391 matches
-
sunt singuri în casă. Nici nu-si dădură seama când bradul căpăta o înfățișare de basm. Luminat feeric de o mulțime de becuri multicolore ascunse în tot felul de forme geometrice, împodobit generos cu steluțe, globuri și globulețe, panglici lucitoare, Moși Crăciuni în miniatură, părea coborât din poveste. Îl priveau cu încântare și Eugen stinse lumina pentru a pune în funcțiune instalația de pom care, nu numai că răspândea o lumină de intensități și nuanțe diferite dar inunda camera cu o
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1419114120.html [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
în pămînt, pentru ca el să devină roditor. Focul folosit la pîrlirea porcului are rol purificator și de susținere a soarelui slăbit la solstițiu. În acest proces complex, intervine al treilea Moș, Crăciun. Termenul de Moș, la noi, desemnează descendența -„din moși strămoși”-, originea -„moșie"- și înțelepciunea. Numele de Crăciun provine de la a pune CRĂCI pe tăCIUNI. Obiceiul arderii crăcilor de stejar și păstrarea tăciunilor ca panaceu universal pentru vindecarea animalelor în timpul anului, este răspîndit în toată Europa, după cum ne spune Sir
ÎN AŞTEPTAREA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Camelia_tripon_in_asteptar_camelia_tripon_1387712071.html [Corola-blog/BlogPost/347873_a_349202]
-
Trezește-ti din moartea de cuget bărbații La lupta pe viață și moarte de țară, Ridică-te Țară și cheamă-ti Carpații Și robii din lagărul lumii de-afară! Credință, români, în a patriei cruce, În Dacia Mare pe glia moșească, În pruncii de mâine, în limba cea dulce, Și Țara și Neamul în veci să trăiască! Aici ne iubește și răul și ramul Și glia străbuna de veacuri ne știe, Aici ne sunt morții, trăiască-ne Neamul, Trăiască-ne Țară
DEŞTEAPTĂ-TE, ŢARĂ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 by http://confluente.ro/Desteapta_te_tara_romeo_tarhon_1374125660.html [Corola-blog/BlogPost/364248_a_365577]
-
-ți va fremăta Când chiui-vor toți nuntașii. Amaru-ți chin se va topi În sârbe, hore și-nvârtite. Cu brațele deschise te-om primi Și-n brâul tot rotit te-om prinde. Te-om înfășa ca pe un prunc, Te vom moși cu vorba sfântă iară Și-n făptuirea vrerii cea din veac Nu vei mai pribegi, iubită surioară. Ioan-Adrian TRIFAN Referință Bibliografică: TRECUT-AM APA / Ioan Adrian Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1624, Anul V, 12 iunie 2015. Drepturi
TRECUT-AM APA de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1434126222.html [Corola-blog/BlogPost/348568_a_349897]
-
fi lăsat? Că-s toate cu rostu lor: unele râle de trăznet, altele de foc, altele de gadini, de șerpi, de pureci, de mână, de dială... Ahăia ce șciu iei? Că noi ase le-am pomenit din bătrâni și din moși strămoși! Și să țâni minte de la minie că aheștea-s mai rele că hele bisericești. Că pe hele din călindari dacă nu le țâni îi cu păcat, și te spovedi și te cumineci și ți să iartă. Da dint-aheștea nu te
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-adiet-sau-sarbatorile-batranilor-zii-rau-de-traznet-precupu-doamne-feri [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
necaz, să ne ierte de păcate..., să nu-și piardă omul locul de muncă... De-astea de ale noastre... Și mulțumiri pentru ajutor... - Ioană, nu te supăra pe mine! Te știu de când te-ai născut, că doar eu te-am moșit... Am auzit că omul ăsta al tău mai umblă pe alăturea... De ce nu-l treci în acatist? Să-i vină mintea, dacă a pierdut-o, nu? Bine zici matale, tușă Lina, dar ce să scriu acolo? Îmi e rușine de
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 by http://confluente.ro/marian_malciu_1490184687.html [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
