431 matches
-
perete, ticălosule, / Cu fața la perete că te întind pe jos, te bag / În pământ». / Pereții erau albi și goi și plini cu orez / Și apă și mal și urme de tălpi. Stăteam cu tălpile / Pe trapa bine unsă iar deasupra funia / Mlădioasă.“ (Bucharest Mall ) Angela Marinescu, care nu evocă nici măcar fugitiv Bucureștiul, ne amenință: „aș putea să spun «urinez pe tine poezie»“, iar noi, care o citim de mulți ani, știm că într-adevăr ar putea. Octavian Soviany evocă un spital în
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
s-o șterg, că am pedagogia și, dacă întârzii, taica Makarenko e-n stare să nu mă mai primească la oră! Știi ce încuiați sunt tipii ăștia care predau pedagogia!... Și fata o luă la fugă cu pas săltat și mlădios pe coridor, făcându-se nevăzută. Faină bucățică! comentă Dobrescu, uitându-se lung în urma fetei. E noua ta iubită? E iubita lui Nichi Stelescu, mă, cap pătrat! îl puse binevoitor la punct Victor. Un tip deștept și dat dracului, nu ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
la plecare. Pe scenă eram cei de la balet. Invitații, pe care îi serveau zece chelnerițe cu scumpeturi (caviar, șampanie, șampanele și fursecuri) luară loc . Ringul de dans era acum liber și ochii erau ațintiți asupra noastră. Eu mă simțeam ușoară, mlădioasă, liberă-n vânt și mișcările mele erau de o tandrețe deosebită. Pașii corecți, ținuta impecabilă și talentul meu constau în felul în care mă iubeam. Eram ca o lebădă care se privește încet, discret, și atunci când o face îi ignoră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
tine vin.// Să știi că din pruncie îți tot admir odorul;/ Ce vara este fraged și-l poartă vântul lin,/ E părul tău de aur, iar toamna își ia zborul./ De-aceea, dragă doamnă, mereu la tine vin.// Iar trupu-ți mlădios se leagănă agale/ Cântat de triluri multe și glasuri mii și mii./ Nespuse vietăți sunt slujnicele tale/ Și tu mă-ntrebi, crăiasă: "la mine când mai vii?!"/ Veneam posac la tine să-mi tângui întristarea./ Și-mi oblojeai durerea cum
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7859_a_9184]
-
Jaros/bas și Sebastian Frankiewicz/baterie. După festivalul sibian de anul trecut îi elogiasem ca "formație reprezentativă" a noii generații a jazzului polon. Aici se cuvine doar să atrag atenția asupra talentatului lider al cvintetului, vibrafonistul Dominik Bukowski, ale cărui mlădioase improvizații și interacțiuni cu colegii de echipă îl profilează drept candidat pentru proximul Down Beat Jazz Critics' Poll. Cvartetul Pulcinella din Toulouse își justifică numele cultivând o muzică poliedrică, de o versatilitate afișată și asezonată cu doze masive de humor
Culoare cosmopolită and discernămâCuloare cosmopolită and discernământ esteticnt estetic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7980_a_9305]
-
imediat la el, spunându-mi că mama lui avea să mă panseze. Am purtat decenii în șir urma acelei răni, undeva între frunte și tâmpla stângă. Mama lui, pe care, de asemenea, o știam din vedere, era un spectacol: șatenă, mlădioasă, zâmbitoare, părea o vedetă coborâtă din filmele mute ale anilor '20. Era genul de femeie pe care o întâlneai destul de frecvent în Ardeal și Banat până prin anii '70, când a fost înlocuită, pe de o parte, de "femeia cu sacoșe
Vă împrieteniți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7840_a_9165]
-
o parte din "ucenicie", s-a făcut simțită de la primele acorduri ale Concertului în Re major pentru vioară și orchestră de Ceaikovski. Orchestra și-a depășit rolul de simplu acompaniator, astfel încât, violonistul - cu un sunet pur, rafinat, cu o frazare mlădioasă și o tehnică dezinvoltă - deși au existat și unele pasaje discutabile - a regăsit, în ansamblul clujean, un partener fidel, complementar. Din păcate însă, acustica Bisericii a estompat, uneori până la limita inferioară a audibilității, rezonanța muzicii! Cristian Mandeal a strălucit însă
Toamna muzicală clujeană by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/6697_a_8022]
