78 matches
-
și de neliniștitoare, Încât Antonio se simțea amețit. Fetele cu tricouri albe se adunară În cerc, umăr la umăr, strigând - către podea sau poate pentru a se Îmbărbăta: — Luptă! Luptă! Luptă și vom reuși. Dintre ele, Valentina era cea mai mlădie, iar la zdruncinăturile acelea marțiale se clătină. Iapa luă mingea și se așeză din nou dincolo de linia de fund. Aruncă o altă privire criminală adversarelor - de fapt, chiar Valentinei, pentru a o intimida. — A, scorpie scârboasă, ai două crăcane de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
-l crească și p-ormă l-au dat la cămin, la corecție, de i-au distrus personalitatea și caracterul. Acum a venit cu ăia să se răzbune. - Rozi, zău, dragă, de m-ai vedea cum îmi stă ca mesteacăn. Subțire, mlădie și cu pielița asta așa de albă... - Nu mai sta singură Vali, zău, fato! Intri la idei și uite ce pățești. Doamne ferește, cum să te faci mesteacăn! Stai cuminte că vin acușica să te fac bine! Și dacă nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
întâmplat cu picioarele ei, dar nu reuși decât să se îndoaie puțin. Crengile din vârf foșniră speriate, ca bătute de un început de vijelie, atingând cutiile de pe șifonier. Se ridică un norișor de praf. Se privi iar în oglinda șifonierului. Mlădiul trunchi de până mai adineauri prinsese să se îngroașe. Blugii pocniră, sfâșiați. Bluza crăpă și ea. Atârna ca o zdreanță pe o creangă întinsă în gol. - Doamne, ce se întâmplă, se gândi îngrozită. Ce m-a apucat? Simți cum picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
zdupăia aerobic, bătând din palme și arătând cu capul spre Biluță. Nepăsător, acela tocmai intra în cea de cincea cabină. ...Bărbosul ocoli banca. Rezemat în umbrelă, privi îngândurat spre Verginel care țopăia zvăpăiat. Se răsuci apoi spre Aulius. Se aplecă mlădiu și cu un gest îndelung exersat îi închise ochii, trecându-și molatec palma păroasă peste pleoape, coborând-o ușor peste obraji. Aulius Chiosea nu mai apucă să se mire că mâna aceluia era la fel de mătăsoasă ca bidineaua cu care Biluță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și urlete de a face lucrurile să meargă între noi. Totuși, trebuia să recunosc că imaginea pe care mi-o făcusem despre Daphne îmi făcea viața mai ușoară. Dacă s-ar fi dovedit că Daphne era o zeiță a sexului, mlădie, îmbrăcată bine, cu o voce răgușită și un piept care te urcă dincolo de nori, probabil că situația nu m-ar mai fi amuzat așa de mult. —Sam? Prin cețurile introspecției, fața lui Hawkins bântuia atât de aproape de mine. Încă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cu lucrul mâinilor, având o perfecțiune fizică de invidiat, de aceea va trezi și interesul altui bărbat, ce o siluiește, pentru că știe că altfel nu poate accede la inima femeii: „S-a fost pătruns de frumusețea-i rară,/ Bălaiul păr, mlădiul trup, purtare/ și dulce vorba-i când se tânguia.”693 Nu poate fi o martiră, este cel mult o femeie pe care rușinea de a fi public blamată o determină să aleagă sinuciderea. Nu avea cum dovedi că se opusese
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu lucrul mâinilor, având o perfecțiune fizică de invidiat, de aceea va trezi și interesul altui bărbat, ce o siluiește, pentru că știe că altfel nu poate accede la inima femeii: „S-a fost pătruns de frumusețea-i rară,/ Bălaiul păr, mlădiul trup, purtare/ și dulce vorba-i când se tânguia.”693 Nu poate fi o martiră, este cel mult o femeie pe care rușinea de a fi public blamată o determină să aleagă sinuciderea. Nu avea cum dovedi că se opusese
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai puternic), sfătuindu-l să încerce mai degrabă la Institutul de chimie agricolă, condus de un anume Ieronim Gotcu. Neavând încotro, Bizu merge în audiență la directorul institutului, unde o cunoaște și pe asistenta acestuia, Diana Serea ("sveltă, siluetă grațioasă, mlădie, frunte înaltă, netedă, senină, ochi cafenii, bărbie proeminentă, rotundă"), de care se îndrăgostește instantaneu, fără tatonări ("privea doar spre asistentă cu intuiția precisă că fata aceasta avea să joace în viața lui, cel puțin pentru un timp oarecare, rolul destinului
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
