124 matches
-
vitale” sunt cheia înțelegerii „schimbărilor” care survin „în interiorul” persoanei umane a bolnavului psihic, ele constituind „motivele” și „mobilurile” care o proiectează către forme de manifestare dintre cele mai variate: toxicomanie, perversiuni sexuale, crize anxioase, stări obsesive, fobii, impulsiuni suicidare, cleptomanie, mitomanie, depresii, sentimente de culpabilitate etc. În spatele acestor „manifestări morbide” trebuie să descifrăm, să recunoaștem „criza existențială” a individului respectiv, veritabil „impas nevrotic” al persoanei bolnave. Dincolo de aspectele pur medicale, clinico-psihiatrice, ne aflăm în fața unei dezvoltări eșuate de factură patologică, a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simple, caută să evite tema suferinței sau a bolii, mai mult decât atât, caută să convingă interlocutorul că ei sunt perfect normali. Limbajul fabulativ, inventiv, are un rol de acoperire a realității și apare în două situații întâlnite destul de frecvent: mitomanie și simularea bolilor. Ambele situații sunt caracterizate prin limbaje care urmăresc să modifice realitatea existentă de fapt, în conformitate cu tendințele personale ale bolnavilor sau, mai exact, ale persoanelor respective. În această privință trebuie făcută diferența între limbajul mitomanilor care este prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
b) Constituția paranoică desemnează tipul suspicios, egocentric, rigid, interpretativ, retras, orgolios, cu dificultăți serioase de adaptare și comunicare; c) Constituția emotivă se caracterizează prin hipersensibilitate, labilitate, dispoziție afectivă inegală, imprevizibilă; d) Constituția mitomaniacă sau imaginativă se caracterizează prin tendința la mitomanie, confabulație, înclinare către reverie, imaginativi, tendință către simulare sau suprasimulare; e) Constituția ciclotimică reprezintă tipul înclinat către variații periodice cu caracter opus, ale stării de dispoziție afectivă, fie în plus (bună dispoziție, euforie, excitație maniacală, polipragmazie), fie în minus (dispoziție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de excitație euforică din cursul crizelor maniacale, în beția alcoolică, dar în special în cursul delirurilor. c) Fabulația este tulburarea psihopatologică constând în construcția de evenimente semnificative și în credința bolnavului în realitatea acestor evenimente imaginare elaborate de el. d) Mitomania este construcția imaginară a bolnavului prin care acesta modifică sau înlocuiește voit realitatea existentă în virtutea tendințelor proprii. Mitomania este normală la copil care nu poate să facă încă o diferențiere netă între produsul imaginației sale și perceperea și explicarea sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este tulburarea psihopatologică constând în construcția de evenimente semnificative și în credința bolnavului în realitatea acestor evenimente imaginare elaborate de el. d) Mitomania este construcția imaginară a bolnavului prin care acesta modifică sau înlocuiește voit realitatea existentă în virtutea tendințelor proprii. Mitomania este normală la copil care nu poate să facă încă o diferențiere netă între produsul imaginației sale și perceperea și explicarea sau înțelegerea, realității externe. La bolnavii psihici, mitomania este fie rezultatul unei regresiuni infantile (debili, isterici, sociopați), fie o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care acesta modifică sau înlocuiește voit realitatea existentă în virtutea tendințelor proprii. Mitomania este normală la copil care nu poate să facă încă o diferențiere netă între produsul imaginației sale și perceperea și explicarea sau înțelegerea, realității externe. La bolnavii psihici, mitomania este fie rezultatul unei regresiuni infantile (debili, isterici, sociopați), fie o formă particulară de fabulație. E. Dupré consideră tendința la mitomanie ca fiind o trăsătură specifică a „construcției patologice” pe fondul căreia se dezvoltă o structură mintală de tip isteric
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
