606 matches
-
de mii de zloți, datoria pe care o avea Adam Kisel din Brusilov, castelan de Kiev; două zeci de mii de zloți, contravaloarea moșiei cumpărată de Petru Movilă; bani gheață în sumă de șaizeci de mii de zloți polonezi și mitra de argint aurit; întrega bibliotecă în diferite limbi; toate clădirile Colegiului cumpărate de Petru Movilă, cu toate drepturile lor. Revoluție culturală Petru Movilă este cel care a reformat sistemul de învățământ superior și mediu din Ucraina și după modelul lui
SFÂNTUL IERARH PETRU MOVILĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sfantul_ierarh_petru_movila_stefan_popa_1387650436.html [Corola-blog/BlogPost/383147_a_384476]
-
obosit. Și din cauza vremii ăsteia păcătoase, cred că o iau razna. Oare s-o-ndura omul ăsta să mă ia și pe mine pân’ acasă?’’ Acesta opri sania și câinii lătrară prietenos la Mitru, în timp ce moșneagul îi strigă vesel: - Bună ziua, Mitre! Ce mai faci? L-ai întâlnit pe Moșul? - Daaa, cum să nu! strigă și Mitru la fel, mai înainte am vorbit cu el! Mi-a promis că pân’ după anu’ nou îmi va aduce el lemne și eu nu va
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417558166.html [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
ori din cauza oboselii și a vremii nu-l recunoștea. Dar se abținu să-l întrebe și continuă să-i vorbească: - Ce noroc ai matale! Nu trebuie să te spetești ca mine pe picioare, prin omătul ășta. Ei, asta e! - Lasă Mitre, nu te mai plânge, că te duc eu acasă acum. Hai, urcă! - Apoi, mulțam frumos! După ce se urcă lângă moșneag și îl văzu din aproape, își dădu seama că de fapt nu-l văzuse în viața lui pe acel om
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417558166.html [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
aproape, își dădu seama că de fapt nu-l văzuse în viața lui pe acel om și îl privi atent. Nu mai putea să spună nicio vorbă. Însă, observând că este privit în acel fel, omul îi spuse râzând: - Acu Mitre, hai să te duc la Moșu’, să văd și eu dacă-i adevărat că ți-a promis că-ți aduce lemnele pân’ după anu’ nou! Și cu o repeziciune de necrezut, câinii întoarseră sania spre pădure și o luară la
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417558166.html [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
Drumul nu mai părea greu de parcurs, cum fusese pentru Mitru înainte, când se întorcea cu lemnele din pădure. Privea buimac, încerca să spună ceva, dar vorbele îi rămâneau în gât. Moșul cu barbă continuă să-i spună: - Stai liniștit Mitre, că nu pățești nimic! Am să te duc să vezi un loc minunat, unde tu, niciodată n-ai fost, de cât timp colinzi pădurea asta! Apoi ai să te minunezi și-ai să povestești mai departe ce-ai văzut! Intrând
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417558166.html [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
se întâmple. Pădurea Soarelui (2) Viscolul se mai domolise și o dată cu asta, gerul amorțise. Stând lângă omul cu barbă pe sanie și privindu-l atent, reuși la un moment dat să îngaime: - Mo... moșule, ci... cine ești? Ce vrei? - Ei, Mitre! Cine sunt eu? Sunt unul din curierii lui Moș Crăciun și-am să te duc într-un loc minunat, unde n-ai fost niciodată, așa cum ți-am mai spus! Vei vedea că legenda Pădurii Soarelui, despre care vorbesc bătrânii satului
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417558166.html [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
cel care este cel mai convins că Dumneata nu exiști și că venirea Dumitale în Pădurea Soarelui de Crăciun, este o minciună inventată de bătrânii satului! - Da, știu că sunt oameni care nu cred în mine, așa ca dumneata, dragă Mitre. Faptul că Moșul îi spunea pe nume, de parcă îl cunoștea de când lumea, îl zăpăci de tot pe bietul Mitru, care habar n-avea dacă se mai află pe lumea asta sau nu. Moșul continuă să-i vorbească: - Da, da, nu
