641 matches
-
fericită. Mă simțeam mare și importantă. Petrecusem toată ziua în câmp. Când ne-am întors acasă, spre seară, tataie avea poftă să povestească. Îl ascultam cu ochii închiși și cu gândul la mami și la tăticu. Nu auzeam decât frânturi, moțăiam lângă el și din când în când îi simțeam degetele noduroase, care se înfigeau în mâneca pulovărului meu, punându-mă în pozițiee dreaptă. Numai când am ajuns în curte, am auzit-o pe mamaie bodogănindu-l pe tataie pentru că mă
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
ducea și se întorcea și nu găsea oala. Mamaie mesteca mămăliga și se uita după tataie cu milă. Ouăle și brânza erau pe masă și vinul tot nu mai ajungea. Tăticu vorbea cu un mustăcios despre pământ. Nu înțelegeam nimic, moțăiam rezemată de perete, așteptam vinul și eu ca și el. Odată cu mămăliga a ajuns și vinul. Tăticu fuma și vorbea. A umplut trei pahare și i-a întins unul lui tataie, care stătea nervos în dreptul ușii. Mamaie a răsturnat mămăliga
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
277 din 04 octombrie 2011. Nu vreau ochii să închid, să visez așa-n zadar, Ascunzând realitatea în glastrele cu picturi, Vreau să respir veritabil, fără pic de gust amar, Expirat peste minute, doar de simple făcături. Nu vreau să moțăi în zloată, pe sub cerul înghețat, Să îmi torturez secunda cu-ale tale terțe fapte. Doresc să respir puternic, să respir aer curat, Să privesc cerul cu stele, fără teamă, peste noapte. Nu vreau să-mi aștern batista pe un maldăr
DANIELA PĂTRAŞCU by http://confluente.ro/articole/daniela_p%C4%83tra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
nu vreau, ... Citește mai mult Nu vreau ochii să închid, să visez așa-n zadar,Ascunzând realitatea în glastrele cu picturi,Vreau să respir veritabil, fără pic de gust amar,Expirat peste minute, doar de simple făcături.Nu vreau să moțăi în zloată, pe sub cerul înghețat,Să îmi torturez secunda cu-ale tale terțe fapte.Doresc să respir puternic, să respir aer curat,Să privesc cerul cu stele, fără teamă, peste noapte.Nu vreau să-mi aștern batista pe un maldăr
DANIELA PĂTRAŞCU by http://confluente.ro/articole/daniela_p%C4%83tra%C5%9Fcu/canal [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
îmi făcea semn să stau cu ea. Era prima ei zi de vacanță de primăvară, dar teama că voi petrece ziua în preajma nărodului cu coarne era mai puternică, așa că, fără să o privesc, m-am urcat în căruță lângă tataie. Moțăiam. Tataie mă privea cu coada ochiului și nu știa „în ce ape mă scald.” -Te-ai speriat rău? m-a întrebat cu o undă de milă în voce. Nu știam dacă trebuia să îi spun adevărul sau nu. Tataie știa că
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_iv_mihaela_arbid_stoica_1335187528.html [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
zile și nopți, până ajunseră în împărăția Soarelui. - Măi, Norocel, tu vezi că zările strălucesc? Copacii sunt uriași, cu frunze strălucitoare, casele sunt albe, cu acoperișuri și balcoane aurii și radiază o lumină orbitoare. Dar Norocel stătea tolănit pe pană, moțăind, indiferent la vorbele lui Mărțișor, care privea și se minuna: - Ia uite la păsările acelea, cu penaj multicolor, când dau din aripi, parcă scapără... Și caii aceia înaripați... Au aripi de aur sau de argint? Uite și oamenii, au veșminte
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
zile și nopți, până ajunseră în împărăția Soarelui. - Măi, Norocel, tu vezi că zările strălucesc? Copacii sunt uriași, cu frunze strălucitoare, casele sunt albe, cu acoperișuri și balcoane aurii și radiază o lumină orbitoare. Dar Norocel stătea tolănit pe pană, moțăind, indiferent la vorbele lui Mărțișor, care privea și se minuna: - Ia uite la păsările acelea, cu penaj multicolor, când dau din aripi, parcă scapără... Și caii aceia înaripați... Au aripi de aur sau de argint? Uite și oamenii, au veșminte