încă o diferențiere netă între produsul imaginației sale și perceperea și explicarea sau înțelegerea, realității externe. La bolnavii psihici, mitomania este fie rezultatul unei regresiuni infantile (debili, isterici, sociopați), fie o formă particulară de fabulație. E. Dupré consideră tendința la mitomanie ca fiind o trăsătură specifică a „construcției patologice” pe fondul căreia se dezvoltă o structură mintală de tip isteric, un delir de imaginație, presbiofrenia sau sindromul Korsakow. 4) Gândirea xenopatică Aceasta reprezintă o tulburare particulară de gândire grupând toate fenomenele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
iubiți de aceștia. Iritabili, mânioși, încăpățânați, nu admit ca să li se facă observație. Au imaginație morbidă. Leneși și instabili în activitatea profesională, își schimbă frecvent locul de muncă. Manifestă tendință la fugă și furt utilitar neînsoțit de regrete sau remușcări. Mitomanie utilitară. e) Instabilii cu tendințe perverse. Aceștia au și ei o ereditate încărcată (nevroze, etilism, TBC, meningită, sifilis). Din punct de vedere psihopatologic notăm somn agitat, anomalii sexuale cu erotism precoce, dezvoltare intelectuală normală sau chiar peste medie; indiferență afectivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
găsește identitatea și securitatea. Stările de dezechilibru psihic se caracterizează prin câteva trăsături majore, care le sunt specifice din punct de vedere psihopatologic. Acestea sunt următoarele; 1) un stil de existență specific, caracterizat prin următoarele: instabilitate, impulsivitate, inadaptabilitate, tendință de mitomanie, disimulare, conduită labilă și imprevizibilă; 2) o anumită evoluție psihobiografică, caracterizată prin existența unor frustrări, psihotraumatisme, devianțe etc., așa cum se poate vedea în continuare: a) copilărie tulburată în cere semnalăm: alternanță de apatie și surexcitare, activitate școlară neregulată și indisciplinată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ceea ce privesc tulburările trăsăturilor de personalitate sunt menționate personalitățile compulsive, care predispun la o decompensare psihonevrotică, personalitățile emoționale instabile și personalitățile pasiv-agresive. E. Dupré și A. Dumas descriu câteva tipuri, particulare de personalitate de tip „psihopatic”: ciclotimii, hiperemotivii, paranoicii, perverșii, mitomanii. E. Kretschmer distinge, în cadrul tipurilor constituționale, ciclotimii, schizoizii și vâscoșii epileptoizi. Problema psihopatiilor capătă contur precis odată cu studiile lui K. Schneider. Pentru acesta, personalitățile psihopatice sunt personalitățile anormale în măsura în care ele afectează caracterul și deranjează societatea. Psihopatiile se diferențiază de psihoze
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și sensibilității. La acestea se mai adaugă tendința la imitație, sugestibilitatea și autosugestia acestei categorii de bolnavi. În planul moral, notăm un caracter bizar, capricios, fantastic, de o mare mobilitate, sensibilitate vie și disproporționată, în raport cu evenimentele trăite de bolnav, duplicitate, mitomanie, acte de bravură alternând cu acțiuni perverse etc. (Régis, Pitres). Totul, în sfera personalității istericilor, exprimă mobilitate și contrast în planul ideilor, sentimentelor, afectelor, instinctelor și actelor (E. Régis). Majoritatea autorilor recunosc existența unei structuri mintale caracteristice isteriei (Babinski, Janet
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Babinski, Janet, Régis, Colin, Gilbert-Ballet). Încă din perioada adolescenței, tinerele isterice se remarcă prin trăsături particulare de personalitate. Ele au o mare vivacitate intelectuală, precocitate, impresionabilitate, tendință către cochetărie căutând să atragă atenția celorlalți asupra lor, tendință la reverie și mitomanie. Afectiv sunt instabile, imprevizibile, cu o mare tendință la imitație datorită unei sugestibilități excesive. Caracter bizar, capricios, reacții afective disproporționate în raport cu evenimentele vieții trăite, cleptomanie, nevoia de a se da în spectacol în public, tendința de a construi intrigi etc.