120 matches
-
ai bisericii noastre drept slăvitoare (stil vechi) și nu vom recunoaște niciodată pe alți arhierei, preoți și monahi decât cei după credința noastră. Astăzi când la conducerea poporului român avem oameni încercați prin diferite suferinți sub regimurile trecute burgheze și moșierești care veghează cu vigilență contra dușmanilor dinăuntru și dinafară. S-au strecurat în aparatul de stat clerici ai Bisericii Oficiale, dușmani de moarte ai comunismului. Clericii Bisericii Oficiale au fost aceia care, sub regimurile trecute, s-au pus în slujba
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
adevărații fermieri, cu exploatări agricole În bună măsură mecanizate și modernizate 11. Au făcut obiectul exproprierii nu doar pământurile, ci și tot inventarul viu sau mort, clădirile, instalațiile agricole, produsele agricole, precum și creanțele, titlurile și participările decurgând din activitatea exploatărilor moșierești (art. 2). Se mai prevedea că rezistența la confiscare sau tăinuirea bunurilor se pedepsea cu 5-15 ani de muncă silnică și confiscarea averii (art. 4)12. Ca urmare a aplicării Decretului nr. 83/1949, moșierii (și familiile acestora) au fost
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cu vite numeroase..., cu moară..., cornute... și cal... și căruță, și roabă, și două lopeți... și-o greblă... Gh. P. unu: Și? Gh. P. doi:...Și era dușman de clasă... adică ea... și-mi educa copiii în spirit mic-burghez și moșieresc... asta-i. Gh. P. unu: Bun...! (dumirindu-se brusc) Da tu n-aveai copii cu ea...! Gh. P. doi: Păi, da..., n-aveam... încă..., dar dacă aveam...? Gh. P. unu: Măi tovarășe Paleu, da eu am auzit că ai, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
monstruozitate morală: "Femeie ne femeie, la bine și la rău/ Turtită ca o tavă și-un sul de rogojină/ Sătulă de-ntuneric, scârbită-i de lumină/ Făptură neîmplinită și fată fătălău." Doinele din cuprinsul poemului sunt niște satire la adresa lumii moșierești: "Îi țes țării, pe gherghef,/ fire-n jur, ca de sidef/ Să ne sugă ca pe muște/ Când se tem să nu ne-mpuște." Ceea ce caracterizează poemul este marea simplitate,vibrația discursului liric, vorbirea suculentă specifică țăranului, umorul negru, grotescul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ei fac parte dintr-o epocă profund realistă, iar calitatea comică nu este decât un înveliș al lor. Ridicolul personajelor caragialiene subliniază elementul odios din ele. O scrisoare pierdută este apreciată de N. Barbu ca sacră sistemă a oligarhiei burghezo moșierești, sinteza calităților odioase ale politicienilor vremii, relațiile dintre diferitele categorii sociale. Dramaturgul posedă arta tipizării: Fiecare din personajele lui rezumă comportarea, poziția, mentalitatea, cultura unei întregi categorii, păstrând totuși atribute individuale, concrete - apte a le face viabile. Astfel, Prinstanda e
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
venal. N. Barbu propune chiar termenul de cațavencism, reprezentând comportarea demagogică, lipsită de scrupul, în scopul profitului imediat ori al parvenirii. El subliniază totodată faptul că în această piesă Caragiale nu face o critică a liberalismului, ci a politicianismului burghezo moșieresc. 5.3. DOBROGEANU-GHEREA, CONSTANTIN: „Studii critice“ II, București, ESPLA, 1956, p. 66-90. Dobrogeanu-Gherea își începe studiul cu o lungă digresiune în care explică alcătuirea socială după căderea feudalității, prefacerile de după 1848, condițiile speciale românești. Criticul arată cum în Europa, burghezia
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
