3,411 matches
-
împrumut tîrziu (a deștinde „a coborî”, a împuta „a reproșa”), evoluțiile semantice complicate, care au provocat numeroase discuții și interpretări: a merge (din lat. mergere „a se scufunda”), codru (*quodrum = quadrum “pătrat”, “bucată”), femeie (din lat. familia), pădure (padulem = paludem „mlaștină”), păgîn (paganus “țăran”), a învăța (in-vitiare “a vicia, a răsfăța, a corupe”) etc. Tocmai pentru că au suferit numeroase modificări, cuvintele de origine latină ascund surprize pentru cititor: e spectaculos felul în care din lat. volvere „a rostogoli, a învîrti” provin
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
De Mijloc citea Fenomenologia Spiritului nu mai știu de multă vreme nimic 12 mai După multe zile în seara asta a fost foarte frumos Anselmus eu eram însă foarte confuz mă gândeam la André Gide de fapt la Titire la mlaștinile lui amnezice din care nu a pescuit niciodată nimic decât nesfârșita și fericita lui stare agnostică 16 mai Spre dimineață am visat limbajul pur al unei săbii care nu s-a întâlnit niciodată cu sângele (poezia aceasta ar fi trebuit
Poezie by Ștefan Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/9444_a_10769]
-
-s morminte alb ridicate peste rambleu ele sunt micul meu mausoleu Personajele: Dumnezeu (D) Nenăscutul (N) Mama (M) Tatăl (T) D: ...sunt infinitul neînceput... N: Dar tu unde ești mumă a nimănui? Mâna mea mică nu te atinge precum nufărul mlaștina. Hai dă-mi hrană să fiu să umblu pe sunet dă-mi urechi să te ascult cum mă naști prin tumultul durerii. Nu-ți fie frică de mine fiindcă îți semăn. Un cui bate în cer crucea mea neîntâmplată și
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
nopții în sala înflăcărată de bal (semințe de plop zburătăcite cu sîrg din parisul balcanilor) și cum să lupți tu împotriva predicatelor polifoniei acesteia cu iz bizantin cum să-i momești eteriile în culoarul îngust și să-i spubleri în mlaștinile sintaxei cavaleria infanteria gîndindu-te la bărbosul Karl călare pe statisticile lui englezești creier îmbibat de bere și de hegelianism - în copilărie alergam în crîngul din marginea orașului întindeam cleiul pe bețigașe înfigeam bețigașele-n ramuri de plop deasupra lor coborau
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
de pașii oamenilor nori săpînd galerii subterestre aidoma cîrtițelor și noi deasupra țepeni înfoiați gesticulînd cum surdo-muții. Poezia Cuvinte jucîndu-se cu alte cuvinte așa cum pisica cu șoarecele. Semn de carte Niciodată văzduhul n-a fost mai curat decît tremurînd deasupra mlaștinii cum flacăra deasupra unei lumînări. Vom mulțumi Vom mulțumi vom părăsi împovărătoarele timpuri viitorul supus ca un rob precum și despoticul trecut vom mulțumi vom trece în limpezimea de sticlă-a prezentului care-atît de liberi ne lasă în fața primejdiei. Se cuvine
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/12131_a_13456]
-
s-au împletit și s-au potențat reciproc factori reali, ideali, ireali. Palpabilul a ajuns fantastic, fantezist, fantasmagoric. O evidență, timpuriu deconspirată și accentuată treptat, suprapunea splendori și tragedii, intersecta clasicul cu absurdul.ș...ț Un oraș feeric, clădit pe mlaștini, înconjurat de ape, dușmănit de vânt, ploaie și zăpadă; și dușmănit de istorie. Un oraș care te atrage și te înspăimântă, de care s-au îndrăgostit atâția scriitori și, totodată, l-au detestat. Sub pana lor renaște o poveste sublimă
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