mai gustoasă. Dacă pasc iarbă, deja carnea începe să miroasă a oaie, decretau bătrânii satului. Se întâmpla uneori ca vreunei oi să-i vină sorocul fătării chiar pe câmp și el doar un copil, trebuia să se descurce, s-o moșească cum văzuse la tatăl său că face, ca s-o ajute pe biata oaie. În vacanțele din timpul școlii, trebuia să-l însoțească pe tatăl său la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472713975.html [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
rostită concomitent cu atingerea persoanei colindate cu o ramură înflorită de măr. Ziua de astăzi este patronată de Moș Ajun. Ca și zilele săptămânii, Ajunul și Crăciunul au fost personificate de români, devenind Moș Ajun și Moș Crăciun. Amândoi sunt Moși, pentru că vin din negura timpului, au în imaginarul popular bărbi albe până în pământ, sunt darnici și cutreieră în aceste zile lumea aducând bucurie. Vestirea Nașterii începe cu cetele de colindători, din Ajunul Crăciunului. Bună dimineața la Moș Ajun este în
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]
-
Pogorârii Duhului Sfânt, orânduită la 50 de zile după Paști, se încheie ciclul Sărbătorilor Pascale. MOȘII DE VARĂ. Pe parcursul Anului bisericesc (1 septembrie-31 august) există două sâmbete dedicate în mod special pomenirii generale a morților și fiecare poartă denumirea de „Moși", mai exact MOȘII DE IARNĂ, sărbătoriți în fiecare an, în ziua de sâmbătă, înaintea Duminicii Lăsatului sec de carne (a Înfricoșatei Judecăți) și MOȘII DE VARĂ. MOȘII DE VARĂ. A doua sâmbătă specială, dedicată pomenirii generale a celor adormiți, cunoscută
MOȘII DE VARĂ. De ce nu este bine să treceți printr-o răscruce de drumuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102014_a_103306]
-
Sărbătorilor Pascale. Două sâmbete speciale în Anul Bisericesc MOȘII DE VARĂ 2017. Pe parcursul Anului bisericesc (1 septembrie-31 august), în calendarul ortodox sunt menționate două sâmbete dedicate în mod special pomenirii generale a morților și fiecare sâmbătă specială poartă denumirea de „Moși". MOȘII DE VARĂ 2017. Prima sâmbătă specială, prăznuită înaintea Duminicii Lăsatului sec de carne (a Înfricoșatei Judecăți- înainte de Postul Paștelui), este cunoscută sub numele de Sâmbăta Moșilor de Iarnă. MOȘII DE VARĂ 2017. A doua sâmbătă specială, dedicată pomenirii generale
MOȘII DE VARĂ. Ce NU trebuie să faci sâmbătă, 3 iunie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101508_a_102800]
-
românii sunt boli legate de, și agravate de sărăcie. Combătând activ sărăcia, putem preveni apariția, sau după caz, agravarea multor boli". "Cu așa ceva PSD nu poate fi de acord" Ionuț Vulpescu a precizat că principiul prevenției este bun, dar legea moșită de liberali este proastă: "Nu este dedicată sănătății românilor, ci sănătății financiare a industriei medicale. Cu așa ceva PSD nu poate fi de acord. Și nu numai noi, ca partid, ci și românii, cei mai mulți dintre ei, nu pot fi de acord
Ionuț Vulpescu: "Cu așa ceva PSD nu poate fi de acord" by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103221_a_104513]
-
octombrie, să văd spectacolul Horses in the Sky (Caii cerului), în coregrafia lui Rami Beer. N-am putut să merg pentru că aveam turneu, dar i-am determinat să-mi promită că vor fi anul acesta la Sibiu, pentru că eu am moșit acel spectacol. Un spațiu al mișcării în permanentă schimbare, stropi de culoare, momente de convergență: Vertigo 20 în coregrafia lui Noa Wertheim, cât și baletul Yama. Limbajul original al corpului din acest spectacol este evidențiat prin inteligență și tristețe sugerată
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Constantin Chiriac, Președintele FITS: ”O întâlnire planetară cu Iubirea” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105430_a_106722]
-