-
ei/ Un pod din pânza lor diamantoasă,/ Legându-l dincolo de alți copaci./ Prin podul străveziu și clar străbate/ A lunei rază și-nverzește râul/ Cu miile lui unde, ca-ntr-o mândră/ Nemaivăzută feerie. - Iară peste pod/ Trece albă, dulce, mlădioasă, jună,/ Albă, ca neaua noaptea, păru-i de aur/ Lin împletind în crinii mâinilor,/ Ivind prin haina albă membre-angelici,/ Abia călcând podul cel lung cu-a ei/ Picioare de omăt, zâna Miradoniz/ Ea-ajunge în grădina ei de codri/ Și rătăcește
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
dintre ele cu aportul consistent al LSD-ului, un drog similar celui utilizat în Jacob's Ladder pentru a face din soldații americani niște supersoldați. Spre deosebire de uniformizarea și spiritul cazon tipice armatei, parapsihosoldații își lasă pletele să fluture suav, dansează mlădios, stau în cerc în poziția lotus, în orice caz, fac yoga și meditează. Oază de cultură câmp din mijlocul bazei americane constituie o admirabila ilustrare a coincidentei opuselor, proiectul lui Django fiind destinat deschiderii minții către un alt orizont de
Tăcerea caprelor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6329_a_7654]
-
în jurul căruia și-a țesut Kavafis poemul.” (Clea, p.83) E vorba de poemul „Unul dintre zeii lor”, transpus de L. Durrell în engleză: „Plimbându-mă prin piața din Seleukeia/ În ceas de asfințit, am văzut venind/ Un tânăr; înalt, mlădios, de-o frumusețe răpitoare,/ Cu-amprenta rară a absolutei inalterabilități/ Înscrisă în privire; capul său brun/ Cu plete parfumate, fluturând în vânt/ Atrăgea magnetic privirea trecătorilor.” Cu sentimentul unei imense pierderi în actul tălmăcirii: „Dar traduse în altă limbă, sună
Centenar Lawrence Durrell by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4513_a_5838]
-
delicat unde, parcă în pofida versificației laborioase și a lexicului vestejit, cu epitete automate ("plânsu-i cel zadarnic"), se înfiripa o abstracțiune antropomorfică, cea a ploii văzută ca o femeie elegantă din afișele "de la Belle Epoque": Azi am văzut, înfiripata, ființa ploii mlădioase: avea o haină cenușie și foșnitoare de matase. Purta pe umeri mii de lanțuri subțiri, de-argint, până la brâu, dar le zvârlea pe rând, în treacăt, pe apă turbure de rău. Și de inele fără număr îi erau mâinile-ncărcate
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
cand descântecu-mi departe zvârli întâiul sau fior, de-odată fiecare'n codru lăsat-a cuibul singuratic, - si'nvinsi de jalea prelungită a fluieratului cromatic, își măsurară'n ritmu'-mi straniu, încet, alunecarea lor. Veniți, o șerpi, târând prin ierburi, pe mlădiosul vostru pântec, prin ierburi lungi - că lănci - prin pietre, al vostru chip de vis! Voi ce vă'ncovoiati, ca lanțuri, sunteți de-acum înlănțuiți de necurmatele cadențe ce torc nemaicântatu'-mi cântec. Veniți misterioși și falnici, voi fermecați de-un
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
nu știu ce să-ți mai spun atunci când prinzi de veste că eu nu sunt eu te scuturi de trupul meu cum de picăturile de ploaie un câine vagabond gravitația te moleșește privindu-mi mâinile cum întind un fir subțire peste arcul mlădios cum slobozesc săgeata către inima tunetului din care plesnesc apoi goarnele albatroșilor în jurul nostru femeile culeg nuiele unduioase iar bărbații umplu repede căruțele cu pește în timp ce copiii lor poartă mustăți din spice de grâu lumea ne întreabă de ce stăm prea
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]
-
cu ora, cu clipa, pe loc... și banii în mînă, dom'le, ce mai tura-vura-murătura! Devenisem astfel o lichea vestită, un fel de vedetă a frigurilor galbene, purpurii, un grosolan, un spurcat printre candizi, nevinovați, sinceri, întemeietori de interminabile și mlădioase parade ale modelor de moralitate. Ei aveau har. Eu - lichidam! Ei erau 'ștepți, eu - bou. Ei erau, eu se pare că abia începusem să fiu, ba nu! deja fusesem, pa și...