orașului deopotrivă detestat și iubit de scriitori, paradox explicabil prin deosebita concentrare de valori în perimetrul orașului, efervescență intelectuală ce îi atrăgea pe toți precum lumina unei lămpi pe fluturi, și intra în contradicție cu suflul ostil-bolnăvicios al așezării smulse mlaștinilor. Un al doilea paradox, specific perioadei petrogrădene, este acela al Piterului înfometat, dar, prin compensație, înalt cultural. Construcția periplului precumpănitor literar este atent supravegheată de Ion Ianoși. Nu trecem pur și simplu de la un autor la altul. Unele capitole, demne
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
Mă privesc în lac, / O broască îmi sare în ureche, / o broască îmi iese din gură, / o broască mi se înfășoară în păr / și râsul meu e un orăcăit de apă / posedată de lună” - dar, ceva mai jos: “Îngenunchez în mlaștină, / căutându-mă în începuturi / și dincolo de ele”... Inteligent și subtil-complicat rămâne exercițiul imagistic și în Captivitatea cercului (1970), unde “ideea” e acoperită adesea ingenios de metafora insolită și rupturile discursive, dând un ușor aer ermetic poemelor propuse “traducerii”. O stare
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
colorează poetic pentru a intra în forma procustiană a unui poem de maximum două zeci de substantive, noțiuni- abstracte: Să mă bucur / de clipa aceasta / ca de o viață veșnică / să învăț / tehnica acestei bucurii / alchimia aceasta / care preschimbă / o mlaștină / într-o pajiște verde." (alchimie). Alteori o senzație de pace cosmică însoțește panteismul sau simpla contemplare a naturii: "Să fiu aici/ liniștită/ ca acest copac/ încremenit/ sub soarele verii/ să mă amețesc încet, încet/ bând seva groasă/ care-mi vine
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
Emil Brumaru Un fel de cîntec amplu, o înmănunchiere doldora de umilințe și izbînzi, o înciorchinare-n mlaștinile raiului tuturor cuvintelor cunoscute, o rugăciune laică în roua iadului, răsfăț savant, și naiv, și tămăduitor. Sensul, aprent indiferent, ca vîntul, va bate întruna. Nici nu-i nevoie să-l cauți, te găsește el pe tine, îți îndoaie frazele către
Fi-vei primul cetățean de dezonoare al urbei (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14516_a_15841]
-
lăsa, perseverentele, pînă n-o să-l tocească de tot, - nimicindu-l, iubito, iubindu-l mereu, între tandre și limpezi orbite. Dialog Pîntecele meu, zise unul, e ca pîntecele Parisului - am ajuns rege, vai, pe grămezi de zoaie, sînt tot numai mlaștină și duhoare, deasupra mea Îngerii bănuiesc că se țin de nas, Porumbelul, scîrbit, își vîră ciocul sub pene, - și mi-e și groază să mă gîndesc ce-o să se-ntîmple cu nimburile. - N-o să pățească nimic. Rămîn. În curînd vor defila
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14649_a_15974]
-
care), dacă doream să-l ajut, trebuia să par, să îi fac pe ceilalți să creadă că mă aflu pe ultima sută de metri...pe ultimul centimetru...dăh !... că nu mai pot scrie... că de abia mai tîrîi cuvintele printre mlaștinile dezolării personale... și cînd reușesc, în fine , bleah!, să încheg ceva, cînd acced...humm !... să-mi coc puroiul, să mi-l prăjesc precum scrobul de bubă dulce, să mă scarpin indecent la coajă, împroșcînd în jerbe, în arteziene, cu furtunul
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
gradată pe scara sensibilității umane. Nevoia de a ieși din “conul de umbra” o ajută să treacă de la lumea reală spre cea lirică. (“Un fel de poveste”). //„sărbătoream jumătatea de veac/împreună cu tine/mai degrabă fragili decât rigizi/scufundați în mlaștina simțurilor/deodată n-am mai putut suporta/mirosul florilor puse la presat/în toate cărțile de rugăciuni//. Prin mesajul versurilor sale, m-a convins că trebuie să-i înțeleg această lume a ei în care temerea, curăția, credința, tristețea, bucuria
