57 matches
-
vostru, aproape totul e primejdie, binele e puțin! Ceasul vă previne! Ce e rău în asta? Bucuriile vor fi bine-venite, iar greul vă va găsi mai pregătiți! Dar voi și de bucurii vă temeți, nu cumva să schimbe ceva în moțăiala voastră! Vă domină frica, zi și noapte! Asta vă ferește de multe! Acum vă gândiți că dacă veți comite o fărădelege, vă veți pierde onoarea! Cinstea voastră născută nu din virtute, ci tot din frică! Șobolani împuțiți! Vă pișați pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
ar spune ce nu trebuie sau exact ce trebuie, dacă m-ar pune pe o pistă greșită sau pe cea bună, nu cred c-aș mai fi răspunzător de faptele mele. Cele patru nopți de pileală, picoteli în mașină și moțăieli pe canapeaua de acasă, cu Kay refugiată în dormitor, și-au spus imediat cuvântul. La serviciu scăpam lamelele pe jos, etichetam greșit mostrele de sânge, scriam rapoarte cu mâzgăleli de om adormit și, de două ori, am adormit aplecat deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de clar. Simt cum fiecare părticică din Ben se relaxează, greutatea sa se distribuie Înăuntrul salopetei ca nisipul până când Îl simt Întins uniform la pieptul meu. Trebuie să apreciezi momentul corect, trebuie să ghicești când s-a făcut trecerea de la moțăială la vis. Mă ridic și mă Îndrept cu grijă spre pătuț, Îi dau drumul din brațe numai În ultima secundă. Așa. Aleluia! Apoi, chiar În momentul În care mi-am zis că am scăpat, deschide ochii brusc. Buza de jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Încordarea și istovirea pe care le produce creația mă silesc deseori, din păcate, să Înghit o pastilă cu efect puternic care Îmi oferă un ceas sau două de cumplite coșmaruri sau chiar mă silesc să accept alinarea comică a unei moțăieli În miezul zilei, ca un crai senil Împleticindu-se spre cel mai apropiat euthanasium; dar pur și simplu nu mă pot obișnui cu trădarea nocturnă a rațiunii, a umanității, a geniului. Oricât de obosit aș fi, simt o repulsie inexprimabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
astupe rana, cele două găuri curate, în față și în spate, își bandajă strâns pieptul cu turbanul lung și se înfofoli în pătură, tremurând de frig și de febră, rezemându-se într-un colț, ca să zacă într-o stare de moțăială, fără alți tovarăși decât durerea, amintirile și gri-gri-ul morții. Nu-i mai slujea să se transforme în piatră sau să facă să i se îngroașe sângele, ca să nu mai îmbibe turbanul slinos, și nici nu-i mai foloseau voința sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
lăsată de trupul nostru e odihnitoare. Un fel de a dormi de-a-n picioarelea. Somnul e o contopire cu propria umbră. Dar somnul nu-i de ajuns, din când în când trebuie, în stare de veghe, să i se adauge moțăiala umbrei. Cu cât umbrele sunt mai lungi, cu atât trupul se simte mai bine. Nu degeaba poeții cântă mai ales apusul și răsăritul... Ce putere ar mai avea soarele sprijinit de marginea orizontului, fără umbra groasă de care să te
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
unor june antilope ce pasc În apropiere; o girafă Își pendulează agale gâtul supraetajat prin aer În căutarea unor tinere vlăstare, iar printre picioarele o zebră vărgată nu prididește să mestece smocuri de iarbă umedă; crocodilii par nemulțumiți de Întreruperea moțăielii pe țărmul Însorit și au revenit În apa mocirloasă, În schimb hipopotamii savurează prilejul, scufundându-și capul urâcios În baltă, și doar ochii bulbucați cât cepele și nările sforăitoare rămân afară ca un periscop; urangutanii Își izbesc cu furie pumnii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]