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
Acasă > Poeme > Devotament > CRIS Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1545 din 25 martie 2015 Toate Articolele Autorului Cris Moțăiam si-aveam un vis, Ca s-a-ntors din lumea mare Tot frumoasă,zâmbitoare Și-a venit la mine, Cris. Dar cand ochii i-am deschis, Și-am privit sperând în jur, Adevărul rece, dur Mi arată c-a fost doar vis
CRIS de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/emil_susnea_1427308547.html [Corola-blog/BlogPost/340991_a_342320]
-
atrage atenția, determinând-ul să iasă afară în gerul ce crăpa pietrele. Nea Ghiță zis “Mami” după cum se adresa el fiecărui interlocutor, fost electromecanic la farul “Verde” trecut de șaptezeci de ani, păzea de ani de zile această clădire. Acum moțăia la căldura unui calorifer electric. Era cald și bine în cameră. La un moment dat, i se păru că o aude pe Molda lătrând și-și puse întrebarea: “Cine putea să apară pe o asemenea vreme vitregă?” Molda însă, lătra
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Plansul_puiului_de_lebada_stan_virgil_1388576519.html [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
vânt de seară, Ținând în mână umbră ta subțire, Toamna-și lașase frunzele la gară, Un felinar își atârnase luna în privire. Murise strada-n mahalale, Copaci târzii se despuiau de vise, O ceață suie se ținea de sale Și moțăia pe sânul ploii ce abia venise. Urlă stingher o-mbrățișare, lovindu-ne cu talpă peste trupuri, plecasei pe-un obraz de inserare, sub cortul gurii ne-au rămas săruturi. Trăisem atârnați într-o-ntâmplare, Iubindu-ne că două lucruri. GEORGE
POEZII DE DRAGUL TAU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 546 din 29 iunie 2012 by http://confluente.ro/Poezii_de_dragul_tau_george_baciu_1340981608.html [Corola-blog/BlogPost/358020_a_359349]
-
După două zile te lămurești, îl dezumfli, îl pliezi și îl bagi în bagaj. Sfatul nr. 5 - Pregătiți-vă de acasă o ocupație pentru orele lungi din autocar. Nu se poate conversa tot timpul, s-ar putea ca partenerul să moțăie. Peisajele sunt de multe ori monotone. Am observat că mulți citeau sau dezlegau integrame. Eu, înainte de plecare, am luat DEX-ul și am notat câteva zeci de cuvinte care se pretau la calambururi. În timpul excursiei le-am întors pe toate
DOM, DOM SĂ-NĂLŢĂM ! de DAN NOREA în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405928770.html [Corola-blog/BlogPost/343495_a_344824]
-
de gene, / peste trup să înflorești / cu parfum de levănțele. / apoi,să-mi deschizi alt an / făr de tainice ispite,/ făr de mult dulce, amar.../ sufletului, dă-i, zile-nflorite ! Au înflorit caișii / păsările-n lumea lor / cu priviri încercănate,/ moțăiesc un cântecel / plopului cu ram uscate. / primăvara-ncorsetată / cu troiene la subțiori,/ lasă iarna-n somn uitată./ primăvara mea din cer / vii cu razele bulziș,/ despletind reînvierea / firavului lăstăriș./ au înflorit caișii.../ la marginea grădinii,/ zambilele și irișii / sub poala luminii
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1395302222.html [Corola-blog/BlogPost/360258_a_361587]
-
ușii cu ghearele, pentru a-i atrage atenția acestuia să iasă afară, pe gerul care crăpa pietrele. Moș Ghiță zis „Mami” pentru că el așa le spunea tuturor când se adresa cuiva, și care păzea de ani de zile această clădire, moțăia la căldura unui calorifer electric. Era cald și bine în cameră. La un moment dat, i se păru că o aude pe Molda lătrând și își puse întrebarea: “Cine dracul să apară pe o asemenea vreme vitregă?” Molda însă, lătra
