9,544 matches
-
Stanca și dă o interpretare explicită întîmplărilor din cel care tocmai se scrie. Romanul A doua zi după moarte este o carte incomodă, susceptibilă să stîrnească idiosincrasii și să pună în dificultate pe multă lume (printre personajele ei apare Daniel, Mitropolitul Moldovei, în ipostaze nu dintre cele mai convenabile). De acea, ea merită citită în primul rînd pentru latura ei eseistică, pentru ideile explicite sau implicite pe care le înaintează, și apoi doar ca un produs de ficțiune. Este o carte
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
previziune cu privire la propriul destin, căci un incident penibil se produce cu ocazia înmormântării: enoriașii Bisericii „Sf. Treime” de pe Tocile, din Șcheii Brașovului se opun înhumării poetului în acest cimitir pentru că poetul era greco-catolic. A trebuit să i se ceară aprobarea mitropolitul Șaguna, care, vechi admirator al poetului, îi bruschează cu indignare: „Proștilor, ce mai întrebați, îngropați-l și tacă-vă gura”13. Un panegiric însuflețit rostește istoricul Ioan V. Rusu: „Astăzi dar serbăm onoarea din urmă a unui poet celebru al
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
vacanței, cănd culegea ciuperci prin pădurile Învecinate. Acum era sprijinit de omul lui Stalin, Bodnaras, pe carel adăpostise sub Antonescu. Marină era șeful organizației P.N.T. din județul sau. I se propusese scaunul de Patriarh ! Dar,pentru asta, trebuia să fie mitropolit al Moldovei. Soția Îi murise și avea un băiat și o fată, pe care-i crescuse singur. “Domnule Președinte, am fost Înștiințat prin tovarășul Bodnaras că P.C.R. vrea să mă numească Patriarh. Poate că vi se pare insolenta declarația mea
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
Înștiințat prin tovarășul Bodnaras că P.C.R. vrea să mă numească Patriarh. Poate că vi se pare insolenta declarația mea, dar chiar așa se va Întâmpla din ordinul lui Stalin. Ca să fiu În legalitate trebuie să mă Înalte la rangul de Mitropolit al Moldovei. Tradiția noastră o cere. Deci, În calitate de membru al P.N.T. și de șef al Organizației județene, vă rog respectuos să mă ajutați. Dealtfel, ar fi mult mai bine sa ma aveți pe mine, un prieten, decât pe un străin
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
poartă în mod evident amprenta puternicei Școli actuale de romanistica din Italia, dar care reprezintă, totodată, si un îndemn pentru reluarea tradiției românești în filologia romanica. 4. Autorii volumului, doi universitari și cercetători clujeni, restituie pentru prima dată jurnalul (Diuariul) mitropolitului Vancea la Conciliul Ecumenic Vatican I. Restituirea filologica, realizată cu acribie și competența, este dublată de un consistent studiu care analizează participarea episcopatului român la Conciliu și relațiile Bisericii Unite cu Sfanțul Scaun în a doua jumătate a secolului al
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
al suferinței, căci Hristos suferă cu fiecare, până la sfârșitul veacurilor, potrivit suferinței fiecărui om, precum glăsuiesc gurile sfinte ale Părinților Bisericii. Din Patericul românesc aflăm, printre altele, că „pe lângă grija pe care o avea pentru împodobirea bisericilor și mântuirea sufletelor, mitropolitul Atanasie Crimca (al Moldovei și Sucevei † 1631) s-a îngrijit și de alinarea bolilor și suferințelor trupești. Astfel, în anul 1610 a înființat o bolniță la Mănăstirea Dragomirna, unde se îngrijeau, atât călugări, cât și mireni. Iar în anul 1619
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
anul 1610 a înființat o bolniță la Mănăstirea Dragomirna, unde se îngrijeau, atât călugări, cât și mireni. Iar în anul 1619 a înființat un adevărat spital în orașul Suceava, unde se vindecau numeroși suferinzi. Urmând exemplul Sfântului Vasile cel Mare, mitropolitul Anastasie este fondatorul celui dintâi spital public din țara noastră”26. Vrednic de pomenire este în acest sens și Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț († 1794), care avea o grijă deosebită și pentru cei bolnavi. „În Mănăstirea Neamț zidi spital pentru
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
traducerea psalmilor" (p. 9). Psaltirea solicită disponibilitățile estetice ale limbii în găsirea echivalențelor lingvistice adecvate unui text poetic înțesat de metafore și simboluri. Psalmii transformă traducerea într-un act de creație, dovezi succesive fiind Psaltirea în versuri din 1673 a mitropolitului Dosoftei, Biblia de la 1688, ca și numeroase alte încercări, anterioare sau ulterioare. De aceea, istoricul literar se simte dator să rediscute dogma călinesciană a respingerii literaturii religioase pe motiv că ea nu relevă o conștiință estetică; după aceeași rațiune culturală
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
