfale fiesolano este o novella în versuri.616 În atmosfera rarefiată a unui decor rustic idilic, naratorul schițează delicatele emoții ale unor adolescenți care se luptă cu pasiunea ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
referirea la „stilul spumos intelectualizant al lui Ilarie Voronca” este enunțată de Nicolae Manolescu). Uneori poetul se rostește direct, cu maximă limpiditate, pe un ton gnomic ori afectat confesiv, alteori sporește consistența poemului prin recursul la o imagerie „transistorică”, eventual mitologizantă, ori de sugestie onirică sau suprarealistă, dar semantizată în termenii alegoriei voit vagi, cu decodare solicitantă. „Meșteșugul” a determinat suspiciuni privind relativa insuficiență a „fondului” în raport cu excelența „mijloacelor”, observație aparținând tot lui Nicolae Manolescu. Primele patru volume sunt, sub mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
aștept să mă despic fără sfârșit / eu, pod peste o apă / din care numai malurile curg” (Printr-o pedeapsă). În contrast cu acestea, poemele din Cântec de trecut Akheronul , organizate într-un fel de „scenariu” de ansamblu, de factură epopeică și vag mitologizantă, structurat de obsesia dispariției, scrise în versuri lungi, albe, par dacă nu bolovănoase, în orice caz aspre, austere, severe și, totodată, bogate semantic, afectând o alcătuire narativă, de fapt o consistentă concatenare de imagistică simbolică: „gloria și orgoliul nopților mele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
Primăvara Amorului, cea mai cunoscută piesă lirică a sa, lungă și heteroclită poemă în care fiorul trăirii directe, senine, a iubirii, cum și percepția sentimentului și a naturii fruste ca măsură a universalului dau preț multor pasaje. Maniera alegorică și mitologizantă duce la o amplă și retorică paradă de nume sau de epitete mitologice, menite să plasticizeze, prin personificare, atotputernicia erosului. Înfrângerea lui Amor de către o „tânără copilă”, răsărită din români, oferă prilejul dezvoltării poemului pe linia motivului „Amor cu aripile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
numeroase asociații sugestive între miturile populare românești și miturile altor civilizații, reprezentând lăudabile încercări de încadrare a mitologiei noastre în contextul universal. Uneori, însă, asociațiile depășind limitele unei plauzibile circulații a motivelor, alunecă în plină gratuitate, amintind de tezele folcloriștilor mitologizanți Th. D. Speranția, A. I. Odobescu, Aron Densușianu ș.a. Cercetătorul pregătise și o Mitologie românească (28 de capitole), din care au apărut, postum, Introducere și șase capitole, în „Kurier” din Bochum (1987). SCRIERI: Die rumänische Volkskultur und ihre Mythologie, Wiesbaden, 1974
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
o figură a beatitudinii și, „prin o magică plăcere de parfum și de cîntare”, ea acționează ca un drog asupra simțurilor: produce uitarea, căderea Într-o beție reconfortantă. Umbra are, cu precădere, virtuți sporifice: „răcoritoare, adormindă, parfumată”. În limbajul facil mitologizant al lui Alecsandri, umbra este nimfa vicleană care atrage și dezmiardă cu farmecele ei discrete pe călătorii toropiți de cîntece și parfumuri („ea la sinul ei atrage călătorii fericiți”). În spațiul euforic al luncii apare un spațiu mai redus unde
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mimetic al formelor "din afară" care, coborând până la "fondul" sufletului colectiv, reușesc să-l trezească la viață și să-i dea un contur distinct printr-o evoluție în doi timpi, de la imitație la "diferențiere". 233 Lovinescu își inventează un discurs mitologizant despre geneza operei, ca și Rebreanu. Vezi Ligia Tudurachi, "Ponciful și geneza romanului. Mărturisiri literare", în op. cit., pp. 106-110. 234 Vezi Ligia Tudurachi, capitolul Sugestivitatea și posibilitatea unei "traversări" a sensului, în op. cit., pp. 59-65. 235 Ligia Tudurachi, capitolul "O
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o imortalizare pertinentă a năstrușnicului frate, original adolescent întârziat în conflict cu lumea anchilozată în cutume, în personajul Ciribiș din piesa Capul de rățoi a lui George Ciprian, bunul lui prieten. În plus, atunci când va formula rezerve în privința aprecierilor critice mitologizante, prin care tinerii poeți din jurul revistei Unu, deveniți apologeți ai cultului urmuzian, încercau să propage imaginea Neînțelesului, a Damnatului și a Revoltatului Urmuz, exagerând tragismul vieții lui, Eliza Vorvoreanu va preciza că, dimpotrivă, "din joc, râs, glumă... din exuberanța vieții
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ale cinefililor avizați. Versurile de început atestă o - firească, în fond - oscilație între mai multe maniere, caracterizate fie de narcisismul erotic, fie de afectarea „delirului” verbal și a exprimării obscure, ca și de retorica imnică, asociată cu viziunea folclorizantă și mitologizantă. Îmbinate în proporții diferite, aceste elemente aveau să se regăsească în întreaga creație lirică a lui I. Poetului i-au fost uneori reproșate versatilitatea stilistică, multiplicarea uneori deconcertantă a formulelor discursului liric, desele schimbări de registru. De fapt, pluralitatea expresiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]