173 matches
-
ideea unei vegetații. Și cum evident exista sămânța de alb și de verde a apărut firava floare primăvăratecă, vestitoarea tuturor florilor chiar de atunci de la începuturi. Și în creșterea-i răcoroasă a visat cu putere un gând gălbior și a mlădiat un violet divers și au apărut brândușele galbene și violet intens sau pal și era normal să pună și culoarea lui în fascinanta brândușe albă. De drag si de voie buna au început să cânte și din corul cântecelor în
POVESTEA ÎNĂLŢIMILOR de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344537_a_345866]
-
fratelui risipitor», este, pînă la urmă, acel gen de ficțiune psihologică de bună calitate ce explorează distincția asemănării. Cum pot fi doi oameni apropiați și cu istorii de viață aproximativ similare foarte diferiți? Mircea Băduț are meritul de a fi mlădiat cu profunzime această dihotomie aparent radicală, adăugînd nuanțe ce relativizează altitudinea polilor și îmbogățește cu aspecte morale niște comportamente policrome și imprevizibile, întrucît aparțin unor personaje deosebit de vitaliste."; Andreea Tănase: "o meditație în proză asupra alegerilor pe care le facem
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]
-
consemnând o viață derulată de-a lungul a șapte decenii, ci o carte de suflet, potrivită pentru păstrarea în poșetă, în buzunarul vestonului bărbătesc sau pe noptieră), volumul are o strălucire aparte, conferită de candoarea copilărească, parfumată cu prospețimea poetică mlădiind metafora, cu care autoarea vorbește de lucruri grave. Născută „moartă“ și „înviată“ de tată - cum aflăm din carte -, într-o familie cu opt copii, ce se zbate cu felurite greutăți, Titina Nica Țene s-a confruntat cu toate problemele ce-
EXERCIŢII DE RECUPERAREA INOCENŢEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366061_a_367390]
-
la mine prin sticla unor ochelari. Rictusul din dreapta gurii ce conferea cândva mult șarm obrazului se adâncise, împietrind acum figura. Și gâtul i se subțiase, încât l-ai fi bănuit neînstare să-i poarte capul. Zâmbea larg, fericit de revedere, mlădiindu-și cătarea admirativ spre mine. Nu m-abținui: -Cât de frumoasă zici în tine că m-am făcut! Așa-i? -Sunt cam nesigur... rosti domol. Mă simt stângaci în fața unei domnișoare, care, se pare că e însăși fiica mea! Tăcui
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
poetului este de nedescris, este ca o inițiere, ca un așezământ pregătit pentru un drum știut, o siguranță a trecerii, a ușurării spre motivația neîntoarcerii. Toți aceia, care în viața telurică au avut de suferit de pe urma fragilității trupului, și-au mlădiat sufletul într-un vaiet al codului liturgic. Bacovia fracționa în versul lui timpul și îl măsura cu fiecare zi ce îi trecea ca o povară, întunecându-i și zgârcindu-i fiindul însă îl lumina spre o lume tainică a deplinei
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
valurile râului. ). MIHAI (Încet și gânditor.). Am cunoscut, Postelnice, o fată ieri Cum n-am văzut în lume nicăieri Ca albăstrelele avea ochii Și sânii stăteau să-I rupă inul rochii. Avea trupul ca trestia cu seva suptă Și se mlădia precum sabia în luptă. Cum am văzuto, atunci, mi-am zis: Nu poate fi aeva, e doar un vis!? CETAȘUL POSTELNICUL Unde ai văzuto beizadea Mihai, Măria-Ta? MIHAI ( Arătând cu brațul spre o cotitură a Oltului. ). La Olt în
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
Ne despărțirăm ca oamenii plecând fiecare la câsele lor, iar eu eram aproape de intrarea pe ulicioară. Pe la mijlocul uliciorii, prin dreptul lui Falcă ceva se mișca pe jos, venea așa ca un fel de umbră albă(!), o curelușă mare ce se mlădia și se târa încolo și-ncoace, am rămas așa cu o nehotărâre de a-mi continua drumul. O noapte ca smoala, cernită de-o ploaie măruntă părea că lungește formele lucrurilor - pe care le știam pe de rost - dar care
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
Ediția nr. 792 din 02 martie 2013 Toate Articolele Autorului Era o zi frumoasă, soarele mângâia pământul, vântul adia călduț învăluindu-mă în brațele-i catifelate. Mă plimbam prin parc admirând iarba verde și crudă, ce se ițea către soare, mlădiindu-se la adierea vântului. Gândul meu călătorea către cerul albastru, alături de pescărușii veseli. Am auzit o voce ca o fâlfâire de aripi, o voce caldă și dulce: Floarea!.. Parcul era aproape pustiu, pe aleea pe care mă plimbam nu era
DARUL DE MĂRŢIŞOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345570_a_346899]
-