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simptome cardio-vasculare și respiratorii, tulburări ginecologice, trofice etc. Simptomele psihice intermitente sau cu caracter de „crize paroxistice” care apar la bolnavii cu nevroză isterică, constau din pierderea cunoștinței, catalepsie, hipersomii, stări onirice, crize pseudo-convulsive. În altă ordine de idei, notăm mitomania, demonstrativitatea histrionică, evitarea sau accentuarea activității sexuale. În general, în acest grup de tulburări sunt menționate câteva sindroame psihice, considerate ca fiind „tulburări disociative”. Ele se caracterizează prin debutul brusc și evoluția clinică tranzitorie, legate de un anumit regim de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele aspecte psihopatologice privind în special personalitatea copilului: - frica și groaza de accese, - neliniștea anxioasă datorată nesiguranței în raport cu ambianța, - egoism accentuat, - gelozie față de frați, - iritabilitate și susceptibilitate exagerate, - capricii și încăpățânare, - explozii de agresivitate cu reacții antisociale, - tendințe la clastromanie, mitomanie, vagabondaj și fugi. 24. PSIHOZELE EXOGENE II (Psihozele toxice) Cadrul general Psihozele toxice ocupă un loc special în grupa tulburărilor psihopatologice. Din punct de vedere nosologic, în grupa psihozelor toxice sunt incluse afecțiunile neuropsihice datorate unor intoxicații cronice voluntare ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Debilul disarmonic, care adaugă la deficiența sa intelectuală și tulburări de comportament. Plecând de la fragilitatea și infantilismul copilului debil mintal, R. Fan explică anumite trăsături caracteriale ale acestora, cum ar fi: credulitatea, confuzia între dorință și experiență, minciuna (tendința la mitomanie), teama în fața evenimentelor neobișnuite ale vieții, atitudini defensive, compensări inadaptate. R. Perron notează la această categorie de indivizi, diferite tipuri de reacții, cum ar fi următoarele: reacții de compensare, ostilitate față de anturaj, admirație pentru persoanele mai bine dotate și dorința
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
complexe de culpabilitate, pe care persoana respectivă le resimte în raporturile sale cu ceilalți. Tulburări psiho-morale caracterizate prin devieri patologice ale Eului personal în raporturile sale cu realitatea și cu celelalte persoane. Acestea sunt reprezentate prin următoarele tipuri de manifestări: mitomania, fabulația, construcția și vehicularea de intrigi. Aceste manifestări sunt expresia unui Eu slab care caută să distrugă, în mod indirect atât „imaginea lumii”, cât și „imaginea celorlalți” pentru a se putea pune în valoare pe sine. Este concomitent și expresia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
valoare pe ei înșiși. Personalitatea de tip isteric a fost pe larg descrisă la femei. Ea este caracterizată prin următoarele „trăsături psihopatologice”: histrionismul, facilitatea afectelor, modelul de gândire dominat de imaginație, reactivitate emoțională cu hipermotivitate și impulsivitate, sugestibilitate crescută și mitomanie, dependență afectivă, tulburări de dinamică sexuală (frigiditate, indiferență, desgust). În ceea ce privește personalitatea de tip isteric la bărbați, aceasta rămâne încă o problemă discutabilă, fără a fi însă exclusă. În orice caz, atunci când ea este pusă în evidență, Th. Lempérière deosebește două
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
definitivă a ciclului menstrual la femeie. Vârsta critică de intrare în perioada de involuție. Este corespondentul andropauzei la bărbat. Mentismul: stare patologică caracterizată prin derularea rapidă a unor imagini cu caracter angoasant, incoercibil, asupra cărora bolnavul nu se poate fixa. Mitomania: alterarea patologică intenționată, adesea involuntară, a adevărului. Dorința de a schimba și de a prezenta realitatea în virtutea tendințelor personale. Este înrudită cu fabulația și tulburările de imaginație. Mongolism: sau sindromul Down, se datorește unei aberații cromozomiale, caracterizat prin facies mongoloid
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Hipnagogice Hipnapompice Hipoestezia Hipomanie Hipostenia Homosexualitate Iatrogenie Idee fixă Identitate Iluzie Imaginea de sine Imaturitate Impulsiune Incest Incoerență Indiferență Inhibiție Insatabilitate psihomotorie Involuție Ipohondria Isterie Iterație Îndoială Lesbianism Licantropia Lipemanie Logoclonie Logoree Manie Manierism Masochism Mânie Megalomanie Melancolie Menopauză Mentismul Mitomania Mongolism Monomanie Moria Mutism Narcisism Narcolepsie Narcomanie Negativism Neologism Nevroză Nimfomania Normalitate Nozofobie Obsesie Obtuzie Oligofrenie Onirism Oniroidie Onomatomanie Opoziție Palilalie Panică Pantofobie Paralizie Pasivitate Pederastie Pedofilie Persecuție Perseverare Perversitate Perversiuni sexuale Piromanie Pitiatism Posesiune Potomanie Predispoziție Prodrom Prosopagnozia Psihastenie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