Transcriere împotriva sinuciderii (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15427_a_16752]
-
un vis!, imploră Idu divinitatea. Respira ușor și rar, din ce în ce mai rar, întins sub un arin bătrân de la marginea zăvoiului din spatele casei. între trupu-i firav și pământul reavăn cu care doar peste trei zile avea să se contopească, firul verde și mlădios al ierbii... Dansul tahionilor (ferestre fulgerate) * între mintea omului (inteligență) și Divinitate, core lația o intuim astfel... Cum ar fi între scânteie și soare, între licăr și lumină. Omul se raportează, percepând tridimensional. însă eternul este infinit, s-a vorbit
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
pe lângă care se dă; că e un fel de cerșetor amărât ce umblă mereu pe după garduri. Agaton, chipeș, generos, cum e, iubit de toată lumea, îl vede altfel: Pe lângă că e tânăr și gingaș, - spune el printre altele, Eros este și mlădios, căci n-ar putea să se strecoară peste tot, în orice suflet (...). Lucrul cel mai însemnat e că el nu vatămă pe nici un zeu și nici pe oameni, iar la rândul lui nu poate suferi vătămare... Și dacă suferă, nu
Eros ori Ura (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10865_a_12190]
-
pe șine doar atunci când se simte și arată excelent! De aceea eu și colaboratoarele mele suntem, într-adevăr Fetele Norocoase Iași. Noi știm că toată lumea poate fi a noastră, atât timp cât vrem să fim reginele ei. Și știm că un trup mlădios, un zâmbet și câteva șoapte sunt tot ceea ce trebuie. Astăzi mi-am propus să te învăț cum poți fi una din Fetele Norocoase, cum să fii și tu o adevarată regina, și te voi invită în călătoria către un trup
Mihaela Aioanei: Sfaturi catre Fetele Norocoase pentru un trup si pentru o viata sanatoasa [Corola-blog/BlogPost/95313_a_96605]
-
Acasa > Poezie > Imagini > GAZELA ȘI GHEPARDUL Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cu bot catifelat și-urechi ciulite, Sfioasă paște în savana deasă, Picioarele îi sunt alcătuite Precum o tristie prea mlădioasă. Sub soarele torid e însetată Și tot sfioasă merge către râu, Să se adape, însă dintr-o dată, Din iarba deasă ce-ajungea la brâu, Ghepardul a țâșnit precum un arc, Setos de sânge și înfometat, Iară gazela parcă-i prinsă
GAZELA ȘI GHEPARDUL de NELU PREDA în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384947_a_386276]
-
a sa, a persiflatului! -De-mi stă în preajmă, femeia din ea se ițește gingaș, cum nu mi-a fost dat nicicând să observ la altele... Înflorește și nu-și dă seama... Baiețoasa exteriorizată într-un trecut recent e, lângă mine, mlădioasă, delicată... Asperă doar de poză cu unii, prin glas domol încearcă să-mi tălmăcească mie acolo un nimic ce-i dă de furcă în viață sau în scris... -În fine, ești înamorat, dar ce vrei de la mine? S-o pețesc
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
de răbdătoare, Și-n ceas de rătăcire, și-n ceas de regăsire, De parcă viața toată ți-a fost înseninată, De curcubeu și soare și nu de-a lacrimilor ploaie. Aș vrea să stăm de vorbă și vorbele să curgă, Ușoare, mlădioase, ca roua-n spic de grâu Și-n urma noastră alții, s-asculte de povață, O limbă am prin veacuri, pe ea o cânt, pe ea o știu. Nu ți-am cerut să-mi lași averi, Căci poate n-am