caut pe femeia Aceasta n-aș putea să v-o descriu ea locuiește în gândul meu și e mult mai frumoasă decât cuvântul. o caut pe femeia Aceasta mai subțire decât un fir de iarbă cu dragostea roua pe buze mlădiindu-se întinzându-se alunecând înălțăndu-se mai ușoară decât vântul, la fel ca și ploaia s-ar prelinge îniubindu-mă, înmângâindu-mă îndrăgostindu-mă o caut pe femeia Aceasta printre toate femeile e femeia leagăn e femeia pasăre dulce mângâiere a clipei o
O CAUT PE FEMEIA ACEASTA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355395_a_356724]
-
gust ar putea sta sub același acoperiș, acesta nu ar putea fi decât “Bellagio”. Iar ce am văzut în afara lui, în față, pe lacul și fântânile lui arteziene, dansul luminii și al apei, entitățile fulguite și infinetezimale ale stropilor, prefigurări mlădiate în forme siderale și în afara geometriei cunoscute, înălțimile la care ajungeau și în care se proiectau serafice și tulburătoare, pe fondul unei muzici în surdină desprinsă și suflată din instrumente sau voci inconfundabile, cu note și ritmuri aevea, ce topeau
STRATOSPHERE DIN LAS VEGAS (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355652_a_356981]
-
nr. 1990 din 12 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ni s-au întâlnit sufletele. Te-ai trezit deodată cu atenția priponită de sălbăticia câmpului interior. S-au așezat la pândă simțurile în iarba așteptării, și-au ascuțit ghearele, s-au mlădiat mișcările înspre răsturnarea direcției. Și din aproape în aproape, ai mușcat din carnea contactului cu firescul. Ba se puneau curmeziș cerești adieri, ba se frăgezea inima, azimă dospită la soarele potrivirii. S-au frânt dumicații chemării în luni iernatice, s-
ÎNTÂLNIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370897_a_372226]
-
și de buldozeristul cu partenera sa de dans (o ospătăriță îmbrăcată toată în alb). Băiatul are pantofii noi, cu talpa tare, luați pe puncte și două cartele de alimente de la magazinul orășenesc. Abia-și atinge partenera de dans, ce se mlădie când într-o parte, când în alta, căutând privirea lui. Lângă ei, o altă pereche de dansatori, un artificier cu partenera sa se unduiau provocator. Urmează polca, ce însuflețește perechile de dansatori. Asta la pick-up. Descumpănit, vioristul stă privindu-l
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
fost într-o discotecă (exista una și în cadrul Complexului), poate nici nu era nevoie să-l invite, ci pur și simplu se ducea printre dansatori și dansa singură, refulându-și astfel toți hormonii acumulați în corpul său tânăr. Dalia se mlădia în ritmul melodiei cântată de către muzicanți, ca o salcie tânără legănată de adierea unui vânt de primăvară pe malul unei eleșteu, unde cântul cucului singuratec care își tot caută partenera și nu reușește, repetă ca un ecou: cucu, cucu, cucu
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
doare ca pe cel mărunt. Ea Săgeți de soare dansează în fereastră, Argintării părându-mi auzite și simțite, Pe genele panglicilor iernii prevestită, În snopurile iasomiei uimite și amorțite... El: Pe când viforul adie inima-mi și învie, Deduce cântul ce mlădie izul de salvie, Inima din cântul păsărelelor în zbor, Aducând ideea poveștilor ca într-un fior... Ea: Toamna-i râsul de camuflaj cel fals, Ce nu acoperă nici cât de-o șindrilă, Pe casa năruită de somnul contrabas Și gândul
TOMNATICE DIALOGURI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353159_a_354488]
-
prea provincială în materie de dans când a ajuns în capitală. Acum se mișca dezinvolt, putea să facă față oricărui gen de muzică de dans. O avantaja și faptul că era suplă și plină de vervă. Îi plăcea să se mlădieze ca o trestie în bătaia vântului. Uneori dansul său era furtunos, trăind cu intensitate ritmul melodiei, alteori era lent ca o plutire a frunzelor îngălbenite toamna, în căderea lor pe aleile din parcuri. Dalia se învârtea în jurul lui Ștefan mișcându
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354066_a_355395]
-
de lumină cântu-I Și de durerea dorului mă mântui Când floarea de cais între fecioare Sub verde voal în vălul verde moare. Nespusă rugă-n rugăciuni închinu-I Și de durerea morții mult mă chinui Cănd iarba-n lama coasei se mlădie Și-n verde bocet sufletu-mi sfâșie. Crez Vine Timpul, va să vină... Spulbere, sfarme, răstoarne, Surpe bezna sub lumină, Rupă lanțul prins în carne, Ardă frigul dușmănia, Degere focul răimea, Ura, sfada, blasfemia, Hula și nimicnicimea! Doarmă ochiul somn
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
turnat tot “plumbul” generozității și talentului lor în firavul și nestatornicul “hopa-mitică” în care “locuiam”, se pare cu îndărătnicie și cu toate hatârârurile plumbate, vrute sau nevrute care păreau să-l stabilizeze întrucâtva... “Gongul” este declanșat de sonorități de alamuri mlădiate în linii melodice duioase și bine ritmate, iar “oda bucuriei” betoweniene și mai târziu ale “marșului nupțial” pun în mișcare, cu temperanță și echilibru “alaiul” deschizătorilor de “pârtie” afluind în “șir indian” spre altar, discret și parcă patronând într-o
