KorAP: Find »[drukola/base=moșnean & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...41 >

1,003 matches

Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871

A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOȘNENII ÎN REVOLUȚIA DIN 1821 Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1307 din 30 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Prof. univ. dr. Dinică CIOBOTEA TUDOR VLADIMIRESCU ȘI MOȘNENII OLTENI La începutul epocii moderne moșnenii s-au integrat și implicat direct în desfășurarea revoluției condusă de Tudor Vladimirescu în 1821. Procesele istorice care antrenau în chip „revoluționar” societatea românească au produs un impact puternic asupra moșnenilor. La sfârșitul secolului

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
Impact > Istorie > PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOȘNENII ÎN REVOLUȚIA DIN 1821 Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1307 din 30 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Prof. univ. dr. Dinică CIOBOTEA TUDOR VLADIMIRESCU ȘI MOȘNENII OLTENI La începutul epocii moderne moșnenii s-au integrat și implicat direct în desfășurarea revoluției condusă de Tudor Vladimirescu în 1821. Procesele istorice care antrenau în chip „revoluționar” societatea românească au produs un impact puternic asupra moșnenilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
TUDOR VLADIMIRESCU ȘI MOȘNENII OLTENI La începutul epocii moderne moșnenii s-au integrat și implicat direct în desfășurarea revoluției condusă de Tudor Vladimirescu în 1821. Procesele istorice care antrenau în chip „revoluționar” societatea românească au produs un impact puternic asupra moșnenilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, moșnenii, beneficiind de o anumită condiție socială, s-au integrat fenomenelor noi precapitaliste. Alături de boierimea autentică, veche, de origine românească, moșnenii și-au intersectat interesele și au intrat

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
și implicat direct în desfășurarea revoluției condusă de Tudor Vladimirescu în 1821. Procesele istorice care antrenau în chip „revoluționar” societatea românească au produs un impact puternic asupra moșnenilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, moșnenii, beneficiind de o anumită condiție socială, s-au integrat fenomenelor noi precapitaliste. Alături de boierimea autentică, veche, de origine românească, moșnenii și-au intersectat interesele și au intrat în revoluția cu caracter social din 1821. Despre ceea ce au fost moșnenii în

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
românească au produs un impact puternic asupra moșnenilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, moșnenii, beneficiind de o anumită condiție socială, s-au integrat fenomenelor noi precapitaliste. Alături de boierimea autentică, veche, de origine românească, moșnenii și-au intersectat interesele și au intrat în revoluția cu caracter social din 1821. Despre ceea ce au fost moșnenii în 1821, cea mai valoroasă apreciere aparține istoricului Florin Constantiniu. Potrivit tezei Domniei Sale, în 1821, cadrele de conducere ale oștirii lui

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-lea, moșnenii, beneficiind de o anumită condiție socială, s-au integrat fenomenelor noi precapitaliste. Alături de boierimea autentică, veche, de origine românească, moșnenii și-au intersectat interesele și au intrat în revoluția cu caracter social din 1821. Despre ceea ce au fost moșnenii în 1821, cea mai valoroasă apreciere aparține istoricului Florin Constantiniu. Potrivit tezei Domniei Sale, în 1821, cadrele de conducere ale oștirii lui Tudor Vladimirescu au fost furnizate de moșnenii olteni. În evenimentele din 1821 se observă două nivele: cel al moșnenilor

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
intrat în revoluția cu caracter social din 1821. Despre ceea ce au fost moșnenii în 1821, cea mai valoroasă apreciere aparține istoricului Florin Constantiniu. Potrivit tezei Domniei Sale, în 1821, cadrele de conducere ale oștirii lui Tudor Vladimirescu au fost furnizate de moșnenii olteni. În evenimentele din 1821 se observă două nivele: cel al moșnenilor care înconjoară pe Tudor Vladimirescu, călăuziți spre București de un program politic bine articulat, în timp ce la celălalt nivel, al clăcașilor, orizontul politic nu a depășit pe cel al

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
moșnenii în 1821, cea mai valoroasă apreciere aparține istoricului Florin Constantiniu. Potrivit tezei Domniei Sale, în 1821, cadrele de conducere ale oștirii lui Tudor Vladimirescu au fost furnizate de moșnenii olteni. În evenimentele din 1821 se observă două nivele: cel al moșnenilor care înconjoară pe Tudor Vladimirescu, călăuziți spre București de un program politic bine articulat, în timp ce la celălalt nivel, al clăcașilor, orizontul politic nu a depășit pe cel al răfuielilor cu stăpânii moșiilor. Asemenea delimitare a forțelor sociale implicate în evenimentele