române moderne (p. 14). Prima traducere cu adevărat artistică a psalmilor în literatura română aparține, cum bine se știe (faptul e notoriu), lui Dosoftei. Din nou, Al. Andriescu are de restaurat un adevăr, polemizând de astă dată cu Eugen Negrici. Mitropolitul se conformează vocabularului psalmilor biblici, iar virtuțile textului său nu trebuie căutate în ,expresivitatea involuntară", în abaterile flagrante față de canon sau în străduința exagerată de a se supune unor reguli prozodice, în detrimentul fidelității față de Biblie (p. 18-29). Pentru a nu
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
Cristian Măgura În colecția "Biblioteca Ortodoxă" a editurii clujene Eikon a apărut anul trecut o antologie de Fabian Anton, Ortodoxia/Mihai Eminescu. Cuvântul înainte, Eminescu și teologia, este semnat de Î.P.S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului. "Lucrările din această colecție se doresc a fi un îndemn pentru cititori de a cunoaște și aprofunda trecutul și prezentul Bisericii noastre, rolul ei în spiritualitatea poporului...", așadar Eminescu, "creștin autentic", primenit cu un larg interes pentru 'știința teologică
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
și cuminte înregimentat într-o tradiție bisericească pe care a frecventat-o cu măsură. Antologia se prezintă ca o evidență străină tonului dubitativ cu toate că, judecată autonom, în afara oricărui periplu bibliografic, nu lămurește câteva probleme de fond. Spre exemplu: ce înțelege Mitropolitul Banatului prin "creștin autentic", așa cum îl califică pe Eminescu, și care sunt argumentele în virtutea cărora poetul este văzut ca un tip exemplar în plan religiosî Sau, dacă în publicistică se pot găsi unele argumente pertinente, în ce măsură i se poate cere
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
pe niște palimpseste, așa că pasajele care convin devin extrem de lizibile, pe când celelalte cad în penumbră sau chiar se opacizează. Nu poți afirma că ai de-a face cu un teolog (Eminescu nu este numit în mod direct teolog, dar dacă Mitropolitul întâlnește prea des cugetări sau comentarii teologice în articolele sale, concluzia nu poate fi alta) doar pentru că acesta s-a interesat de vechi cărți religioase românești sau de tratate teologice occidentale. Tot așa, nu-l poți numi poet pe cel
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
o asemenea specie a omenirii" " Ca un băiat de grec să se-ngroape ca un câine fără lumânare și fără preot nu e decât natural. Căci ce i se poate da unui câine decât onorurile unui câineî" După aceste diatribe, Mitropolitul își reconfirmă poziția arbitrară, deloc lezată de tonul eminescian: S-ar putea cita multe alte considerații ale lui Eminescu pe teme nu numai simplu religioase, ci chiar teologice." Aceasta este gazetărie xenofobă, poetul este un pamfletar extrem de coleric și nicidecum
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
Brașovului, cu siguranță înainte de 1562, de către (probabil!) popa Toma, fostul copil de casă al banului Craiovei, cunoscut colaborator al lui Coresi. În 1574 și 1575, Coresi a tipărit singur, din porunca lui Alexandru Vodă al Țării Românești (1568-1577) și a mitropolitului Eftimie, Octoihul Mare în două volume, fără să se menționeze locul tipăririi. Se presupune că acest Octoih ar fi o reproducere a celui tipărit de Macarie, la Târgoviște, în 1510. De asemenea, că ar avea legături și cu Octoihul lui
Octoihul de la Păuliș (1530) by Iulian Negrilă () [Corola-journal/Journalistic/12985_a_14310]
-
politică (discuția este de purtat în condițiile în care clericii aparținînd altor confesiuni nu au asemenea interdicții; probabil nu este recomandabilă apariția preoților ortodocși pe listele diverselor partide politice, dar este extrem de interesantă soluția găsită în perioada interbelică prin care mitropolitul și episcopii se bucurau de statutul de senatori de drept; în felul acesta glasul bisericii putea fi auzit în Parlament, fără ca pentru aceasta reprezentanții ei să fie nevoiți să se înregimenteze în vreun partid politic). Demersul lui Marius Tudor și
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
inima cîinii și au mai rămas cîțiva xenophili de sămînță. Într-un interviu pe care i-l acordă d-lui Ion Zubașcu pentru CONVORBIRI LITERARE (nr. 2), prozatorul Dan Stanca recunoaște că în romanele sale apar numeroase personaje istorice reale: mitropolitul Daniel în A doua zi după moarte, Crin Halaicu în Aripile Arhanghelului Mihail, patriarhul însuși în Ritualul nopții, alături de Ion Iliescu și Michael Jackson. Mai mult, romancierul îi atribuie Î.P. S. Daniel un întreg discurs, convins fiind că, dacă l-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
și Michael Jackson. Mai mult, romancierul îi atribuie Î.P. S. Daniel un întreg discurs, convins fiind că, dacă l-ar citi, lui Î.P. S. Daniel “nu i-ar fi rușine”. De trimis cartea, dl Stanca nu i-a trimis-o mitropolitului de la Iași. Nu s-ar putea spune că nu sînt actuale personajele din romanele d-lui Stanca. * În același număr al revistei de la Iași, dl Andrei Stavilă scrie despre Petre Țuțea articolul intitulat Un om incomod, o operă complexă. Ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
