154 matches
-
interior de schimbare; o schimbare este natural] dac] este opera acestui principiu natural. S] analiz]m cazul creșterii organice: o plant] se modific] în schimb de la semințe la stadiul de vl]star și apoi de plant] matur] pentru că apoi s] moar]. Aceste schimb]ri sunt naturale deoarece se datoreaz] acțiunii principiilor interioare care îi guverneaz] dezvoltarea și, în cele din urm], dispariția. Ele se disting de alte schimb]ri care sunt rezultatul acțiunii unor factori externi, fie ei benefici sau d
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
depinde de chestionarea semnificației morale a diferenței dintre „a face” și „a l]să s] se întâmple”. Dac] uciderea unei persoane este un lucru r]u, atunci care este diferența dintre a ucide și a l]să o persoan] s] moar], cu alte cuvinte, lipsa acțiunii în momentul în care s-ar fi putut interveni (de exemplu, prin trimiterea unui cec c]tre o agenție care l-ar fi putut utiliza în vederea salv]rii vieților)? Nu este eșecul cuiva parte integrant
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aproape în totalitate paralizat] și, periodic, avea nevoie un tub respirator pentru a o menține în viat]. Suferea foarte mult. Știind c] nu mai există nici o speranț] și c] lucrurile se vor înr]ut]ți, Mary F. își dorea s] moar]. I-a cerut medicului s]u s] îi administreze o injecție letal] care s] îi curme viața. Dup] ce s-a consultat cu familia sa și cu membri echipei de medici care o îngrijeau, doctorul H i-a administrat injecția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Eutanasia poate fi voluntar] chiar și în cazul în care persoana nu mai este capabil] s] își exprime dorința de a muri în mometul în care i se curm] viața. Se poate considera c] o persoan] și-ar dori s] moar] dac] s-ar afla într-o situație în care, aflat] într-o stare de suferinț] și de boal] incurabil], în urma unui accident care i-a afectat în mod definitiv facult]țile mintale, nu ar mai putea decide între viat] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lui B, de dragul lui B. Totuși, exist] dou] modalit]ți prin care A poate realiza acest lucru: A poate s] îl omoare pe B administrându-i, de exemplu, o injecție letal]; sau A îl poate l]să pe B s] moar] prin încetarea tratamentului care îl menținea în viat]. Cazurile care se încadreaz] în prima categorie sunt numite cazuri de eutanasie „activ]” sau „pozitiv]”, în timp ce acelea care sunt incluse în cea de-a doua categorie sunt considerate cazuri de eutanasie „pasiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în totalitate paralizat] și, periodic, avea nevoie de un tub respirator pentru a o menține în viat]. Suferea foarte mult. Știind c] nu mai există nici o speranț] și c] lucrurile se vor înr]ut]ți, Mary F. își dorea s] moar]. I-a cerut medicului s]u s] nu mai fie conectat] la tubul respirator dată urm]toare când va avea nevoie de acesta. Medicul a fost de acord cu dorința lui Mary, a instruit personalul medical care se ocupă de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fost intenționat] sau c] a survenit ca o consecinț] evident] a acțiunii sau a omisiunii agentului? În cele ce urmeaz] va fi prezentat un scurt rezumat al acestor dezbateri. iv. Acțiuni și omisiuni/a omor] și a l]să s] moar] A împușca pe cineva reprezint] o acțiune: a nu reuși s] ajuți victima unor împușc]turi este o omisiune. Dac] A îl împușc] pe B, iar B moare, înseamn] c] A l-a omorât pe B. Dac] C nu face
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o omisiune. Dac] A îl împușc] pe B, iar B moare, înseamn] c] A l-a omorât pe B. Dac] C nu face nimic pentru a salva viața lui B, înseamn] c] C l-a l]sat pe B s] moar]. Cu toate acestea, nu orice acțiuni sau omisiuni care duc la moartea unei persoane sunt relevante pentru dezbaterea cu privire la eutanasie. Aceasta se axeaz] pe fapte sau omisiuni intenționate - adic], se refer] doar la morți provocate în mod intenționat și în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adic], în situația în care A s-ar fi abținut s] îl omoare pe B, iar C i-ar fi salvat viața. Exist] o serie de aspecte problematice în ceea ce privește diferențierea dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] sau dintre eutanasia activ] și cea pasiv]. În cazul în care distincția dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] s-ar baza doar pe diferențele dintre acțiuni și omisiuni, atunci agentul care, spre exemplu, oprește aparatul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o serie de aspecte problematice în ceea ce privește diferențierea dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] sau dintre eutanasia activ] și cea pasiv]. În cazul în care distincția dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] s-ar baza doar pe diferențele dintre acțiuni și omisiuni, atunci agentul care, spre exemplu, oprește aparatul care îl menține în viat] pe B, îl omoar] pe B, iar agentul care se abține de a-l conecta inc] de la început
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care, spre exemplu, oprește aparatul care îl menține în viat] pe B, îl omoar] pe B, iar agentul care se abține de a-l conecta inc] de la început pe C la acelasi aparat, îl las] pe acesta din urm] s] moar]. Aceast] modalitate de a diferenția cele dou] metode i-a determinat pe mulți autori s] o numeasc] neplauzibil] și s] încerce s] o orienteze în alte direcții. O posibil] sugestie ar fi s] percepem acțiunea de a omor] că pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] încerce s] o orienteze în alte direcții. O posibil] sugestie ar fi s] percepem acțiunea de a omor] că pe o succesiune de evenimente care duc la moarte, iar pe cea legat] de a l]să pe cineva s] moar] că abținere de a interveni într-o succesiune de evenimente care duc la moarte. Conform acestei scheme, administrarea unei injecții letale ar reprezenta un caz de omor; în timp ce a nu conecta un pacient la un aparat respirator sau a-l
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de-al doilea, deoarece agentul nu intervine în cursul evenimentelor (de exemplu, o boal] letal]) deja declanșate, dar, de data aceasta, nu de c]tre agent. Este oare aceast] distincție dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar], sau dintre eutanasie activ] și cea pasiv], relevant] din punct de vedere moral? Este mai r]u s] omorî pe cineva său s] îl lași s] moar]? Diferite argumente au fost formulate pentru a demonstra acestea. Unul dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oare aceast] distincție dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar], sau dintre eutanasie activ] și cea pasiv], relevant] din punct de vedere moral? Este mai r]u s] omorî pe cineva său s] îl lași s] moar]? Diferite argumente au fost formulate pentru a demonstra acestea. Unul dintre cele mai plauzibile este faptul c] un agent care omoar] provoac] moartea, în timp ce un agent care las] pe cineva s] moar] permite naturii s] își urmeze cursul firesc. S-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
omorî pe cineva său s] îl lași s] moar]? Diferite argumente au fost formulate pentru a demonstra acestea. Unul dintre cele mai plauzibile este faptul c] un agent care omoar] provoac] moartea, în timp ce un agent care las] pe cineva s] moar] permite naturii s] își urmeze cursul firesc. S-a afirmat c] aceast] distincție între „a acționa” și „a l]să s] acționeze” este o important] din punct de vedere moral atâta timp cât limiteaz] obligațiile și responsabilit]țile agentului de a salva
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
suntem mult mai responsabili pentru moartea celor pe care ii omorâm decât pentru cea a celor pe care nu reușim s] îi salv]m. În consecinț], a omor] o persoan] este mult mai grav decât a o l]să s] moar]. Dar, cu toate c] uneori se poate observa o distincție din punct de vedere moral între a omor] și a l]să pe cineva s] moar], acest lucru nu înseamn] c] o asemenea diferenț] poate fi valabil] întotdeauna. Uneori, suntem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a omor] o persoan] este mult mai grav decât a o l]să s] moar]. Dar, cu toate c] uneori se poate observa o distincție din punct de vedere moral între a omor] și a l]să pe cineva s] moar], acest lucru nu înseamn] c] o asemenea diferenț] poate fi valabil] întotdeauna. Uneori, suntem la fel de responsabili atât pentru omisiunile noastre, cât și pentru faptele noastre. Un p]rinte care nu își hr]nește copilul său un medic care refuz] s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în rest, nu va fi absolvit de responsabilitate moral] doar prin justificarea c] persoană aflat] în grija să a murit din cauza omisiunilor sale. Mai mult, cănd argumentul cu privire la importanța distincției dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] este adus în discuție în dezbaterile legate de eutanasie, trebuie avut în vedere un element suplimentar. A omor] pe cineva sau a-l l]să s] moar] în mod deliberat este considerat, în general, un lucru negativ deoarece persoanei respective