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
închisorii de la Râmnicu Sărat, unde singurele forme de comunicare erau tusea în ritm de Morse și bătăile în pereți. Adrian Hamzea relatează în stilul unui romancier interbelic experiența muncii silnice la Canal, într-un lagăr cu valențe sud-americane: căldură sufocantă, mlaștini, boli infecțioase etc. Torționarii închisorii de la Făgăraș aplică torturi demne de un donjon medieval: deținuții sunt zidiți în nișele din pereții fostei cetăți. O secțiune consistentă este dedicată "fenomenului Pitești"; din păcate, paginile respective nu aduc informații noi sau comentarii
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
mult, încât nu mai au timp să-și facă curățenie și să mai și muncească, deoarece trebuie să realizeze decorații și aranjamente, ceea ce mă face să-i caracterizez prin două cuvinte: “gunoaie și decorațiuni”. Pe o parte a străzii vezi mlaștină, mormane de gunoaie și mizerie, iar pe cealaltă parte vezi ronduri de flori, curățenie și palate, deși unele seamănă cu cele din comuna Buzescu Teleorman. Acum m-am convins și eu ca acolo unde sunt gunoaie și mizerie, iar administrația
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mult, încât nu mai au timp să-și facă curățenie și să mai și muncească, deoarece trebuie să realizeze decorații și aranjamente, ceea ce mă face să-i caracterizez prin două cuvinte: “gunoaie și decorațiuni”. Pe o parte a străzii vezi mlaștină, mormane de gunoaie și mizerie, iar pe cealaltă parte vezi ronduri de flori, curățenie și palate, deși unele seamănă cu cele din comuna Buzescu Teleorman. Acum m-am convins și eu ca acolo unde sunt gunoaie și mizerie, iar administrația
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
e, trebuie să fie, în spațiul public, cineva aproape anonim, fără personalitate, un fel de valet, de majordom. Or eu, în scrisori, eram, sunt exact pe dos. Spun și spun și spun și spun (aproape) fără să mă cenzurez. În mlaștina socio-intelectuală de azi, tulbur apele, fac valuri. Or, în apele cu valuri nu cresc nuferi (sentență de tip oriental: las viitorimii plăcerea să o descifreze)." (pp. 146-147). În acest mod tranzitiv, fără generalizări comode și aluzii greu de înțeles, sunt
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
oglindă împrejmuită cu sânge". Mereu surprinzător în privința logodnei cuvintelor tip "Lyra de nicotină", autorul își bazează arta poetică pe propriul aforism, conform căruia "între cine a trăit cu adevărat și cine/ s-a prefăcut că trăiește, într-o zi/ o mlaștină de netrecut îi va despărți". Aforism dar și viziune artistică, în virtutea căreia unele concesii lexicale izvorâte dintr-un perpetuu teribilism juvenil își dau mâna cu tragismul oarecum macabru, citatul eminescian cu climatul eroto-tanatic de o frumusețe a dicției poetice amintind
Parfum gotic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10117_a_11442]
-
de asemenea, 17 rezervații și arii naturale protejate, dintre care l cu caracter botanic: Lunca Pogănișului, Movila Șiștea, Parcul Botanic Timișoara și Poiana cu narcise Bătești l cu profil forestier: pădurile Dumbrava, Bistra, Cenad și Arboretul de la Bazoș l ornitologice: Mlaștinile de la Satchinez și Murani l pedologice: locul fosilifer Rădmănești și sărăturile de la Diniaș l mixte: Insula Mare Cenad, Parcul Buziaș, Insulele Igriș, parcul Banloc și zona lacului Surduc. O. NICA Un secol de succese l Și tehnologii inovatoare „3M“ În
Agenda2003-24-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281114_a_282443]
-