înfipte în orânduirea burghezo-moșierească. Din aceste rătăciri ale gândirii logice, Caragiale își face o armă de maximă ridiculizare a asupritorilor poporului, un mijloc de necruțătoare satirizare. 5.6. ALEXANDRESCU, SICĂ: „«O scrisoare pierdută» - cea mai viguroasă critică a regimului burghezo moșieresc“. În: „Contemporanul“, 1952, n. 5, 1 februarie, p. 3. Sică Alexandrescu înlătură orice prezumție potrivit căreia comicul caragialian este comicul pur al mahalalei și provinciei. Prin această falsă concepție se încearcă o denaturare a conținutului satiric al comediei, o abatere
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
literatura noastră, personajele operei sale fiind tipuri vii și reprezentative, încât s-a spus adeseori că scriitorul „face concurență stării civile-. Clasic al literaturii noastre, el reprezintă în creația artistică națională, realismul critic, căci „Nu există exponent al statului burghezo moșieresc pe care scriitorul să nu-l fi înțepat cu condeiul său ascuțit. Corupția, favoritismul, fățărnicia, mizeria, descompunerea morală, goana după știrea de senzațional găsesc în el un pictor de moravuri nemilos. Sub râs se ascunde disprețul-. ăG. Călinescu) Mergând pe
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
până la constituirea Sfaturilor Populare Raionale sau Regionale) o adresă strict-secretă, în care se specificau noile sarcini ale nou-înființate Miliții. Din acest stufos material, am extras ceea ce NU trebuia să execute milițienii, pentru a face, oarecum, diferența cu vechea jandarmerie „burghezo moșierească”. Astfel: „... Miliția nu scoate oamenii la muncile agricole, nu se îngrijește de strângerea căruțelor pentru transportul materialelor de construcție a unei clădiri de interes public, nu cântărește cerealele destinate colectării, nu se ocupă de dezinfectarea caselor în cazul epidemiilor etc.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
necuntenit număru de țărani colictivizați și întovărășiți. (...) Rezultatili de până acu demostrează justețe lini Politice a Partidului nostru care îndrumă țărănimea muncetoare spre o veață fericită dea scăpa de explotarea de care au fost ținuți viacuri dearându de regimu Burghezo Moșieresc. Treducând în veață Derectivele cel de al II lea congres a Partidului Vom contribui la întărire statului nostru Denocrat Popular a cauzei păcei în lumia întreagă”. În spiritul „iepocii”, raportorul își face și o severă autocritică, neuitând totuși să-i
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care nu se întrezărea nicio posibilitate a dezvoltării, datorită existenței moșiei Mărgineni și a Țarinei, în Sud - cimitirul comunal și, din nou, Țarina, în Est - râul Bistrița. Altfel spus, orașul Bacău încheie perioada modernă cu o reașezare în paradigma complexului moșieresc. Citadinitatea se poticnea, din nou, de pietrele hotarnice. În perioada interbelică suprafața Bacăului a crescut tentacular fie prin parcelarea dirijată a terenurilor rezultate în urma exproprierii Țarinei orașului (cazul cartierului C.F.R., 1924), fie prin includerea în administrația urbană a localităților învecinate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au deschis, adeseori, calea spre arbitrar și abuzuri. Istoricul băcăuan Radu Rosetti considera că prin acest sistem „95% din națiunea română erau puse în afară de orice lege”. În anii premergători izbucnirii răscoalei din anul 1907, structura proprietății județului Bacău era preponderent moșierească. Din suprafața totală a județului - aproximativ 441.000 hectare -, peste 215.000 hectare se aflau în stăpânirea marilor moșieri sau în proprietatea statului. Este aproape inutil să amintim faptul că jumătatea „moșierească” de județ se afla în mâinile a câtorva
