11,487 matches
-
ofensiva slavonismului (limba română e o insuliță într-un ocean slav); al treilea - europenizarea vieții noastre (se distrug familii, copiii sunt duși de mamele lor prin țări străine...)”. Oratorul ne-a întrebat dacă mai vrem monumentul lui Ștefan Vodă pe moșia lui, dăruită de domnitorul Bogdan II. Am ridicat mâinile și am strigat într-un glas „Da!”. Ce va urma mai departe, depinde oare numai de primul nostru dușman - nepăsarea? După aceste sensibilizări mi-a fost straniu să aud din gura
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
Gheorghe fiindcă nu a fost bun la carte s-a dus la Făurei și administra loturile de pământ ale fraților și surorilor și așa s-a pricopsit. Dar să spun povestea cu boierul Iorgu Calonfirescu, vecinul lui nea Gheorghe cu moșia. Iorgu Calomfirescu era boier de neam, avea o moșie din Făurei până în Surdila, alta la Rușețu și mai avea și în „fundul Basarabiei” o moșie mare rămasă de la răposta nevastă-sa, care era din Basrabia și murise de rac. Lumea
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
a dus la Făurei și administra loturile de pământ ale fraților și surorilor și așa s-a pricopsit. Dar să spun povestea cu boierul Iorgu Calonfirescu, vecinul lui nea Gheorghe cu moșia. Iorgu Calomfirescu era boier de neam, avea o moșie din Făurei până în Surdila, alta la Rușețu și mai avea și în „fundul Basarabiei” o moșie mare rămasă de la răposta nevastă-sa, care era din Basrabia și murise de rac. Lumea zice ca murise de inimă rea căci conu Iorgu
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
a pricopsit. Dar să spun povestea cu boierul Iorgu Calonfirescu, vecinul lui nea Gheorghe cu moșia. Iorgu Calomfirescu era boier de neam, avea o moșie din Făurei până în Surdila, alta la Rușețu și mai avea și în „fundul Basarabiei” o moșie mare rămasă de la răposta nevastă-sa, care era din Basrabia și murise de rac. Lumea zice ca murise de inimă rea căci conu Iorgu era un fustagiu fără pereche și cheltuia toți banii la cărți și cu muierile la Paris
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
murise de rac. Lumea zice ca murise de inimă rea căci conu Iorgu era un fustagiu fără pereche și cheltuia toți banii la cărți și cu muierile la Paris. Acum, cu o săptămână înainte, conu Iorgu anunțase că vine la moșia lui din Făurei/Surdila direct de la Paris împreună cu secretara lui care era franțuzoică get-beget. Aranjamentul era ca să-l aștepte în gară vechilul împreuna cu „vezetiul” ca să-i ia cu șareta pe boieri. Din oarecare motive, vechilul nu se prezentase pe
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
la Bolgrad și Silistra a lucrat o vreme ca director al prefecturii), Sulina (unde a lucrat ca administrator al plasei), Paris ș.a.m.d. Ni se descriu, succesiv și armonos, peisaje rurale și citatide, arhitectura, istoricul și importanța unor imobile (moșiile familiei Macedonski din Pometești și din Adâncata de Sus, palate, muzee, teatre, clădiri cu rezonanță istorică), vestimentația oamenilor din epocă, jocurile de societate ale familiilor de intelectuali (incluzând concursurile de poezie), cuvinte folosite în vocabularul vremii: foraibăr, puradei, pirandă, tâlv
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1493623697.html [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
cum ar fi, de pildă, explicarea etimologiei numelui „Alexandru”, relevarea istoricului bisericii în care a fost botezat poetul, descrierea unor obiecte de artă populară folosite de acesta (de pildă „prosopul țesut din cânepă topită cu motive oltenești”), activitățile slujbașilor de pe moșiile familiei Macedonski, arborele genealogic al familiei, biserica Obedeanu din Craiova (unde poetul a urmat clasele primare), foarte scurte biografii și bibliografii ale lui La Fontaine și Edgar Quinet, teoria chibritului (la propriu!), istoricul celebrei reviste Familia, istoria Poștei române, simbolistica