bazele monotoringului, parametrul „consum biochimic de oxigen“ (CBO5) fiind introdus în 1898, în concordanță cu realitățile englezești. Secvențe bănățene Apa este cel mai important aliment, care nu poate fi înlocuit cu nimic. Dar ce fel de apă? Fiind înconjurată de mlaștini și băltiri de apă, pentru Timișoara... apa a fost dintotdeauna o mare problemă. Nu întâmplător, între primele măsuri pe care le întreprinde, după 1716, feldmareșalul Mercy, guvernatorul Banatului, s-au numărat cele care priveau alimentarea cu apă; în suburbia Fabric
Agenda2004-5-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281997_a_283326]
-
de granit și blocurile de piatră au fost urcate la altitudinea de 1 654 m și mausoleul a fost deschis în 1974. Unul dintre ultimele locuri din Europa cu pelicani, cea mai mare rezervație ornitologică din Europa, una dintre ultimele mlaștini de apă dulce din Bazinul mediteraneean, cel mai mare râu din Balcani și una dintre cele mai mari atracții naturale și istorice este râul Skadar. În sfârșit, nu trebuie uitate nici plajele de pe malul Adriaticii, cu vechile orașe pescărești. DUȘAN
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
a biodiversității naturii, de conservare a parcurilor naturale și ariilor protejate. De la Agenția de Protecția Mediului Timișoara am aflat că, la nivelul județului Timiș, grupurile de lucru în domeniu se vor deplasa la cele mai importante rezervații și arii protejate (Mlaștinile de la Satchinez și Murani, Arboretumul de la Bazoș, Lunca Pogănișului, Pădurea - parc Buziaș etc.) pentru a analiza starea de îngrijire și posibilitățile de ocrotire și punere în valoare a patrimoniului științific al acestora. OCTAVIAN Nica MEDIS 2004 - ediția a VIII-a
Agenda2004-16-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282315_a_283644]
-
dintre Piața Consiliul Europei și Bd. Take Ionescu ca arteră majoră, se va amenaja Bd. Antenei ca stradă de categoria II și intersecția dintre inelul II și Bd. Antenei ca intersecție de tip giratoriu. VALI CORDUNEANU Conservarea habitatelor naturale l Mlaștinile Satchinez și Lunca Mureșului Agenția de Protecția Mediului Timișoara este implicată, și în acest an, în derularea proiectului de conservare a habitatului umed Mlaștinile Satchinez, care prevede elaborarea unui studiu ecologic complex al rezervației; în acest scop, s-a încheiat
Agenda2004-9-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282123_a_283452]
-
inelul II și Bd. Antenei ca intersecție de tip giratoriu. VALI CORDUNEANU Conservarea habitatelor naturale l Mlaștinile Satchinez și Lunca Mureșului Agenția de Protecția Mediului Timișoara este implicată, și în acest an, în derularea proiectului de conservare a habitatului umed Mlaștinile Satchinez, care prevede elaborarea unui studiu ecologic complex al rezervației; în acest scop, s-a încheiat un contract cu Facultatea de Chimie-Biologie-Geografie din cadrul Universității de Vest. Potrivit graficului, se derulează acțiuni pentru implementarea planului de management al ariei protejate de la
Agenda2004-9-04-general3 () [Corola-journal/Journalistic/282123_a_283452]
-
o întâlnire cu reprezentanții comunității locale din comuna Satchinez. Acțiunea face parte dintr-un program mai larg de stabilire, de comun acord, a regulilor și comportamentelor care trebuie să stea la baza unui management adecvat de gospodărire și ocrotire a mlaștinilor din zonă, declarate rezervație naturală ornitologică de valoare internațională. De la directoarea instituției, doamna ing. Ana Cornelia Gârboni, am aflat că de la sfârșitul anului trecut și până în 2005, la Satchinez se derulează a treia etapă a programului „Life Natura“, pentru care
Agenda2003-29-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/281248_a_282577]