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anul 1907, structura proprietății județului Bacău era preponderent moșierească. Din suprafața totală a județului - aproximativ 441.000 hectare -, peste 215.000 hectare se aflau în stăpânirea marilor moșieri sau în proprietatea statului. Este aproape inutil să amintim faptul că jumătatea „moșierească” de județ se afla în mâinile a câtorva sute de proprietari, în vreme ce numărul total de locuitori ai județului întrecea, la 1907, cu puțin cifra de 200.000 (în 1912 - 232.954 locuitori). Dintr-un total de aproximativ 240 de moșii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de-a doua decade a secolului XX a fost puternic marcat de legislația socio economică reformatoare inițiată de guvernul liberal. Noua lege electorală, ce prevedea introducerea votului universal - deziderat conținut de toate actele de Unire -, precum și legea privind exproprierea pământului moșieresc și trecerea lui în proprietate țărănească (decretul lege nr. 3.681 din 14 decembrie 1918) au generat în rândul majorității românilor așteptări dintre cele mai optimiste. În ziua de 31 octombrie 1920, în comuna Fântânele - situată în imediata apropiere a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
esențial pentru acest fenomen este războiul ruso-turc (1806-1812), în urma căruia turcii au pierdut monopolul asupra cerealelor românești. Grâul nostru devenind liber la export (pe bani buni), din ce în ce mai multe terenuri au fost folosite pentru cultivarea lui, aceste terenuri mărind suprafețele latifundiilor moșierești, pe care drepturile țăranilor au fost din ce în ce mai mult batjocorite. Sumbrul peisaj românesc al mijlocului de veac XIX este întregit de un călător francez, Xavier Marmier (1809-1892): „Familiile românești se adăpostesc subt colibe în care noi, în Franța, n am aduce
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Calcan. Nu știu de ce era ea veselă, fiindcă eu mă indignam. Auzisem îndată după naționalizare că niște comisii de inventariere a bunurilor moșierilor de prin conace socotiseră de pildă cărțile acestora drept ceva dăunător, din moment ce le găsiseră într-un conac moșieresc, le aruncaseră în curte și seara țăranii făceau cu ele un foc pașnic, tăifăsuind la lumina lor fizică, în timp ce strămoșii lor culturali le scriseseră pentru lumina lor spirituală. Desigur, imaginația mea mergea departe, exagera. Cine știe ce ediții de valoare pieriseră, poate
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
exploatative rezultate din cele trei evenimente politice: "legătura" lui Mihai prin care guvernatorul subordonat împăratului Rudolf a legiferat iobăgia; instituirea "statului național burghez" la 1859 care a facilitat infiltrarea capitalismului și implicit a exploatării claselor muncitoare; în fine, "regimul burghezo- moșieresc" instaurat după 1918, aservit fiind imperialismului occidental, a exacerbat antagonismul de clasă în societatea românească până la punctul de rupere. Întorsătura naționalistă a ideologiei oficiale a regimului comunist a reinstalat retorica unionistă pe matca ei tradițională formată încă din a doua
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
paraliziei mâinii de lucru! ș.a.m.d., ș.a.m.d., n-ai cum să le enumeri pe toate, domnilor, și de aceea să trecem direct la subiect. S-a întâmplat o anecdotă bizară cu una dintre progeniturile fostei noastre boierimi moșierești (de profundis!*), de altminteri una dintre progeniturile ai căror bunici și-au pierdut toți banii la ruletă, ai căror tați erau nevoiți să slujească în armată ca iuncheri și locotenenți, murind de obicei în timp ce erau judecați din pricina unei inocente găuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de Siguranță, dar, în mod miraculos, i se dă drumul. Nu a trădat, dar tovarășii o supun unei perioade de carantină. Este urmărită de Siguranță și, de astă dată, ucisă. Încolțit și el, la malul mării, de bestiile poliției burghezo- moșierești, Radu o ia îmbrăcat spre larg, dar apa e rece, așa că se întoarce. Încă din primele secunde ale filmului, Pintilie subminează schema pe dinăuntru. În astfel de pelicule, fiecare secvență dura atât cât era necesar ca să înțeleagă spectatorul cum curge