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1493623697.html [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
te-nchinai cu foc de lacrimi sfinte,/ Către scump Fiul tău și Dumnezeu,/ De-atunci și-n veacuri te închini mereu.”( Monahia Teodosia -Zorica Lațcu, Ție, Doamne, îți voi cânta, Doxologia, Iași, 2013) Mihail Eminescu, Marele boier al iubirii de Moșie, Luceafărul poeziei românești, Profetul gândirii spiritual creștine, apărătorul Tradiției multimilenare a Daciei Mari, Voievodul demnității creștin-orotdoxe, a fost răstignit, prigonit și ucis de dușmanii din lăuntru și cei din afară ai lui Dumnezeu și ai Neamului nostru biruitor mistic-martir, pentru
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
am grijă să sufere. -Dă-mi drumul!Nu ai niciun drept să pui mâna pe mine! Karon se smici și trase mâna iar apoi punând ambele mâini pe fotoliul unde Elisabeth stătea spuse: -Țin minte dragă mătușa că atunci când am vândut moșia părinților mei,am luat . mult mai mult decât ar fi costat trei case că acesta.Nu îmi pasă că avem datorii sau dacă nu vom avea unde locui,pentru că vom pleca cu toții de aici fără nimic din ceea ce îți apartine
KARON,CAP 6 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1489961916.html [Corola-blog/BlogPost/359962_a_361291]
-
umiliri, de revoltă și oprimări. Iar rădăcina adâncă a Neamului, sub privirea Părintelui Îndurărilor, din acel ogor al românității noastre, nu poate fi ruptă! Rădăcina noastră, trainică, nu poate fi smulsă! Chezășie-i continuitatea, vechimea noastră, dăinuirea în Ardeal, pe moșia, dintotdeauna, a strămoșilor, a moșilor, a părinților noștri. Guvernanților, pe care tânguirea „Mioriței” nu-i mai interesează, le reamintim că noi, gazetarii de la „Cuvântul liber”, am luptat și luptăm aici, la Târgu-Mureș, pentru trezirea demnității românești, sătui de mersul în
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
de ajuns să audă vreo două- trei vorbe și zgomote sau să vadă niște gesturi, că ele imediat imitau cu ușurință. Tot așa și acum, în zborul lor și printre cotănelile lor zgomotoase, observară colivia imensă în care erau închiși moșii cei negri, în timp ce aceștea se chinuiau pe rând să desfacă cele trei lacăte mari. Se apropiară și începură să zboare în jur. - Cotaaan! Cotaaan! Moșii se speriară, crezând că sfârșitul le este aproape. Dar unul din moșii cei negri prinse
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417733318.html [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
devină Pădurea Lunii și a Stelelor, vreau ca tu să dispari. - Ei, ce vrei tu, nu se poate, să știi! Dar Moș Crăciun nu mai putu să spună nimic, căci Moș Gerilă îi dădu o palmă zdravănă. Și imediat, ceilalți moșii negri și urâți îi atacară pe curieri și pe lăutari. Până și animalele fuseseră atacate și majoritatea oamenilor de zăpadă căzură și se transformară în bulgări mari, care se amestecară cu neaua. Lăcașul fermecat al lui Moș Crăciun se transformă
PĂDUREA SOARELUI (3, 4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1417733318.html [Corola-blog/BlogPost/371928_a_373257]
-
a judecat satul”, „s-a supărat ca văcarul pe sat”, etc. Satul este o formație teritorială, este mai ales o vatră de sat bine delimitată, după cum reiese din expresiile populare „în capul satului”, „la marginea satului”, etc. și cuprinde întreaga moșie a sătenilor. Este totodată organ administrativ, patrimoniu și populație sătească. În sens mai larg, satul era un sistem de conviețuire socială. Spre exemplu, „opinia publică” se regăsește în expresia „gura satului”, iar lipsa de organizare în expresia caricaturală „satul lui
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