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
alunecările simplificatoare istoriografice adepte ale supralicitării personalității comandirului de panduri. Adaosul social al revoluției, aflat în palierul social al clăcașilor, nu diminuează cu nimic caracterul preponderent național al acesteia, exprimat prin cele mai puternice forțe sociale ale țării: boierii și moșnenii. Cauzele pentru care moșnenii s-au pregătit și s-au alăturat lui Tudor Vladimirescu au fost sesizate de istorici, dar niciodată individualizate și legate de caracaterul național al revoluției. Încă din 1874, C. D. Aricescu afirma: „boierii cei mici, victime

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
ale supralicitării personalității comandirului de panduri. Adaosul social al revoluției, aflat în palierul social al clăcașilor, nu diminuează cu nimic caracterul preponderent național al acesteia, exprimat prin cele mai puternice forțe sociale ale țării: boierii și moșnenii. Cauzele pentru care moșnenii s-au pregătit și s-au alăturat lui Tudor Vladimirescu au fost sesizate de istorici, dar niciodată individualizate și legate de caracaterul național al revoluției. Încă din 1874, C. D. Aricescu afirma: „boierii cei mici, victime ale regimului fanariot, aplaudară

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
erau acești țărani de care vorbește C. D. Aricescu? Erau locuitorii satelor de pe Valea Motrului sau din zona de nord a Mehedinților, acolo unde statisiticile ulterioare din 1831, 1838, 1855, 1899 și 1912 au consemnat cea mai mare densitate de moșneni. În 1899, numai în plaiul Cloșani și plasa Motru de Sus erau înregistrate 125 de sate moșnenești dintr-un total de 150, proporția moșnenilor în cadrul populației (după numărul „menagelor”) atingând 75,39% și respectiv 94,20%. Am putea spune că

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
statisiticile ulterioare din 1831, 1838, 1855, 1899 și 1912 au consemnat cea mai mare densitate de moșneni. În 1899, numai în plaiul Cloșani și plasa Motru de Sus erau înregistrate 125 de sate moșnenești dintr-un total de 150, proporția moșnenilor în cadrul populației (după numărul „menagelor”) atingând 75,39% și respectiv 94,20%. Am putea spune că această parte de țară a fost și pe timpul revoluției de la 1821 cea mai moșnenească având în vedere faptul că asemenea proporții reliefează o structură

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
fost și pe timpul revoluției de la 1821 cea mai moșnenească având în vedere faptul că asemenea proporții reliefează o structură socială omogenă, spre comparație, în doar alte câteva plăși și plaiuri dintre Carpați și Dunăre mai întâlnim situații asemănătoare în care moșnenii să depășească media celor mai moșnenești județe Gorj (57.98%) și Vâlcea (55,02%), anume: plășile Oltețu de Sus-județul Vâlcea cu 91.81%, Amaradia-Novaci 73,81% și Gilort (j. Gorj) 66,06%, plaiul Horezu (j. Vâlcea) 65,39%, plasa Olt-Vedea

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
unde s-au organizat înainte de ianuarie 1821 centre pandurești pregătite pentru orice eventuală insurecție, s-au alcătuit unitățile pandurești (care au constituit nucleele Adunării Norodului) și corpul de căpitani de panduri care au însoțit pe Tudor Vladimirescu spre București. Lupta moșnenilor și a eilitei lor, care nu putea fi decât cea despre care scria F. G. Laurençon cum că era în totalitate de obârșie românească, pornea, așadar, alături de marea boierime autohtonă înlăturată din dregătoriile țării de dregători de obârșie străină, greacă

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
pornea, așadar, alături de marea boierime autohtonă înlăturată din dregătoriile țării de dregători de obârșie străină, greacă sau albaneză, la cucerirea vechilor drepturi ale țării. Din acest punct, revoluția din 1821 a fost națională de la început și până la final. În concluzie, moșnenii au fost dintr-un început în revoluțiile secolului al XIX-lea o forță a interesului național. Primatul interesului național și grija de a evita o intervenție armată din afară au impus controlul mișcării populare din 1821. Acest lucru a fost

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
în revoluțiile secolului al XIX-lea o forță a interesului național. Primatul interesului național și grija de a evita o intervenție armată din afară au impus controlul mișcării populare din 1821. Acest lucru a fost realizat de Tudor Vladimirescu cu ajutorul moșnenilor, a acelora pe care Florin Constantiniu îi distinge ca formând statul major al conducătorului revoluției. Revoluția din 1821, „care a restabilit statul românesc”, prin propulsarea idealului național, dar și prin baza sa socială - moșnenii -, rămâne un punct de înnodare a

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
fost realizat de Tudor Vladimirescu cu ajutorul moșnenilor, a acelora pe care Florin Constantiniu îi distinge ca formând statul major al conducătorului revoluției. Revoluția din 1821, „care a restabilit statul românesc”, prin propulsarea idealului național, dar și prin baza sa socială - moșnenii -, rămâne un punct de înnodare a tradițiilor multiseculare ale românilor cu civilizația modernă realizată „pe albia ideii naționale”. În perioada când istoriografia românească contemporană căuta determinisme adecvate pentru evenimentele din 1821, istoricul Andrei Oțetea a subliniat că mișcarea, al cărui