înfrângerea ("dorința biruise voința"), călcând legământul tăcerii cerut de aparent misterioasa femeie. Atent mai mult la propriile trăiri interioare, el descifrează în fizionomia Dianei ("fruntea frumoasă, înaltă, netedă, solemnă ca bolta unei catedrale și rece ca un cristal", "siluetă subțire, mlădie, ca la multe alte femei"), și mai ales în "bărbia proeminentă" ce-i degradează chipul, frigiditatea sentimentală, de femeie "cu simț de orientare în toate înțelesurile". Incompatibilitatea dintre cei doi pare totală, iar Bizu îi mărturisește într-un târziu insatisfacția
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
161. Pe cealaltă Veronică, "reală", o va regăsi la întoarcere, după un ritual prestabilit, într-o postură convențională ("o zări la geam"), creată parcă dinadins tot de imaginația sa de voyeur ("o compunea și o descompunea pe retina sa, înaltă, mlădie, dominatoare"). La rândul ei, cunoscându-l prea bine, știind prin urmare că "mai ales nesiguranțele începutului îl legănau într-o lume de irealitate, în care își găsea o adevărată satisfacție erotică", femeia se arată meșteră și în arta de a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lui Rivera din Palatul Național și n-a privit-o rezemată de balustradă, fotografiind efectele luminii și umbrei În galerie, printre niște copii de școală care treceau ținându-se de mână, nu observase că era de o frumusețe unică, zveltă, mlădie, de căprioară cu mișcări subtile, a cărei privire, pe de altă parte, nega inocența. Fiindcă ea avea un mod caracteristic de a privi, lăsând nițel capul În jos și ridicând ochii, jumătate ironic, jumătate insolent. O privire de vânător primejdios
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
teribilul exod de epoci și apariții sumbre, turme nefericite, atrase de mirajul Mecăi. În general poemele sunt de dragoste ("Tauli"), cam prea lungi și cu prea multe și insistențe asupra manifestărilor, mai mult sau mai puțin senzuale. "Căci trupul ei mlădiu în vânturi/ Cu foșnet gingaș și domol/ Nu-nțelegea asemeni cânturi/ Cu trupul de simțire gol/ Se legăna mlădiu în vânturi." Alexandru Piru, în studiul său, subliniază lungimea poemelor lui Tudor George. "Legenda cerbului" cuprinde 504 versuri, iar al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Tauli"), cam prea lungi și cu prea multe și insistențe asupra manifestărilor, mai mult sau mai puțin senzuale. "Căci trupul ei mlădiu în vânturi/ Cu foșnet gingaș și domol/ Nu-nțelegea asemeni cânturi/ Cu trupul de simțire gol/ Se legăna mlădiu în vânturi." Alexandru Piru, în studiul său, subliniază lungimea poemelor lui Tudor George. "Legenda cerbului" cuprinde 504 versuri, iar al doilea volum, "Veverița de foc", se constituie într-un epos de peste 2. 000 de versuri. Baladele sunt exerciții lirice cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sta, pahar strălucitor,/ Văzduhul răsturnat ca pe-o tipsie." Sau iat-o pictând natură moartă: "Pe tavă, struguri vineți și albi-gălbui ca mierea,/ Nuci proaspăt descojite și piersici sângerii./ Deasupra într-o vază, lung, ascultând tăcerea,/ Stau crizanteme albe-pe lujerii mlădii." Bogat este universul ei floral: nuferi, crizanteme, liliac, floarea de strugure; un adevărat paradis de mirosuri și culori se convertește în stări lirice: "Și cine-i de vină/ că-mi umblă-n grădină,/ de-o săptămână, Bucuria cu tristețea/ De
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
lungi ascund/ Petrecerea, sub larmă, a ciclurilor tale." Poetul vorbește egal și monoton despre harta țării, despre apele Dunării, despre naștere și iubire, despre istorie: "Mă gândesc la femeile grece/ când umblau pe aici/ Naltă a crescut trestia/ seducător de mlădie. / Mă gândesc la femeile grece/ trestia-i cu amintiri". 9 "Toate fructele care seamănă cu un cap cad pe rând/ pe tipsiile beznei și fiecare își duce la golire încifrarea/ să danseze,/ deasupra râului." 1 C. Sturzu, "Arcade peste anotimp
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
într-o senzual-cerebrală iubire. O îmbrățișare în care jubilația nu perturbă, decât arareori, limpezimea privirii intense, iscoditoare. Patosul, ținând de fibra adâncă a acestui temperament, e stăpânit de un, câteodată poate inaparent, dar perceptibil simț al măsurii. O aură de mlădie erudiție conferă distincție demersului cărturăresc al Elvirei Sorohan, demers în care aplombul argumentației își păstrează, în turul de forță al speculației, prospețimea. Așa, în Singurătatea scriitorului (Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2004), ca și în alte contribuții importante pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Robert părăsi casa magicianului mergând în neștire pe aleia parcului cu tei. Tot gândindu-se la Roberta, aproape că alerga pe aleile nesfârșite ale parcului, când auzi un tropot de cal. Printre arborii cu scoarță argintie, văzu o nălucă albă, mlădie, care înainta spre el. Dar se trezi când îi vorbi o fată vie: -Robert iubitul meu, știam că ești aici, vrând să ne întâlnim trimiși de Dumnezeu. Robert îngenunche în fața ei ca la o mirifică icoană, declarându-și dragoste reciproc