Mai e o problemă pe care nu știu cum s-o dezleg: la începutul filmului despre Căzănești, prezentatoarea iar laudă gospodinele satului cu pregătirea acelor saralii ca și la Saiți... Mă gândesc: ce se primește? Dacă boierul Uvaliev, care a locuit pe moșia din Căzănești e de origine bulgară și satul astăzi e renumit în RM ca sat de legumicultori, și după cum menționează prezentatoarea emisiunii, că «vom gusta saralii, plăcinte bulgărești», atunci concludem, că la noi vatra, meleagul și rădăcinile sunt bulgărești?!... Oare
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
pare să prindă contur tot mai evident de câteva săptămâni, prin ieșirile publice ale membrilor cabinetului Cioloș. Aflăm de la ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, faptul că sistemul sanitar este unul feudal, că de sus în jos toți de comportă ca pe moșiile lor, iar corupția este un cancer. Ne zice șeful Corpului de Control, Valentin Mircea, că zeci de mii - dacă nu chiar sute de mii - de directori, directorași, șefi și șefuleți din administrația publică centrală și locală au dreptul la mașini
În lunile care i-au mai rămas ca premier, Dacian Cioloș trebuie să facă un singur lucru by https://republica.ro/in-lunile-care-i-au-mai-ramas-ca-premier-dacian-ciolos-trebuie-sa-faca-un-singur-lucru [Corola-blog/BlogPost/339135_a_340464]
-
al vremurilor pentru a face dintr-o grădină părăginită unul din cele mai frumoase parcuri din Europa și, de bună seamă, cel mai mare și frumos din România... Cândva, în jurul anului 1848, dacă nu mă înșel, în această zonă erau moșia și grădina familiei Bibescu. Inimosul mare logofăt Iancu Bibescu a avut gândul, dorința și inițiativa de a transforma acea grădină într-un mare parc în care să se construiască pavilioane, sere, bănci etc... L-a oferit publicului craiovean, adică a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1429973264.html [Corola-blog/BlogPost/369827_a_371156]
-
ȚARA TA, ROMÂNIA. Nu trebuie sa fi „școlit” prea mult, ca să-ți dai seama ce vor să facă ,,distinșii aleși” aflați în slujba puterilor oculte, cu România -țara pe care o conduc actualmente, după bunul lor plac, ca și cum ar fi moșia lui taică-so. De la istoria furată a României/Geto-Daciei și înlocuirea acesteia cu istoria etniilor migratoare (țigănești și huno-maghiare), precum și dispariția a cât mai multor dovezi, a continuității poporului geto-dac și a urmașilor acestora (adică noi românii), în spațiul carpato-danubiano-pontic, s-
DESCENTRALIZAREA ROMÂNIEI, SAU ULTIMII PAȘI SPRE DESFIINȚAREA EI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1486707629.html [Corola-blog/BlogPost/367492_a_368821]
-
Longo-Campo de la biserica catolică, - Scrierea papei Ioan al XXII din anul 1327, trimisă lui Basarab voievod - Cronica Pictată de la Viena, care amintește de lupta de la Posada din anul 1330 - Hrisovul dn 1352 prin care mânăstirea Câmpulng a fost înzestrată cu moșia Bădești - Lespedea de pe mormântul lui Nicolae Alexandru voievod din Câmpulung din anul 1364 (Gheorghe Pârnuță și George Nicolae-Podișor, Monografia Școlii generale Nae A. Ghica din Rucăr-Argeș Referință Bibliografică: Știința de carte la Rucăr în sec. XIV-XVI / George Nicolae Podișor : Confluențe
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
pe noi cărări Se vor slabi prin țări străine Vor fi tratați ca niște sclavi leproși Căci, doar așa vor strânge bani de-o pâine Iar noaptea-ntreagă-și plâng genunchii roși Odihna-nseamna doar coșmaruri multe Iar dorul de moșie e nestins Spălăm la fund bogați din alte culte Apoi mâncăm ce alții au respins Cu ce-s mai speciali că noi, străinii Când noi am fost aici de la-nceput De ce sunt trandafiri, iar noi doar spinii De ce, ei viitor
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU by http://confluente.ro/articole/alexandru_florian_s%C4%83raru/canal [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