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417558166.html [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
să te aducă până aici, ca să vezi că bătrânii satului nu mint. Și în fiecare generație este un om care nu crede în mine, dar eu mă încăpățânez să-i arăt că se înșeală în privința mea. Din generația ta, tu Mitre, ai fost cel mai neîncrezător. De aceea am hotărât ca tu să fii unul dintre cei care m-ai întâlnit și unul dintre cei care vei spune mai departe că Moș Crăciun vine la Sărbătorile de iarnă, în Pădurea Soarelui
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417558166.html [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
că Moș Crăciun vine la Sărbătorile de iarnă, în Pădurea Soarelui, în fiecare an. Se ridică de pe buturugă și se apropie de Mitru, care privea în jurul lui fără a mai putea grăi, în timp ce continuă să-i mai spună: - Nu visezi Mitre, totul e adevărat. Dacă vrei, dă mâna cu mine, ca să vezi că totul e adevărat, că exist și eu, la fel cum exiști și tu. El își întinse mâna dreaptă spre mâna Moșului și acesta i-o strânse cu o
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417558166.html [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
nu mai întâlnise până atunci. Și când îl îmbrățișă, atunci el se simți cel mai iubit și cel mai privilegiat om din lumea asta. Abia atunci începu să-și revină și îngăimă: - Doamneee! Chiar este adevărat! Chiar exiști, Moșule! - Da Mitre, sunt la fel de adevărat, ca și tine. Și ai să pleci de la mine cu toate care ți le dorești. Curierul meu te va duce înapoi până acas’ la tine, ca să nu-ți poarte de grijă Veronica și copiii. Dar mâine-dimineață să
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417558166.html [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
dorești. Curierul meu te va duce înapoi până acas’ la tine, ca să nu-ți poarte de grijă Veronica și copiii. Dar mâine-dimineață să-l trimiți îndărăt, că mai am treabă cu el. - Mulțumesc din suflet, Moșule! Sărut-mâna! - Să fii sănătos, Mitre! Și tu, și cei dragi ție! Apoi îi spuse curierului care îl adusese pe Mitru: - Să încarci sania cu niște saci plini de lemne, să-i ajungă pân’ după anu’ nou. Și încă unul mare în care să fie jucării
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417558166.html [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
puțin cunoscut. Pictură pe email se arde la cuptorul electric sau cu gaze, la o temperatură de aproape 1000 de grade Celsius. Este o pictură pretențioasa. Împreună cu Părintele, echipa noastră de 3-4 persoane lucra iconițe pentru engolpioane și cruci arhierești, mitre arhierești și Evanghelii, atât pentru ierarhii din țara noastră, cât și pentru cei din străinătate. Acum nu se mai lucrează astfel de iconițe, se pun pe mitrele arhiereilor și pe engolpioane “abțibilduri”, care nu au nicio valoare artistică și tehnică
PARINTELE ARSENIE BOCA..SFANTUL ARDEALULUI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Parintele_arsenie_bocasfantu_dan_petrescu_1366189015.html [Corola-blog/BlogPost/345921_a_347250]
-
Părintele, echipa noastră de 3-4 persoane lucra iconițe pentru engolpioane și cruci arhierești, mitre arhierești și Evanghelii, atât pentru ierarhii din țara noastră, cât și pentru cei din străinătate. Acum nu se mai lucrează astfel de iconițe, se pun pe mitrele arhiereilor și pe engolpioane “abțibilduri”, care nu au nicio valoare artistică și tehnică. Dacă s-a ajuns la această situație, cauza o reprezintă puținul interes pentru obiectele de artă cu pictură pe email. Se mai confecționează la greci obiecte de