PLÂNSUL PUIULUI DE LEBĂDĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444382472.html [Corola-blog/BlogPost/343207_a_344536]
-
îngrășătoria de bovine, fără a ține cont de nemulțumirile celor obișnuiți cu traiul lejer de până atunci. - Dacă eu îți spun să speli cel puțin odată pe zi balega, o speli, se răstise într-o zi la Nea Ion, care moțăia cu furcă la picior, urmărind zborul muștelor grase din grajd. Sunt prea multe animale bolnave aici și voi atâta știți, să dați din umeri! Înșfăcase furtunul, îl derulase în nervi de-a lungul grajdului și rotise robinetul la maxim, împroșcându
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_rascu_1451379298.html [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
de rouă, se cosește mai bine la ultimele raze ale lunii; când pe lângă mine, în vacanțele pe care le mai petrec la sat, trece o turmă veselă de capre, pe dinainte-mi străbate imaginea păstorului roman, trăitor în casă rudimentară, moțăind în destule nopți, sub stâncă, însă foarte fericit de a prinde, cu o privire încântată, iezii abia fătați, șuvoiul de lapte lăsat în urmă de ugere grase, iar cu urechea, melopeea porumbelului sălbatic aterizat în ulm. Dorința de a reveni
Despre muncă, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/despre-munca-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339355_a_340684]
-
am putut admira doar atitudinea lor, nu și prezența lor. Dacă erai norocos, puteai vedea măcar coada vreunui leu, sau hreava de păr de pe spinare. Erau și vulturi închiși în colivii foarte înalte, acoperind un pâlc de copaci. Vulturii stăteau moțăind pe ramuri, măreți și imperturbabili, ca niște prinți de sânge nobil căzuți în robie! După ce am mai privit nepăsarea hâdă a unor șerpi uriași din niște hrube întunecate, după ce am mai salutat un maimuțoi flegmatic, care sfida lumea, mâncând cu
ÎN VIZITĂ LA GRĂDINA ZOOLOGICA DIN BEIJING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1418105018.html [Corola-blog/BlogPost/384596_a_385925]
-
pe post de om bun la toate, iar zilele astea se împlinea sorocul să vină și nu voiau să îl supere tocmai acum. - Ați venit, mă, cu lemnele, că acuși se stinge focul? insistă mama, când îl văzu pe Ionică moțăind lângă soba din fier, care încălzea toată casa. - Mamă, pe mine m-o cam luat cu frig! răspunse el zgribulit și se trase mai tare lângă plită. - Ei, na, ia uite cum l-o pleznit lenea! spuse mama neîncrezătoare, mângâindu
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1492772757.html [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
încorsetare într-un fotoliu de avion. Și conexiunile sunt foarte bune. Îmi aduc aminte că am stat odată vreo 8 ore in tranzit pe un aeroport din Asia... și nu erau prea multe de făcut acolo pe timpul escalei... în afară de a moțăi pe niscaiva bănci sau scaune de plastic... trezit frecvent de anunțurile făcute la megafoane. La Vantaa am stat doar 55 de minute, până să fac ultimul salt - cu avionul desigur - spre Budapesta. De la aterizare până când am ajuns în sala de
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1389771763.html [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
cap de mort și fulgere, nu mă mir că face hapciu de două ori pe minut. Îmi venea să-i „dau haina de pe mine”, vorba olteanului dintr-un cunoscut cântec popular. Până la urma - cel mare și bolnav - a început să moțăie, apoi a adormit. Neuitând desigur, să scoată câte un hapciu din când în când. Cel mic, era cu ochii pe el ca pe butelie, schimbându-i șervețelul din mâna ori de câte ori se îngreuna de substanțe organice lichide. Apoi a venit stewardesele
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1389771763.html [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