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (12) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359541_a_360870]
-
pe mine. Gândurile albe mi se aprind din polenul lor... Lumina florilor mă filtrează, ca pe o Cămășe de mire, pe care se aruncă sorții lui Christ. Să fie o binecuvântare de crin? MILA FLORILOR Florile, primesc lumina de la îngeri... Mlădiindu-ne bucuria, o zămislesc în noi . Ne cheamă din noi, dorul de Dorul nemărginirii. Cor de albine, plâng idilele lor, zugrăvite pe aripi-curcubee. Fluturașii, pierd din soare ascunzându-se în mila florilor. ------------------------------------------ Gheorghe Constantin NISTOROIU Florii 2011 Referință Bibliografică: PRIVIND
PRIVIND FLORIILE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359797_a_361126]
-
iele. Ca o nălucire, dans sub clar de lună- Și, ciudat, nu este ora cunoscută; Nu e nici ciuleandra, nu e nici bătută, Nu răsună nici cântările de strună. Jocul e patetic, n-atinge pământul, Brațele se nalță, corpul se mlădie, Ritmul e fantastic, ca o vijelie: Nu-l distinge ochiul, nu-l prinde cuvântul. Cântec sau descântec? Vaga melodie Care te subjugă, care te vrăjește... Un miracol care-ncet se risipiște Cum se-mprăștie un puf de păpădie... Le-a
DANS FANTASTIC de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341416_a_342745]
-
într-un timp trecut și tot ce este departe..., mă întristează. Inchid albumul și mă las purtată... pe aripa unei melodii care se împrăștia prin cameră, împletindu-se cu căldura mângâietoare care răzbătea din cămin. Era o melodie care se mlădia ca o liană și îmi pătrundea adânc în suflet... o melodie duioasă, plină de nostalgie. Inchid ochii... plutesc odată cu această melodie tot mai sus... Sunt un fluture cu aripioare pline de culori...; albastrul l-am primit în dar de la mărinimosul
ADEVĂRATELE MINUNI de DOINA THEISS în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341224_a_342553]
-
de Elena Spiridon , publicat în Ediția nr. 1671 din 29 iulie 2015. Azi, maicută,-i ziua ta,, Soarele mă ia de mână. Pe câmpie, că as vrea, Ca să-ți împletesc cunună, Nu de flori, ci doar de spice, Să-ți mlădie vântul dor, Că ești bună, cum s-ar zice, “Pâine scoasă din cuptor”.... Nu ți-o-așez, mamă, pe cap, Fața să nu ți-o umbrească, Ci la gât, s-o porți cu drag, Totu-n juru-ți, să zâmbească. Vreau, la piept
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
Fie sufletul tău sfânt! La mulți ani , măicuța mea! Citește mai mult Azi, maicută,-i ziua ta,,Soarele mă ia de mână. Pe câmpie, că as vrea,Ca să-ți împletesc cunună,Nu de flori, ci doar de spice,Să-ți mlădie vântul dor, Că ești bună, cum s-ar zice,“Pâine scoasă din cuptor”....Nu ți-o-așez, mamă, pe cap,Fața să nu ți-o umbrească,Ci la gât, s-o porți cu drag,Totu-n juru-ți, să zâmbească.Vreau, la piept
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ÎN VARĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1654 din 12 iulie 2015 Toate Articolele Autorului ÎN VARĂ Vântul trece răcoros, Se mlădie prunii, În agudul scorburos S-au culcat păunii. Broaștele se pregătesc Alt concert să țină, Undele pe lac sclipesc, Stuful se înclină. Greierii se duc la bal Cu chitara-n spate, Vântul strânge lângă mal Frunzele uscate. Lunecă în noapte
ÎN VARĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379913_a_381242]
-
Acasa > Poeme > Emotie > CE? Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Ce am mai putea spune noi mai mult decât își spun inimile noastre? Ce strângere de mână mai puternică decât cuvântul mlădiat în ecoul bătăii pulsului care alergă fără teamă de iarnă sau de ghea ț a drumului?! Ce geam să deschidem spre cel senin de gând când toți brazii își hrănesc verdele și din cristalele apropierii noastre deschinzând cărări speranței?! Referință
CE? de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375078_a_376407]
-
critici caustice la adresa regimurilor politice. Scriitura dinamizată de povestirile cailor și desfășurarea narațiunii pe mai multe planuri spațiale și temporale, are parfum și culoare, nu numai prin dialogul neobișnuit al cailor, ci și prin descrierile și comentariile directe ale autorului, mlădiate cu fermecate expresii stilistice, care crează atmosfera desfășurării întâmplărilor. Tocmai în asta constă marele talent al romancierului Chirtoc. Un scriitor ambițios care s-a luat la întrecere cu Timpul, campionul absolut la alergare în eterna sa cursă. Și aleargă, doctorul
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]