MAI POETIC de IRINA STAVER în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383868_a_385197]
-
întors puțin capul spre imprimantă de unde ies câteva formulare, le-a apucat cu degetele lungi de pianistă și preocupată de lucru s-a așezat din nou pe scaunul ergonomic. În întâiul cadru Ștefan i-a mângâiat cu privirea talia înaltă, mlădioasă, apoi cercetarea sa a căzut pe gâtul admirabil sculptat, pe conturul vag al sânilor rotunzi și grei, ascunși cu discreție de bluză și taiorul olive al ținutei office. Evaluarea masculului din el a alunecat flămândă spre posteriorul puțin bombat și
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
Poezie > Delectare > DRAGOSTE LA PRIMA VEDERE Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1998 din 20 iunie 2016 Toate Articolele Autorului DRAGOSTE LA PRIMA VEDERE iubito, cu ochi verzi ca marea îți simt și-acum îmbrățișarea și corpul tău cel mlădios împodobit de-un cap frumos. Ești feciorelnică, Iubito, cu sânii tăi de domnișoară eu te-am văzut întâia oară. Te-am remarcat Iubito, Aseară Din multele femei Flămânde. Te-am invitat timid La dans, Eu neștiind Cu cine ești Teamă
DRAGOSTE LA PRIMA VEDERE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383607_a_384936]
-
întrebare se-nălța Din sufletul pustiu: "N-ai întâlnit pe drumul tău O, călător grăbit Un înger dulce și gingaș Ce-odată am iubit? Avea doi ochi ca de smarald Și păr de abanos Și haine albe, mătăsoase Pe trupul mlădios... Surâsul ei...o mândră floare Ce-n soare îmi zâmbea Iar vocea-i susur de izvor Ce-adesea îmi cânta... Spune-mi străine...n-ai văzut Pe drumul tău cumva Acea făptură minunată Ce-a fost iubirea mea?" Dar vai
CĂUTÂND-O PE EA ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382933_a_384262]
-
un târziu am terminat de pansat, fata deja dormea, era obosită, avea un somn agitat, tresărea, scotea mici țipete, transpirația îi curgea șiroie pe obrajii catifelați, se prelingea peste gâtul fin, pentru ca în final să ude perna. Priveam acel trup mlădios, cu fața ovală, cu doi ochi negri, migdalați, vioi, acum obosiți, nasul drept cu nări fine fremătânde, cu buzele pline, frumos conturate, formând o guriță mică. Brațele rotunde , fără a fi grase, se terminau cu niște palme micuțe și degete
O EXCURSIE LA MUNTE. de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385340_a_386669]
-
cu precădere în mijlocul celor din satele înfundate în frumoșii și imenșii codri ai Bâcului. Stam mereu printre dânșii, mă jucam cu copiii lor de-a “mijoarca”, ne dam tumba la vale pe iarbă, făceam pătuli în copaci tineri cu crengi mlădioase și sorbeam împreună din linguri cu cozi foarte lungi și din același vas mare și foarte evazat, chișleag sau “dzamă” de pui, la măsuța lor pe trei picioare, joasă și rotundă, alături de masa mare la care mâncau părinții și bunicii
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]