ore m-au abandonat, lăsându-mă să îmi pun lucrurile la loc după vraiștea pe care o provocaseră. Apoi m-au încuiat în încăpere. Fără niciun scaun, doar cu o masă. Fără apă, fără mâncare. Mi-am petrecut toată noaptea moțăind pe valiză. Dimineața la ora 7:00 a venit un domn în civil. A deschis ușa, m-a privit în ochi și mi-a zis: „Măi băiatule, vrei să intri în țară, renunți la pașaport. Nu renunți, Budapesta scrie pe
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1389771763.html [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
se apropie. Mai am însă un gând, doar unul: să părăsesc poziția de siguranță și să apar eroic, prin surpriză, în mijlocul tablei. De acolo, săltând din pătrat în pătrat, să ajung la acel colț de tablă unde regele advers cam moțăie, prea sigur pe el și pe armata sa, deși în realitate numai regina lui domnește cu autoritate. Ea este regina șahului programat! Ah, cerule îndurător! Am și văzut-o! Ce splendid arată! Acum pot să trec resemnat pe marginea tablei
ELEGII PE TABLA DE ŞAH de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elegii_pe_tabla_de_sah_viorel_darie_1390812921.html [Corola-blog/BlogPost/347340_a_348669]
-
bezele, fiecare câte un „pa” cu mâinile lipite de buze și trenul se îndepărtă legănându-se la trecerea peste ace. * Când Marieta ajunse la vagonul de clasa întâi constată că majoritatea cușetelor erau aproape goale. Doar câte unul doi călători moțăiau tolăniți pe fotolii. Alese cușeta a patra unde era numai o tânără care, având geamul coborât, privea pe fereastră. - Bună dimineața! Pot să intru și eu? se adresă ea tinerei care auzind că ușa se deschide se întorsese deja cu
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” (PARTEA A DOUA) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494352525.html [Corola-blog/BlogPost/372058_a_373387]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 493 din 07 mai 2012 Toate Articolele Autorului ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) Dimineața era cețoasă. Moțăiam în compartimentul abia încălzit și neluminat al vagonului, când zgomotul frânelor acestuia mă făcuse să tresar. Posibil să fi ajuns. Câteva lumini roșietice se perindaseră cu repeziciune prin fața ferestrei, opacă din pricina condensului, făcându-mă să-mi ridic în dreptul ochilor ceasul
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Intalnire_in_zori_1_dan_florita_seracin_1336402117.html [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
oameni. Mai întâi văzusem o femeie îndepărtându-se grăbită, purta pardesiu lung și o pălărioară neagră cu boruri înguste. Își grăbea pașii spre cele două automobile Warszawa, probabil taxiuri, ce staționau în vecinătate. Apoi privirea îmi căzuse asupra vizitiului ce moțăia pe capra unei trăsuri, învelit cu un pled până la brâu. Trăsura îmi aducea aminte de vremurile când mașini nu se aflau în oraș deloc. După ocupație, pe toate le ridicaseră sovieticii, indiferent cât de bine le dosiseră proprietarii lor. Atunci
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Intalnire_in_zori_1_dan_florita_seracin_1336402117.html [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
pentru că nimeni nu poate muri atâta vreme cât a fost odată în viață. cât a sperat și-a iubit. și poate că așa se cuvine: flacăra scurtă să rodească etern. Deturnare plecasem către o țintă știută, dar eu tot mai moțăiam și așteptam să vină autobuzul. dar el nu venea, îl așteptam ca pe sfintele moaște, dar nu apărea decât o căruță stricată, din când în când, cu felinarele stinse. de sub paie ieșea un cap de șarpe și se uita în
Poezii by Liviu Georgescu [Corola-website/Imaginative/4984_a_6309]