73 matches
-
ύλη, ύλα̃ „pădure, tufiș, lemn, material lemnos, substanță, sedimente, tulbureală”, magh. elő „viu”, lat. alo „a face să crească”, alb. ri „tânăr, nou, proaspăt”. Pe această bază lichidă, însemnând creșterea și rezultatul ei, au apărut forme ca: rom. leasă, mladă, brad, fald, lemn, crac; alb. lesh „lână”, lesë „leasă”, dru „copac”, sl. rs. elĭ „brad”, derevŏ „copac”, les „pădure”, klon „ram”; magh. erdő „pădure”; lat. silva „pădure, vegetație, plante”, palus, dis (mlaștină cu vegetație specifică), vgr. αλσος „crâng” etc. Prin
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Prezența lichidei l/r în structura formelor arată confluența în stadiile precedente ale limbilor a fr. pomme „măr”, sl. jabloko, rom. măr (lat. melus), germ. Apfel, precum și a unor forme ca rom. lud, sl. liudi, vgr. laos, germ. Leute, apoi mladă, plantă, fruct; sl. plemea, vgr. phyle, lat. tribus etc. Strugure este cuvânt românesc cu rădăcini în spațiul autohton, în cel romanic și i.-e. Recunoaștem rădăcina în rom. rug, st/ruj/an, luj/er, în lat. arrogo < ad rogo „a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
îi caută neconvingător origine tracică. El este neîndoielnic o creație românească pentru care latina oferea forme precum surgo “a se ridica, a ieși”, surus “par, pilon”, surio “a fi în călduri”; sursum “în sus”, surculus și suriculus (dim. lui surus “mladă, rămurică, mugur”) etc. Nomenclatura Vlah în înțeles de romanus sau latinus ar fi fost luat de slavi de la germani (Icr, p. 70). Ugro-Vlahia, sau Panonia, ca denumire pentru Țara Românească, este considerat de Hasdeu “o creație a muntenilor”, “un nume
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
69 Mășcătești, 57 mâl, 43 mână, 44 a mântui, 44 mânz, 134 a meni, 44 a menține, 44 mertic, 104 meserie, 135 Meseșeni, 57 mia, 134 miel, 134 mierță, 104 minte, 135 mir, 104 mire, 186 Misica, 57 Mișca, 57 mladă, 104 mlaștină, 53 Moesia, 53 Moisei, 53 Moișa, 53 molan, 129 Moldova, 53 a momi, 135 mongol, 69 morav, 52 morlaci, 138 morman, 69 a mormăi, 180 moroșan, 54 moș, 54 moșan, 74 Moșia, 57 Moșici, 57 moșie, 54 Moșna
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
esențiale ale prezentului, formulate de Secretarul General al Partidului și care-și găsesc materializarea în construcția țării.“ (Săptămîna, 26 ianuarie 1978) GORUNESCU Valeriu „Partid, cărarea noastră și-a păcii chezășie. Sunt umbrele-alungate și ochii s-au zvântat. De mult vânjoase mlade noian țășnesc din glie. Fă tu să nu rămână nimic nerăzbunat, Partid, cărarea noastră și-a păcii chezășie!“ („Desferecare“, Familia, decembrie 1972) GRAUR Al. „Poporul român, o vreme uimit și umilit de vehemența și deșertăciunea vorbelor goale, altfel purtate cu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
G. Bacovia, Olovo, Saraievo, 1979; Geo Bogza, Zasto ne zatvaras usta, Nis, 1981, Eseji, Belgrad, 1986, Zasto pisem?, 1986; Ioan Flora, Terapija rada, Belgrad, 1981, Cinjenicko stanje, Belgrad, 1985, Izdaja metafore, Pristina, 1985, Mermerna ogledala, 1988, Eseji o krtici, 1989, Mlada sova na samrtnoj postelji, Belgrad, 1989, Ljubicasti tabani, 1998; Iz savremene rumunske poezije, 1986; Dumitru Radu Popescu, Anastasijan zalan bese hod, Belgrad, 1988 (în colaborare); Mircea Dinescu, Pesme, Belgrad, 1992, Pijanstvo s Marksom, Belgrad, 1998, Pismo za Vaclava Havela, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
că timpul în tine se-nchină alintă-te atâta cât dor ți-i de-a lungul pajiștei morții... aici tu vii ca un salpetru copt - gonacii au rupt țărușii timpului zvâcnind în hăul fricii goale în aracii bătrânei vii cu mladele în Pind aici țărâna-i arsă și e seacă tu du-te-n rodul lumii să exulți aici fântâna încă mai e sacră și văd bondarii iernii-n șir desculți... fătul mi se părea mi se părea că nasc preludiile
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9203_a_10528]
-