doar chin și-o viață-amarăSe-ndeparteaza azi pe noi cărăriSe vor slabi prin țări străineVor fi tratați ca niște sclavi leproșiCăci, doar așa vor strânge bani de-o pâineIar noaptea-ntreagă-și plâng genunchii roșiOdihna-nseamna doar coșmaruri multeIar dorul de moșie e nestinsSpălăm la fund bogați din alte culteApoi mâncăm ce alții au respinsCu ce-s mai speciali că noi, străiniiCând noi am fost aici de la-nceputDe ce sunt trandafiri, iar noi doar spiniiDe ce, ei viitor, iar noi trecut? Să
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU by http://confluente.ro/articole/alexandru_florian_s%C4%83raru/canal [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
dar deloc dezinteresat al prietenilor săi Lamborghinu își extinsese afacerile și deși devenise cel mai mare exportator de fier vechi, o adevărată instituție sprijinită de stat cu fonduri bugetare, mai făcea și activități de recuperare a unor bunuri retrocedate (castele, moșii, păduri, etc...) pe care, băiat elegant și plin de bune intenții, le revindea statului cu preț de vreo cincizeci de ori mai mare, pentru ca să poată da partea (se numea para-ndărăt, conform protocolului) celor care meritau asta, respectiv aleșii nației
OPERA ŞTIINŢIFICĂ A LUI LINGUREL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1472570167.html [Corola-blog/BlogPost/375414_a_376743]
-
depinde de ei dar și de ea după felul cum știe să-și facă socotelile și să-și croiască cu inteligență și claritate drumul ales. Cei doi crai purtau numele de Spațiu și Timp... Atât de întinsă și bogată era moșia peste care conducea împăratul Spațiu, că locuitorii ei nici nu-i cunoșteau marginile, unii, cei din ținutul Pământului se mai cunoșteau între ei de bine de rău, celelalte teritorii de necuprins ale împărăției nu se „lăsau cunoscute” cu una cu
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Ultima_poveste_pentru_anamaria_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
a le cunoaște secretele, iar acesta nu se lasă ușor cuprins de rugămințile Mărimilor Lor și nici că le face plecăciuni pentru a le cuceri „inima și mintea”... Cum spuneam, aproape că nici împăratul Spațiu nu cunoștea marginile propriei lui moșii, nici măcar nu și-o imaginase pe de-a-ntregul, dar să mai și recunoască cu de-amănuntul întinsul ei! Niciodată și cu nici un prilej, cu toate că au fost palide încercări, nimeni nu se încumetase să-i depășească hotarele, ooooh, ale pământului da
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Ultima_poveste_pentru_anamaria_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
să-și tragă sufletul, să-și limpezească și să-și pună mintea și mai mult la lucru, să hotărască dacă mai are rost să-și ducă până la capăt încercarea sau să-și mai forțeze norocul. Cu cât rânduiau mai bine Moșia îmăratului Spațiu, cu atât credeau că nu este doar împărăția Universului care se află „în bătaia” privirilor noastre sau ale lunetelor și telescoapelor care apropie de mii de ori lumea îndepărtată, ci ea cuprinde mii de universuri alcătuite din milioane
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Ultima_poveste_pentru_anamaria_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: „așa voiesc să fiu eu și nu altfel”, oare s-ar fi născut atâtea limbi pe pământ?”. „Limba noastră-i o comoară/ În adâncuri înfundată/ Un șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsată...” scria la 1917 A. Mateevici, poezie care din 17.08.1995 a devenit imnul Republicii Moldova. Regretatul poet basarabean N. Costenco, exilat în Siberia în perioada 1940-1955, scria: „Limba mea sfătoasă,/ Creangă ce-a iubit-o/ Și-a înaripat-o
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1472642586.html [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]