unele, până atunci neștiute, Încrucișări de drumuri existențiale sau spirituale, adeseori În chip de ricoșeuri diferite ale uneia și aceleiași primejdii sau speranțe, sau, pentru un timp, amândouă. Așa mi s-a Întâmplat când am citit În cartea Memorii a mitropolitului Bartolomeu Anania că prin 1958 ”...Întors la București, m aș fi apucat să scriu de Îndată piesa dacă n ar fi căzut, ca un trăsnet, o veste: fuseseră arestați părintele Veniamin Nicolae, fostul stareț al Polovragilor, și părintele Tit Moldovan
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
spre sfârșitul secolului al XIX - lea locul de rugăciune al familiei regale, care-și petrecea vacanțele la reședința de vară de la Peleș, atât regele Carol I cât și regina Carmen Sylva (însoțită de prințesa Maria) fiind pictați în pronaos, alături de mitropolitul primat, Iosif Gheorghian și de ctitorul istoric al lăcașului, spătarul Mihai Cantacuzino. Familia regală a beneficiat de tronuri aurite, așezate alături de cel arhieresc, păstrate și în prezent. De asemenea, prezența familiei regale la slujbele religioase a contribuit la întărirea tradiției
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
18); dezordine a voinței omenești, care ajunge să se proslăvească pe sine în locul lui Dumnezeu (In. 12,43); robie de care ne putem elibera prin har (Rom. 6,18), călcare a legii, nedreptate, lucrare a diavolului (In. 3,4)<footnote Mitropolit Dr. Nicolae Mladin, Prof. Diac. Dr. Orest Bucevschi, Prof. Dr. Constantin Pavel, Pr. Diac. Dr. Ioan Zăgrean, „Teologia Morală Ortodoxă pentru Facultățile de Teologie”, vol. I, Edit. Reîntregirea, Alba-Iulia, 2003, pp. 385-386. footnote>. Cea mai clară definiție a păcatului o
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
slava lui Dumnezeu. Dacă „chipul nu Ține legătura cu Prototipul, nu se transfigurează, ci se desfigurează, se înrăiește, se strică, se alterează, se întunecă. Chipul este baza comuniunii, este calitatea de persoană, iar asemănarea este realizarea comuniunii”<footnote ÎPS Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Curs de Teologie Dogmatică, mss. footnote>. Singura deosebire „pe care o observăm între divin și ceea ce îi seamănă, constă în aceea că dumnezeiescul este necreat, în vreme ce omenescul este prin creație”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Hexaemeron
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Miercurea Ciuc. În ziua de 12 septembrie anul 2007 a fost unul din cei trei candidați la scaunul patriarhal al Bisericii Ortodoxe Române. Pe 23 februarie anul 2008 inodul mitropolitan ortodox de la Iași l-a desemnat drept candidat pentru funcția de Mitropolit al Moldovei și Bucovinei. In urma ședinței Sfântului Sinod al Bisericcii Ortodoxe Române din luna iunie anul 2009, Preasfințitului Episcop Ioan al Covasnei și Harghitei i-a fost acordat titlul de Arhiepiscop onorific, ca un gest de răsplată, prețuire și
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
Andrei Șaguna“ din Sfântu Gheorghe și Fundația cultural-creștină „Miron Cristea“ din Miercurea Ciuc, întreprind numeroase demersuri pentru sprijinirea Bisericii Ortodoxe de aici, printre care amintim: audiența la vrednicii de pomenire și de pie memorie sau amintire Patriarhul Teoctist Arăpașu și la Mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului (1991, 1992). În cadrul Zilelor „Nicolae Colan“ de la Sfântu Gheorghe, din 4-5 decembrie anul 1993, în prezența Mitropolitului Antonie Plămădeală, se discută problema înființării unei Episcopii cu sediul la Sfântu Gheorghe (Arcus) sau Covasna. În ședinta Adunării
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
printre care amintim: audiența la vrednicii de pomenire și de pie memorie sau amintire Patriarhul Teoctist Arăpașu și la Mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului (1991, 1992). În cadrul Zilelor „Nicolae Colan“ de la Sfântu Gheorghe, din 4-5 decembrie anul 1993, în prezența Mitropolitului Antonie Plămădeală, se discută problema înființării unei Episcopii cu sediul la Sfântu Gheorghe (Arcus) sau Covasna. În ședinta Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Sibiului din 9 ianuarie anul 1994 a fost propusă pe ordinea de zi, de către Mitropolitul Antonie, după discuția
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
1993, în prezența Mitropolitului Antonie Plămădeală, se discută problema înființării unei Episcopii cu sediul la Sfântu Gheorghe (Arcus) sau Covasna. În ședinta Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Sibiului din 9 ianuarie anul 1994 a fost propusă pe ordinea de zi, de către Mitropolitul Antonie, după discuția preliminară cu Patriarhul Teoctist și membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înființarea unei Episcopii pentru zona Harghita-Covasna. La data de 11 ianuarie anul 1994, Adunarea Națională Bisericească a hotărât înființarea acestei noi eparhii. Sfântul Sinod
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]