PARINTELE ARSENIE BOCA..SFANTUL ARDEALULUI de DAN PETRESCU în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Parintele_arsenie_bocasfantu_dan_petrescu_1366189015.html [Corola-blog/BlogPost/345921_a_347250]
-
în anul 1922, odată cu abrogarea monarhiei și proclamarea Republicii Turce. Ambițiosul țar rus intenționa cu tot dinadinsul să traducă în viață proiectul geopolitic rusesc de pe timpurile lui Ivan al III-lea expus într-o formă metaforică în renumita legendă despre Mitra Albă („Skazka o Belom Klobuke”[xviii]). Cea mai apropiată, veche și dorită țintă era Constantinopolul sau Țarigradul spre care și-au îndreptat atenția primii cneji încă varegi[xix] ai Rusiei Kievene (Igor, Oleg și Sviatoslav). Cea mai nimerită ar fi
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
Gamboa, spaniol, în 1584; Joris van Spilbergen, olandez, în 1614; Thomas Cavendish, englez, în 1786. * Turul Țării de Foc, pe apă, este efectuat de Willem Cornelisz Schouten și Jacob le Maire, în 1616, cu nava maritimă „Eendracht”, care descoperă Peninsula Mitre, Isla d'Estados și renumitul Hoom Caap (Cap Horn). Furtunile pe mare, gheața și terenul ostil, frigul excesiv sunt obstacole de care se izbesc navigatorii. Frații Nodal navighează cu două caravele (caravel), în anul 1618. Jacques l'Hermite (c. 1582
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (4) – PLECAREA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1460801358.html [Corola-blog/BlogPost/376542_a_377871]
-
celeste, În care nici lumină dreptății nu apune, Si-alaturi de Atena îl sprijin pe Oreste, Fiul ce pe-Agamemnon dorește să răzbune. Artemis mă vânează, că sunt a ei fecioara, Iar semiluna să mi-o pune că pe-o mitra. Săgeată ei din arc e rază selenara,, Si toga dragostei mi-o prinde cu o scumpă chitra... Floarea de tei e Ares din negura-nserarii, E Paris ce-mi da mărul discordiei troiene, O Venus prea-frumoasa nascuta-n spumă mării
VRAJA FLORII DE TEI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1422767787.html [Corola-blog/BlogPost/376118_a_377447]
-
Traiana spre regiuni mai protejate si mai bine ferite de pericole, din imperiu. 11.“Barbaru” în limba akadiană înseamnă “lup”. Și știm bine că lupul era tothemul populațiilor getice. 12.Cavalerii dahi (geto-daci) se pare că îl adorau pe Zeul Mitra după ritualuri similare / premergătoare creștinismului; ori Kahina-Dahina era o războinică ce călărea pe un cal. Cu privire la paralela între religia zal-moxiană și religia creștină, Mircea Eliade remarcă concludent că “Nemurirea getică devine nemurire creștină...” iar Simion Mehedinți precizează că strămoșii noștri
AL KAHINA de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1440958720.html [Corola-blog/BlogPost/372198_a_373527]
-
lone, lonely, alone „singur, stingher“ ~ luna. Sunt și numerale mai greu de explicat. - sl. edin e legat de magh. egy < ég sau de chin. tien, ambele „cer“? - armeanul mi, în schimb, se apropie de un nume al soarelui (moș, mus, Mitra), căci știm că de aici vine și alb. mi „șoarece“, ca și etruscul mi „eu“, ebr. mi „cine“. În concluzie, în cele mai multe limbi numeralul „1“ provine din numele cerului. În favoarea acestei idei pledează și faptul că protosumerienii indicau cifră „unu
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1421910024.html [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
sân „astru diurn” (Olanada). Magh. harom „3“ credem că e iran. hor, hâr, hvar „soare“ + -m „acesta, al meu, de care vorbesc“. Dar i.e. *treies se compară cu semitic terah „luna“, cu zeița japoneză a soarelui Amaterasu, cu zeul soarelui Mitra, cu berberul itri „stea“, v. ind. țară = star (i.e. *aster „stea“). Deci „trei“ a însemnat, la origine, „soare, luna ori stea, astru“! Așadar semit. tlt „3“ se compară cu latinescul stella, arm. astl, tl + -ț sufix de feminin. Nu credem