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
care mai târziu s-a numit Iazul Mucului. Au dispărut cele 3 prisăci situate în valea Șacovățului, dar și altele care ar mai fi existat. La sfârșitul secolelor XVIII și XIX se dezvoltă cultura câmpului și se formează marile proprietăți moșierești. Tungujeii, din sat răzeș esc, se transformă în sat boieresc între 1803 și sfârșitul sec. al XIXlea. Aceasta deoarece în final satul apare cu un boier stăpân pe pământ (Zadicdupă localnici). În ceea ce priveș te ”siliș tea Căscioarelor pe valea
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Eugen Rozvan. Elena Filipovici a prezentat un raport prin care a analizat realitățile economico - sociale din România, în perioada care a trecut de la scoaterea partidului din ilegalitate și până în prezent. Sa arătat în acest raport cotradicțiile acute din regimul burghezo - moșieresc, existent în România și sarcinile care vor reveni conduceri partidului în perioada imediat următoare. Printre cei care au luat cuvântul la Congresul al - V - lea al Partidului Comunist din România s-au mai aflat: Pavel (D. Goldstein), Ecaterina Arbore, Alecsander
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
exploatative rezultate din cele trei evenimente politice: "legătura" lui Mihai prin care guvernatorul subordonat împăratului Rudolf a legiferat iobăgia; instituirea "statului național burghez" la 1859 care a facilitat infiltrarea capitalismului și implicit a exploatării claselor muncitoare; în fine, "regimul burghezo- moșieresc" instaurat după 1918, aservit fiind imperialismului occidental, a exacerbat antagonismul de clasă în societatea românească până la punctul de rupere. Întorsătura naționalistă a ideologiei oficiale a regimului comunist a reinstalat retorica unionistă pe matca ei tradițională formată încă din a doua
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și a funcționarilor lor, de chestiunile ce priveau țăranii clăcași, de administrarea impozitelor, de conscripții și recrutare, de organizarea și vegherea comunelor etc. Totodată, acesteia îi erau subordonate autoritățile locale, atât cele orășenești, cât și cele sătești, ca și domeniile moșierești cu mandatarii acestora. În directa subordonare a căpitanului districtual stăteau comisarii districtuali care, de la introducerea administrației civile, luaseră locul directorilor existenți până atunci sub Administrația militară a Bucovinei 106. În perioada postiosefinistă, în Bucovina, în conformitate cu politica dusă în materie școlară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
revenit de astă dată Virginiei R. Săvinescu, profesoară din Botoșani. De menționat faptul că în anul 1945 această moșie a fost în parte expropriată, rămânând proprietarei suprafața de 50 ha, conform legii reformei agrare, iar cu ocazia lichidării resturilor proprietăților moșierești, s-au expropriat, la 2 martie 1949, și cele 50 ha ale Lucreției Săvinescu. Toate aceste informații provin din Arhivele Naționale, filiala Botoșani, fond Tribunalului județului Botoșani, Registru acte autentice, nr. 1219/1897, nr. 1422/1922 și nr. 1834/1928
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în tot orașul. „ Tovarăși !”, striga un activist, în gura mare. „Vom construi, tovarăși, o lume nouă. Lumea de mâine, tovarăși..!” „ Uraaa... uraaa..!”, răspundea, din toate puterile mulțimea. Ziarele vuiau de știri senzaționale... „..S-au împărțit celor mulți, pământurile moșierilor..!” „Sabotajul moșieresc”...învins cu actele de proprietate veșnică acordate plugarilor..!” „ O lume nouă, tovarăși, a muncitorilor și țăranilor..!”, striga cât îl ținea gura activistul. „ Uraaa... uraaa..!”, aclama, cu însuflețire mulțimea. „ Vom alunga, tovarăși, pe burgheji și moșieri din țară..!”, striga activistul, cu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]