la mari potlogării. Gospodarul român din interiorul lanțului carpatic este alt fel de om. Deviza sa este trăiesc ca să muncesc. O sintagmă fără sens pentru orientali care trăiesc ca să chefuiască iar munca este corvoada cu care este plătit cheful. Din moși strămoși cel mai sărac ardelean avea un plug și boii de înjugat. Muncea pentru boier dar cultiva și propriul petic de pământ astfel era în situația de a se dezvolta strângând ceea ce prisosea. Sas-ul sau Maghiarul, oameni mai severi
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1409218888.html [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
imediat, să lege, să relege și mai tainic vălurile, valurile... Analizând în profunzime povestirile lui Fănuș Neagu, practicând o hermeneutică integratoare, a adâncurilor, a esențelor tari și a seraficelor alcooluri -, Viorel Coman ucide, în aparență, capodoperele fănușiene, pentru a le moși instantaneu nașterea într-o zare cu mult mai plină de viață, întru eternitate, și în conexiune cu opere similare ale unor monștri sacri de pe Terra, precum Gabriel Garcia Marquez ori Paolo Coelho. Magister dixit! Pe coperta a patra, volumul lui
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-fanus-neagu-povestirile-magice-de-viorel-coman/ [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
de-ar fi să ne rugăm cu toții- tot norodul să se-nchine- primăvara nu mai vine; îi teamă să n-o fure hoții, că stema noastră-i uzurpată. ce-ar găsi la noi, în țară? huzur în clica desfrănată, niște moși pe prisp-afară, brațe - întinse, la pomană, nebuni ce cad de la etaj, prin cimitire - vreo vădană, o coadă mare la somaj, vreo câț’va boi, între resteie, prefacându-se că ară și, stând în bar, cu sârg, să beie, plebea noastră... proletară
PRIMĂVARA NU MAI VINE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Primavara_nu_mai_vine_george_safir_1366546631.html [Corola-blog/BlogPost/345943_a_347272]
-
libertatea politică la romani se deteriorează 2012 ca urmare a unui „deficit substanțial de libertate economică, cu rădăcini adânci în dreptul de proprietate precare și în corupția înaltă”. Într-adevăr, în lumea modo-valahă, după cum am văzut mai sus, totul aparține din moși strămoși domnitorului, care dă ce vrea, după bunul său plac, supușilor. O liberate economică, că în vest, în Sfântul Imperiu Roman/UE, n-a exiata niciodată la Dunărea de Jos, iar drepturi de proprietate egale cu cela ale „regelui și
MARILE PUTERI ŞI DEMOCRAŢIA 2012 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Viorel_roman_marile_puteri_si_democra_viorel_roman_1345607136.html [Corola-blog/BlogPost/355235_a_356564]
-
Au așezat jos, lângă pat, un țol din lână. Peste țol au pus o blană de oaie, iar apoi un cearșaf curat. Grijulii, au așezat-o pe Ana, care-și înăbușea cu greu durerile de travaliu. - Tata Ionico, cine o sa moșească copilul ? o întreabă Smaranda, vecina mai tânără, pe Vera, soacra Anei. - Doamne, ai dreptate ! Fugi repede și cheam-o pe Rodica. Smaranda, fără să mai stea pe gânduri, a plecat că din pușcă, către casă Rodicăi. »De-ar fi acasă » gândea
GAZELA SI JUNGLA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Sofia_raduinea_1396637284.html [Corola-blog/BlogPost/347390_a_348719]
-
spus domnului Arsu. S-a descurcat ca o femeie înțeleaptă ce era și cred că a profitat de “ideea” “domnului” Dode ca să le învețe pe fetițe ce să facă atunci când vor fi mari. Pentru că ea iubea toți copiii, doar îi moșise și avusese grijă de sănătatea lor până să vină la școală. Nici fetele nu ne-au spus ce-au făcut și ce au învățat de la coana moașă. În schimb, cu băieții “domnul” Dode a lucrat “dur”. Pentru că, zicea el, trebuia
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456939849.html [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