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1421910024.html [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
sărbători solare care cădeau în jurul solstițiului de iarnă (22 decembrie), sărbători care erau împreunate cu orgii și petreceri deșănțate și pe care Crăciunul creștin trebuia să le înlocuiască. Biserica a vrut să contrapună o sărbătoare creștină mai ales cultului lui Mitra, zeul soarelui, cult de origine orientală, a cărui sărbătoare centrală cădea în jurul solstițiului de iarnă (22—23 decembrie), ea fiind privită ca zi de naștere a zeului Soare, învingător în lupta contra frigului și a întunericului,(Ziua de naștere a
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
naștere a Soarelui nebiruit), pentru că de aici înainte zilele încep să crească, iar nopțile să scadă. Opinia generală a liturgiștilor și istoricilor apuseni, după cum menționează pr. prof. dr. Ene Braniște în „Liturgica Generală", este că ziua de naștere a zeului Mitra (sărbătoare introdusă la Roma de împăratul Aurelian la 274) ar fi fost astfel înlocuită cu ziua de naștere a Mântuitorului , Care fusese numit de prooroci «Soarele Dreptății» (Maleahi IV, 2) și «Răsăritul cel de sus» (comp. Zaharia VI, 12 ; Luca
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
II. 32). Este însă posibil ea adevăratul raport cronologic dintre aceste două sărbători să fie invers, adică va fi existat mai întâi sărbătoarea creștină a Nașterii Mântuitorului Iisus la 25 decembrie, iar introducerea de către Aurelian a sărbătorii păgâne a lui Mitra la 274 să fi constituit o încercare neizbutită de a înlocui sărbătoarea creștină, mai veche. Despre termenul Crăciun - origine, etimologie Termenul Crăciun a primit mai multe explicații etimologice, fiind dedus fie de la un cuvânt autohton, ce numea trunchiul de brad
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
Gabriel Cotabiță nu are o singură melodie pe care să nu dorească acum să o fi cântat vreodată, sau poate că are, dar ceea ce a rămas, e operă! Curat și limpede, cântecul glăsuit de interpretul Gabriel Cotabiță poartă o imaginară mitră de pontif, căci acest cântec nu e doar spirit, e un învățător spiritual pentru cine este atent și aude bunătatea sunetului vocii cântărețului care e lecție, se poate spune, de muzică! Nu este ușor de cântat inteligent, lăsând numai harul
GABRIEL COTABIŢĂ. ZIDIREA CÂNTECULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431523391.html [Corola-blog/BlogPost/352110_a_353439]
-
sărbători solare care cădeau în jurul solstițiului de iarnă (22 decembrie), sărbători care erau împreunate cu orgii și petreceri deșănțate și pe care Crăciunul creștin trebuia să le înlocuiască. Biserica a vrut să contrapună o sărbătoare creștină mai ales cultului lui Mitra, zeul soarelui, cult de origine orientală, a cărui sărbătoare centrală cădea în jurul solstițiului de iarnă (22—23 decembrie), ea fiind privită ca zi de naștere a zeului Soare, învingător în lupta contra frigului și a întunericului,(Ziua de naștere a
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
naștere a Soarelui nebiruit), pentru că de aici înainte zilele încep să crească, iar nopțile să scadă. Opinia generală a liturgiștilor și istoricilor apuseni, după cum menționează pr. prof. dr. Ene Braniște în „Liturgica Generală", este că ziua de naștere a zeului Mitra (sărbătoare introdusă la Roma de împăratul Aurelian la 274) ar fi fost astfel înlocuită cu ziua de naștere a Mântuitorului , Care fusese numit de prooroci «Soarele Dreptății» (Maleahi IV, 2) și «Răsăritul cel de sus» (comp. Zaharia VI, 12 ; Luca
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]