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
nou pe ea și strălucea, dar nu-i păsa că fetele or să se uite cu invidie. Cămașa albă cu flori mărunte, mărgeluțe și fin brodată, poale drepte, curate ca prima zăpadă, cătrința numai fir, ce o lăsa să fie mlădie ca viță de vie și se strângea pe trupul zvelt. Măcar de s-ar uita el și i-a plăcea ce vede. Zâmbi rușinată că se gândi la el. Apoi cum nu s-a uita. Își legă coda, apoi o
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
mea, redă-mi credința Și reapari din cerul tău de stele: Ca să te-ador de-acum pe veci, Marie! {EminescuOpIV 362} TA TWAM ASI Fiică gingașă de rege, când în haina ta bogată Treci în faeton de gală și te mlădii zâmbitoare, Cum din frunzele-nfobiate râde proaspătă o floare, Toată lumea ce te vede e de tine-nseninată. Sbori cu șase cai ca vântul și răsai ca Aurora. Cu căciulele în mână și cu gurile căscate, Oamenii salută-n cale pământeasca zeitate. Tu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Tolba dragostei de aur, Dar săgeata-i otrăvită. II Și la poala hainei tale E adânc de altă floare. Haine noi cari la îmblet Lin de trupu-ți se lipesc Și arată cu-a lor cute Boiul tău împărătesc. Și te mlădii cu mult farmec Intre creți-mbrăcăminții: Știi că toată ești frumoasă Și că ești răpirea minții. Haina ta cea minunată Nu-i în stative țesută, Căci ușoară-i ca de neguri Și te miști ca și o ciută. Pedepsit-au
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
într-o ordine matematică. Ca un tatuaj executat într-o ireproșabilă alcătuire, își sublinie Profesorul impresia și, încet-încet, degetele i se desfăcură de pe podul palmei, brăzdate de scrijelituri intenționate, făcute atunci, când de față se aflau Vânătorul și Fata lui mlădie. Prin involuntara simetrie a mișcării, cealaltă mână lăsă să-i scape jos, pe pardoseala de gresie, cănița de cafea. Atracția gravitațională a ceștii fu subliniată printr-un clinchet ușor de cioburi sparte. De după ușă, apăru soția Profesorului, care își plesni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
poetic, la alegere. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA MODERNĂ Testul nr. 65 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Pe umeri pletele-i curg râu Mlădie, ca un spic de grâu, Cu șorțul negru prins în brâu, O pierd din ochi de dragă. Și când o văd, îngălbenesc; Și când n-o văd, mă-mbolnăvesc, Iar când merg alții de-o pețesc, Vin popi de mă
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
sunt, mai curate... Și-acum, deschide bine ușa-n lături, că vine, Vine iute o zână fără seamăn... Zâmbind să-i ieși în cale, slăvitei caracatiți! Nu, n-o primesc, afară... dar, prea târziu, Căci vulpea cea șireată și șarpele mlădiu Dau ușa la perete... și sute de ventuze Se prind în rotocoale, pe umeri, peste buze... Vai, ce rece-mbrățișare! Cum mi se frânge trupul!... Așaaa... sunt deznădejdea! Acum apare lupul!... El pe chenarul ușii cu ochi de foc se
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
în curtea de la Bârlad, amfitrioana fiind, desigur, coana Mia. Sau când veneați d.voastră la Cârțișoara, cu toți cei dragi, eram mult prea tânără ca să înțeleg atunci faptul acesta. Dar, iată mă văd tânără, frumoasă, cu un trupușor subțire și mlădiu, cu un șirag de cuarț la gât, fie nemăritată, studentă, fie proaspătă mămică, cu un copil adorabil lângă mine, Titel, mic, la un an și jumătate, apoi mai mare... Cred că, scriind acestea, mi s-a făcut dor de toți
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
compune versuri, i-au plăcut în special cele create de Baochai: Spre-apus de zidu-mpărătesc, Locuri divin înmiresmate. Semn de belșug: rază de soare Prin norii de sită străbate. Revine cântec de graur, Tremură salcia de aur; Pe fir de bambus mlădiu Foenix cu graiul său viu. I-au plăcut și cele create de Daiyu: Ne-a bucurat inima Plimbarea-ți prin grădină, În locul cel sfânt, Ferit de-a lumii tină. Ca să rămână pururi Coline și ape sublime, Frumuseți peste fire, Îmbogăți
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]