coordonarea mișcărilor; - în plan afectiv - excitabilitatea și emotivitatea exagerate, nevoia permanentă de opoziție activă (atitudine bătăioasă pentru rezolvarea unei sarcini) sau opoziție pasivă (nesupunere, încăpățânare); - în plan social - nevoia de evaziune, părăsirea domiciliului părinților, a școlii, a locului de muncă, mitomanie, incapacitate de inserție socială. Grupa tulburărilor de realizare motrice cuprinde următoarele tipuri: - apraxia - reprezintă pierderea capacității de a executa gesturi, mișcări adaptate la un scop fără ca acesta să fie consecința unei paralizii; - dispraxia - se manifestă prin lipsa de îndrumare și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
S. Mușat, Sapho, Senez, Sentino, Sergiu, Stef, Ștefan, P. Ștefan, Trubadur ș.a. În 1902 e ales secretar al Asociației Generale a Presei. Un timp a avut și o mică slujbă: bibliotecar la Ministerul Domeniilor. Personalitate donquijotescă, ancorată în vis și mitomanie, scandalizând prin discrepanța dintre inteligența de elită și sărăcia stridentă a omului, P. a fost una dintre figurile cele mai încărcate de neliniști ale boemei bucureștene. Bolnav de tuberculoză, se întoarce în satul natal; moare în vârstă de douăzeci și
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
priviți cu aceiași ochi și, negreșit calitatea prezenței dumneavoastră este modificată. De fapt, creierul dumneavoastră începe să filtreze foarte atent toate mesajele lui, pentru a detecta ceea ce ar putea semăna cât de cât cu alte semne de minciună sau de mitomanie. Observați diferitele gesturi ale lui Syner și ale Synei, reprezentate mai jos. Aceste trei gesturi au aceeași natură. Dar în prima situație Syner este enervat de ceea ce aude, în a doua Syna este întristată de ceea ce vede, iar în a
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
se putea fixa Într-un loc, cu probleme serioase de identitate cu o situație oedipiană nerezolvată, cu carențe afective și educaționale. Această categorie de indivizi compensează instabilitatea lor afectivă și morală prin vagabondaj, furt, colecționarism absurd, acumularea de obiecte, avariție, mitomanie, intrigi etc. Adesea, ele sunt persoane din rândul cărora se recrutează alcoolici, toxicomani, prostituate, delicvenți etc. Instrumentele și mijloacele acțiunii psihomorale Cum și prin ce se realizează acțiunea psihomorală? Care sunt instrumentele sau mijloacele utilizate În această acțiune? Cum și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
comportamentale în trei tipuri: a) tulburări comportamentale de tip sociopatic, caracterizate prin devianță, abateri de la normele de conduită socială, etică sau juridică, cu implicații asupra membrilor comunității sau instituțiilor sociale. În cadrul tulburărilor de tip sociopatic sunt incluse: vagabondajul, cleptomania, piromania, mitomania, cazurile de dezorganizare familială sau de grup social, violul, vătămările corporale; b) tulburări comportamentale de tip psihopatologic - au un caracter morbid, datorându-se unei alterări primare a personalității, a stării de sănătate mintală. Acest tip de manifestări include următoarele aspecte
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
care solicită coordonare, precizie, rapiditate, adică tot ce solicită efort și organizare; c) pe plan afectiv prezintă o stare de excitabilitate, impulsivitate și emotivitate, conduita afectivă oscilează între imitare și opoziție; d) pe plan social se caracterizează prin fugă, vagabondaj, mitomanie, ceea ce conduce la o dificilă integrare socială. După Larousse (2006), instabilitatea psihomotoare este numită acum „sindrom de neatenție-hiperkinezie”. Ea afectează aproape 2% dintre copiii de vârstă școlară, cu preponderență masculină netă (4 băieți la o fată), și însoțește un comportament
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]