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
Tudor Vladimirescu, a fost, cu adevărat, o revoluția națională. Între argumentele invocate de Andrei Oțetea erau și cele care priveau participarea țăranilor și adeziunea populației orășenești, componența armatei revoluționare, participarea și rolul boierilor în evenimente, dar și rolul jucat de moșneni care puteau să reprezinte clasa de mijloc, dar care nu aveau însă suficientă vigoare economică și ideologică în societatea românească de atunci. Sunt tot atâtea argumente să se reconsidere alianța boieri-moșneni în evenimentele din 1821. Fondul și esența obiectivelor alianței

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
în evenimentele din 1821. Fondul și esența obiectivelor alianței au dus - după cum a remarcat N. Bălcescu - la constuirea „partidei naționale” și la „deșteptarea națiunii”. Dar tot în toiul revoluției de la 1821 a avut loc deschiderea unei prăpăstii între boieri și moșneni. Primii - crezând că moșnenii pot fi folosiți ca o măciucă revoluționară și nimic mai mult - s-au rupt, în cea mai mare parte, de acțiunile celor din urmă. Moșnenii deveniseră nu numai forța militară principală, dar, prin Adunarea Norodului, concepeau

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
Fondul și esența obiectivelor alianței au dus - după cum a remarcat N. Bălcescu - la constuirea „partidei naționale” și la „deșteptarea națiunii”. Dar tot în toiul revoluției de la 1821 a avut loc deschiderea unei prăpăstii între boieri și moșneni. Primii - crezând că moșnenii pot fi folosiți ca o măciucă revoluționară și nimic mai mult - s-au rupt, în cea mai mare parte, de acțiunile celor din urmă. Moșnenii deveniseră nu numai forța militară principală, dar, prin Adunarea Norodului, concepeau un alt raport politic

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
de la 1821 a avut loc deschiderea unei prăpăstii între boieri și moșneni. Primii - crezând că moșnenii pot fi folosiți ca o măciucă revoluționară și nimic mai mult - s-au rupt, în cea mai mare parte, de acțiunile celor din urmă. Moșnenii deveniseră nu numai forța militară principală, dar, prin Adunarea Norodului, concepeau un alt raport politic în țară și un regim de factură democratică, în frunte cu un om al pământului care să nu fie boier. Tudor însuși era reprezentantul tipic

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
militară principală, dar, prin Adunarea Norodului, concepeau un alt raport politic în țară și un regim de factură democratică, în frunte cu un om al pământului care să nu fie boier. Tudor însuși era reprezentantul tipic al unei categorii de moșneni, angajați în activități comerciale, care îi scot din cadrele vieții locale și le permit să înțeleagă mai bine situația intolerabilă în care se afla țara sub dominația otomană. C. D. Aricescu a insistat foarte mult pe poziția socială a lui

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
ar fi avut intenția „spre a se face Domn”, nedebarasându-se de un mental medieval pe care revoluția din Franța din 1789 și spiritul Epocii Luminilor îl șubrezise, credem că în esența faptelor această problemă a despărțit pe boieri de moșneni, ruptură care s-a adâncit ulterior cu cât pătura socială a boierilor a crescut prin includerea celor ridicați dintre moșneni. Ultimii au devenit principalii ideologi ai revoluției din 1848 și au determinat programele de reformă care veneau în folosul boierilor

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
din 1789 și spiritul Epocii Luminilor îl șubrezise, credem că în esența faptelor această problemă a despărțit pe boieri de moșneni, ruptură care s-a adâncit ulterior cu cât pătura socială a boierilor a crescut prin includerea celor ridicați dintre moșneni. Ultimii au devenit principalii ideologi ai revoluției din 1848 și au determinat programele de reformă care veneau în folosul boierilor, lucru anticipat de Tudor Vladimirescu încă din 1821, în epistola către Văcărescu, când scria că „acele reforme, ce trebuiau făcute

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
prezentat de boieri, sunt generate de rațiuni politice, care decurgeau din împrejurările complicate în care s-a desfășurat revoluția românească”, dar ele nu s-au cumulat în 1821 datorită poziției sociale ai celor doi parteneri principali ai revoluției: boierii și moșnenii. Bibliografie selectivă: Dinică Ciobotea, Opinii istoriografice privind definiția moșenilor, în „Argesis. Studii și comunicări”, seria Istorie, tom XV, 2006, p. 229-234; Idem, Notă privind moșnenii în revoluția din 1821, în „Analele Universității din Craiova”, seria Istorie, an VIII, 2003, nr.

PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]