2. Spartak Moscova - Slovan Liberec 1 3. Legia Varșovia - Șahtior Donețk X 4. Valencia - Salzburg 1 5. Chievo - Levski Sofia 1 6. A.E.K. Atena - Midlothian 1 7. Ruzomberok - ȚSKA Moscova 2 8. St. Roșie Belgrad - A.C. Milan X 9. Mlada Boleslav - Galatasaray X 10. Benfica Lisabona - Austria Viena 1 11. Osasuna Pamplona - Hamburg X 12. Fenerbahce - Dinamo Kiev 1 13. Rabotnicki Skopje - Lille 2
Agenda2006-33-06-01-Sport () [Corola-journal/Journalistic/285131_a_286460]
-
Serbia și Muntenegru. Miercuri, 13 octombrie: Olanda - Finlanda, Andorra - Macedonia, Armenia - Cehia, Danemarca - Turcia, Portugalia - Rusia, Italia - Belarus, Azerbaidjan - Anglia, Lituania - Spania și Islanda - Suedia. Meciul Cehia - România, contând pentru preliminariile Campionatului European de tineret, este programat pentru vineri, 8 octombrie, la Mlada Boleslav, de la ora 17,40. mozaic l Maricel Voinea, cel mai bun jucător din istoria echipei de handbal masculin Minaur Baia Mare, a jucat într-un meci al amintirilor, organizat de club la sărbătorirea a 30 de ani de existență a
Agenda2004-41-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282978_a_284307]
-
de ani, pe șesul dintre gârle se aflau ogoarele satului de pe coastă și lunca, o luncă deasă în care odinioară se goneau bourii. Șesul era străbătut doar de un drum de țară rămuros care trecea printre bălți cu rogoz și mladă și printre grâie și porumburi fără sfârșit. Pe vremea aceea s-a așezat în țarină un holtei mărunt, spânatic, durându-și casă pe măsura lui. într-un car tras de boi pòrumbi fură aduse de la o casă risipită din sat
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Când le vezi mătăhoi, îți vine să le sfermi capul ca la șerpi. Deodată fârnâi glasul lui Ghiță Șchiopu, poreclit Miorcoi : - La moară, la Melinte, avea morarul un țap negru cu un măturoi de barbă, ia așa ! ținea țapul în mladă, în dosul morii. Și-și făcuse gheavolul nărav că se da lângă șandrama, se ridica în două picioare și se uita înăuntru pe fereastră. Lumea îi da câte-o mână de făină s-o lingă. Bunică-mea, Iordăchioaia, într-un
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Voi face întocmai, părinte. După ce am așezat cărțile în ordine la locul lor, am intrat în pădure și am început să adun găteje... Când am reușit să adun o grămăjoară potrivită, am legat-o cu un gânj făcut dintr-o mladă de carpen și umflând-o în spinare pe aici ți-i drumul. Când m-a văzut, bătrânul nu s-a putut abține să nu mă laude: Eee! Iaca că a sosit și gospodarul! Și nu s-a oprit aici ci
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o "salată de legume fierte": pusese pe foc, timp de două minute, dovlecei cu castraveți. Mi s-a părut că sânt destul de asemănători", mi-a explicat ingenuu. Și i-ați putut mînca?" întreb cu inima strânsă. "Virjil! Cum a fost mlada?" De pe fotoliu se aude vocea lui Virgil că "manjabilă". Îmi place să gătesc și, într-o bună măsură, cred că fac lucrul ăsta cu oarecare pricepere. Gătitul mă recreează și uneori pregătesc cu pasiune pentru câțiva prieteni fie un fileu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
învățase de la soldații sovietici, pe vremea când aceștia înaintau neabătut spre Berlin, mari meșteri în procesarea, fără alambic, a basamacului. Nicanor intra, în zilele de sâmbătă, în pivnița brumată la gârlici de gerurile lui făurar și, cobâlțăind balercile îngrădite cu mladă galbenă, revenea în casă, înjurând: Mamă, da' tămădăii 'măsei, de ce nu te mai înțărci odată? Ignorând interogativa prezență a lui Nicanor, care revenise din pivnița înghețată și din gerurile de afară, lelea Maranda sărea cu gura la nuroră-sa, Petronia, ocupată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și gălăgioasei mulțimi. Cineva, din rândul maselor, care nu avea nimic de pierdut, îl suprimă cu o dibace lovitură de secure. Sărmanul Stalin abia mai chelălăi, scurt și stins. Pusă pe o năsălie, împletită, pe loc și în grabă, din mlada de răchită, mirosind ațâțător a sevă, Pepenoaica luă calea Goldanei. Cei patru purtători ai ei, desemnați democratic și anume aleși, brăzdară harababura de culori a hainelor de sărbătoare, care unduia, la contactul indirect, cu rotunjimile gigantice ale Pepenoaicei, râvnită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