-i rău în seamă,Glia noastră strămoșeascăPeste vremi să dăinuiască!Doar uniți în rugăciune împlinim și cele buneSfinții noștrii păzitoriNe feresc de trădători!Răul vrea să ne despartăSă mai rupă iar din hartă,De ne dăm mâna frățeascăSalvăm Țara strămoșească.Moșii noștrii sunt de pază,La hotar încă vegheazăTulnicul răsună-n munțiAu ajuns cu toți cărunțiCuza, domnul cel mai dreptA dus țara chiar în piept,Cu ocaua lui cea micăNe-a scăpat și de risipă! În divan mereu adună... XIX. LACRIMA
CAMELIA CRISTEA by http://confluente.ro/articole/camelia_cristea/canal [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
am ce cauți, ce vrei. hai, du-te cu Dumnezeu, n-ai, chiar n-ai ce să-mi iei! cioc! cioc! cioc!... rîde cîteodată acolo cineva tresar și mă prind în brațe - să nu mi se-audă, tiptil, inima! cănd moșesc viața mea cînd scriu, altfel stă cu genunchii la gură în mine. și cînd îi promit tinerețe fără bătrînețe și viață fără de moarte ea stă cu genunchii la gură în mine... și totuși sînt ca drumul galopînd printre dealuri cu
Poezie by Mariana Codruț [Corola-website/Imaginative/8374_a_9699]
-
împăciuitoare, molcoamă la vorbă și iute-iute la treabă! Pesemne că nu doar în mâncare și somn găsea ea putere! își zise Mira, gândindu-se la cum îi vorbea femeii sale bunicul, cât de dragă îi era. Cine nu o iubea?! Moșise sumedenie de copii în sat, nu doar ai rudelor, ci și ai străinilor, căci i se dusese vorba cât de pricepută era și ce bine le mergea copiilor ajutați de ea să se nască. Acum, bunicii erau duși... Ajunsă la
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1449390043.html [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
folosesc alt adjectiv). De pildă: Cuvântul „moș”. DEX-ul spune că ar proveni din cuvântul „moașă”, ca derivat regresiv. La rândul lui, cuvântul „moașă” este asimilat cuvântului albanez „mosheo” care înseamnă „vârstă”. Probabil că s-a mers pe logica: moașa ...moșește, adică ea continuă viața moșului în cea a nou-născutului. Mi se pare corect. Dar, în acest caz, cred că „moașă” provine din „moș” și nu invers. Cuv.„mărar” are două origini: albaneză (meoraj) și grecească (marathron). O etimologie...ca măraru-n
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
Schantz”. Un cuvânt cu buricul netăiat. Cuv. „școală” are mai multe „moașe”: limbile rusă, bulgară, polonă și sârbo-croată. „skola”! În schimb, verbul „a școlariza”, cică provine din lb. franceză: „scolariser”. Cu atâtea moașe la școală... La fel, cuvântul „babă” este moșit simultan de limbile bulgară, ucraineană, și sârbo-croată. Dacă toți i-au zis „babă”...hai și noi cu „baba”-n DEX! Pentru baie DEX-ul admite două origini: latinescul „bannea” și slavonul „banja”. Ca să nu supere pe cele două limbi. Sau
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
cuvintelor fără studii istorice temeinice. Și atunci s-ar fi evitat etimologii precum „moșul” care provine din „moașă”. Poate ar fi fost mai simplu să se fi amintit de Zalmoxis=zeul Moș, sau de Moș Crăciun, Moș Nicolae și alți „moși” din mitologia românilor și tradițiile strămoșilor noștri. Referință Bibliografică: LIMBA ROMÂNILOR-4 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1420, Anul IV, 20 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
comic. Pentru mine creația era un act absolut discret, unic, singular! Nu putem să fim nici Ilf și nici Petrov... - Dacă ne vom implica cu toții, și vom tot discuta în contradictoriu, vom fi ca niște moașe care nu știu să moșească un copil și care... va muri sub ochii noștri!”. Cred că asta am spus, oripilat de ideea de a scrie cu cineva, la comun, o piesă de teatru. - Atunci scrie tu piesa, deșteptule!, s-a rățoit un student dintr-un
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_pascu_balaci_george_roca_1327927555.html [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]