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu privire la importanța distincției dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] este adus în discuție în dezbaterile legate de eutanasie, trebuie avut în vedere un element suplimentar. A omor] pe cineva sau a-l l]să s] moar] în mod deliberat este considerat, în general, un lucru negativ deoarece persoanei respective i se ia viața. În situații obișnuite, oamenii își prețuiesc viața, si este în interesul lor s] și-o continue. Situația se schimb] în mometul în care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se schimb] în mometul în care intervin problemele legate de eutanasie. În cazuri de eutanasie, moartea - și nu continuarea vieții - este în interesul persoanei respective. Acest lucru înseamn] c] un agent care omoar] sau unul care las] pe cineva s] moar], nu d]uneaz] vieții acelei persoane, ci îi aduce foloase. Aceast] concluzie i-a determinat pe autorii din domeniu s] sugereze urm]toarele: dac], într-adev]r, suntem mult mai responsabili pentru acțiunile noastre decât pentru omisiunile noastre, atunci A, care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sugereze urm]toarele: dac], într-adev]r, suntem mult mai responsabili pentru acțiunile noastre decât pentru omisiunile noastre, atunci A, care îl omoar] pe C în contextul eutanasiei, va fi mult mai moral decât B care îl las] pe C s] moar] - deoarece A îl ajut] pe C, în timp ce B doar permite că anumite foloase s] îi parvin] lui C. v. Metode de tratament obișnuite și neobișnuite Tehnologiile medicale avansate permit medicilor s] mențin] în viat] mulți pacienți care, în urm] cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bolnavi încât scurtă lor viat] va fi marcat] doar de o suferinț] conținu]? Majoritatea autorilor din domeniu sunt de acord cu privire la faptul c] exist] situații în care tratamentul de menținere în viat] ar trebui întrerupt, iar pacientul l]sat s] moar]. Aceast] opinie este susținut] chiar și de cei care condamn] eutanasia sau încetarea intenționat] a vieții. Ea determin] nevoia impetuoas] de a stabili criteriile care fac diferența între omisiunile permise și cele interzise în ceea ce privește mijloacele de menținere în viat] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se afirm] faptul c] „eutanasia” presupune încetarea deliberat] și intenționat] a vieții. Administrarea unei injecții letale sau întreruperea unui tratament de menținere în viat] sunt exemple de încetare intenționat] a unei vieți; întreruperea tratamentelor neobișnuite și l]sarea pacientului s] moar] nu sunt. În acest caz, întrebarea este urm]toarea: ce face medicul când îi întrerupe lui B tratamentul de menținere în viat] nepotrivit, prev]zând faptul c] B va muri? Și cum poate acest mod de a provoca moartea pacientului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o alt] întrebare foarte important]: sunt persoanele pe deplin dezvoltate moral acelea gata de a-și da viață pentru convingerile lor morale? Martin Luther King Jr. a declarat c] viața nu merit] tr]it] dac] cineva nu este gata s] moar] pentru ceva. Acest lucru pare prin intuiție corect. Dar dac] o persoan] este gata s] moar] pentru ceva, nu pe baza simplei recunoașteri a ceea ce este corect, așa cum însuși Kohlberg recunoaște, atunci pe baza c]rui lucru se întâmpl] aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
da viață pentru convingerile lor morale? Martin Luther King Jr. a declarat c] viața nu merit] tr]it] dac] cineva nu este gata s] moar] pentru ceva. Acest lucru pare prin intuiție corect. Dar dac] o persoan] este gata s] moar] pentru ceva, nu pe baza simplei recunoașteri a ceea ce este corect, așa cum însuși Kohlberg recunoaște, atunci pe baza c]rui lucru se întâmpl] aceasta? Un r]spuns care se impune cu ț]rie este respectul de sine. Respectul de sine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]