rău îl încolțea. Mergea din ce în ce mai repede. Spre răsărit se arăta soarele cu fața bucălată. Când a ajuns la Mesteacăn, a încetinit pasul și a început să caute cornul din colțul iazului. Îl știa crescut vânjos și că de jos dăduse mladă nouă, care era bună pentru resteie sau un ciomag sănătos... L-a găsit. Și-a scos cuțitul de care nu se despărțea niciodată și cu mare greu a reușit să taie o mladă voinică. A ajustat-o cu grijă și
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
crescut vânjos și că de jos dăduse mladă nouă, care era bună pentru resteie sau un ciomag sănătos... L-a găsit. Și-a scos cuțitul de care nu se despărțea niciodată și cu mare greu a reușit să taie o mladă voinică. A ajustat-o cu grijă și apoi, dintr-o suflare, a fost la poarta casei lui. S-a oprit. A cercetat casa cu privire înfrigurată... „Da’ ce o fi făcând muierea? Nu s-a trezit încă?” I auzi! Animalele
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
fără, măcar, să vadă ce i-ar fi putut oferi, se retrase, și-și văzu de drumul său. Trecură, mulți și mulți, alții, și-i deteră, care bani, care de-ale gurii, umplându-i-se, aproape, coșul din nuiele de mladă cojite. Omul nostru de la cerșit, având un oarecare răgaz, fu cuprins de meditații. Precum văd, și astăzi, îmi merge bine. Este o zi bogată. Și, să mai îmi spună, cumnată-miu, că, a cerși, este și rușinos și ineficient. Pe
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
a așezat pe laiță, cu o răsuflare de ușurare. Nu după multă vreme a intrat și femeia. Acum să ai puțină răbdare, să fac ceva de mâncare... Am și nu am răbdare. De ce? Pentru că mi-i gândul mai mult la mlada ceea de salcâm din care să-mi fac cârjă. Întâi să mâncăm și pe urmă te-i apuca de meșterit. Dacă așa spui tu, fata tatii, așa oi face. După masă, Toaibă a ascuțit toporișca și cuțitoaia, ruginite de atâta
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
parcă... ― Daaa??? - a Întrebat ea icnit. ― Da. Vreau să... să le Împachetați. ― Poftiți la „casă” cu acest bon - i-a răspuns ea puțin bosumflată. Așa cum le stă bine fetelor cu adevărat frumoase. În timp ce Gruia achita cumpărătura, cadâna cu mișcări de mladă În bătaia vântului a ambalat totul cu mare Îndemânare. L-a așteptat să se apropie și, Întinzându-i pachetul, l-a fixat cu privirea ca o vipie de vară, retrăgându-și palmele cu moliciune abia după ce Gruia, fără să-și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de câteva minute și am auzit pași, care - ni s-a părut nouă - veneau spre noi! ― Adăpostirea! Colo, după tufanul din stânga - a șoptit Toader. În secunda următoare, eram una cu pământul, În spatele unei cioate din care odrăslise o mulțime de mladă. Eu cu Toader eram În față, ca să avem câmp de vedere, iar cei doi cercetași, lateral și puțin mai În spate. Nu a fost nevoie să așteptăm prea mult și ne-am dat seama că pașii se depărtau. După călcătură
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și ghicește / Codrul de ce-ngălbenește, / Omul de ce-mbătrânește? Codrul de zăpadă grea, / Omul de inimă rea; Codrul de zăpadă multă, / Omul de inimă ruptă."203 Tânjind la veșnicia naturii, omul percepe antitetic pulsațiile lăuntrice ale universului: "Fost-am tinerel ca mlada / Dar amu-s bătrân ca tata; Fost-am tânăr ca un brad / Dar amu îs om uitat. Pe drum merg, pe drum mă duc, / Bătrânețele m-ajung."204; "Pământ negru mă hrănește, / Urâtul mă-mbătrânește; / Pământ negru m-a hrănit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este controlat de Întâmplare, ci de voința divină; iar profeția era foarte practicată la germani. O modalitate aparte este prezentată de Tacitus : Semnele și sorții le păzesc cu mare sfințenie. Aruncarea sorților e simplă: retează dintr-un arbore roditor o mladă, o taie făcând din ea mai multe bețișoare, crestează pe ea anumite semne și le aruncă la Întâmplare pe o pânză albă. Apoi, preotul țării, dacă se aruncă sorții pentru binele obștii, sau capul familiei, dacă se aruncă pentru unul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]