120 matches
-
transhumanți, mocanii de aici locuiau în acele sate montane vrâncene care au fost parte integrantă a așa numitelor „drumuri ale oilor” din evul mediu și o zonă de confluențe complexe. Mai la nord, în munții Bacăului, există o altă zonă mocănească bine demarcată, în care localnicii își au obârșia în sânul mocanilor ardeleni bârseni. Zona lor se cheamă uneori "mocănimea Cașinului". Despre ei a scris Alexandru Vlahuță în "„România pitorească”" Alte sate care își trag originile din mocani se pot întâlni
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
locuitorii mocani ai localității băcăuane Poiana Sărată, de la poalele Muntelui Mușat, susțin că așezarea lor ar reprezenta „singurul sat de mocani din țară”, o evidentă exagerare care nu diminuează însă atașamentul sincer al acestora până în ziua de azi față de identitatea mocănească. Comunitățile de oieri ca acelea din zona Întorsurii Buzăului din actualul județ Covasna sau din Soveja și Rucăreni (aceste două comune aflate în pasul Oituz la demarcația dintre Moldova și Transilvania, Rucărenii, având ca locuitori o comunitate de păstori originară
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
vlahi” de pe Valea Timocului. Aceste grupuri eterogene de români, uneori cu stil de viață și orizont diferite, aveau misiunea să apere hotarele nesigure ale Cadrilaterului în condițiile în care comitagii bulgari treceau adesea în România comițând atrocități și devastând așezările mocănești respectiv aromâne. Aceste tensiuni permanente s-au repercutat asupra relațiilor dintre grămușteni și mocani, încât unii grămușteni au ajuns să folosească termenul „mocan” în sens peiorativ. Mocanii, pe de altă parte, aveau pretenția de a fi „autohtoni”, ei având rădăcini
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
iar catrința pandant,din spate,este vărgată prin dispuneea paralelă a unor benzi formate din culorile verde,albastru,alb și negru. Găteala capului,diferențiată în raport cu vârsta,constituie un element de individualizare a portului local,ca de altfel și portul pălăriuței mocănești. Învelitura capului este formată din "vălitură"-un carton alb de forma tronconică secționat oblic,care se poartă pe vârful capului- și o "broboadă" de pânză albă,care maschează vălitura.Tinerele femei folosesc,în găteala capului,în loc de broboadă,o hiliuță (batistă
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
sarică" de culoare albă. Portul popular bărbătesc are ca piese constituente cămașa cu barbur,pieptarul înfundat,cojoaca ciobănească din piei de oaie prevăzută cu mâneci foarte largi sau zeghe și sarică,cioareci strâmți din dimie albă, căciulă sau renumita pălăriuță mocănească specifice zonei Sibiului.Un element specific portului bărbătesc din Corbi îl reprezintă cămașa de flăcău,care are brodate,pe spate, "cruci" - motiv ornamental cu semnificații profunde,relevând,sub asepct vestimentar,în accepția publică locală,maturizarea purtătorului devenit "crucea casei" - așadar
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
În anul 1962 monumentul este preluat de Muzeul Județean Brașov, care organizează în anul 1964 prima expoziție permanentă, cu profil mixt istorico-etnografic. Din anul 1990 devine filială a Muzeului de Etnografie Brașov. Muzeul adăpostește documente istorice, piese de port popular mocănesc și ceangăiesc, obiecte ce amintesc de cărăușitul mocanilor săceleni, unelte, obiecte de uz casnic, costume, reconstituiri de interioare sătești tradiționale. Clădirea este monument istoric, atestată documentar în anul 1543. Timp de trei secole a servit ca loc de strângere a
Muzeul Etnografic din Săcele () [Corola-website/Science/331326_a_332655]
-
de 70%, mai ales sub formă de crivat. Precipitațiile sunt maxime în luna iunie (50% din cantitatea anuală de 500-600 l/m²) și minime în luna februarie și se manifestă sub formă de averse vară și sub formă de „ploi mocănești” toamnă. În general, floră din jurul orașului a fost sacrificata pentru agricultură. Răzleț se întâlnesc pâlcuri de foioase, în special făgete, iar pe malurile râurilor - salcii, plopi și arini. Diverse specii de flori de câmp sunt ocrotite de lege. În oraș
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
în cea maghiară. Activitatea medicală este asigurată în momentul de față prin dispensarul medical din Zizin. Zizin face parte din Șapte Sate și prin extindere din Țara Bârsei, teritoriu care alături de zona Branului, a Făgărașului și a Sibiului erau denumite „mocănești”. În activitatea de zi cu zi nu se mai păstrează portul tradițional, mocănesc și ceangăiesc, acestea pot fi văzute numai cu ocazia anumitor sărbători, când atât tinerii cât și bătrânii îmbracă hainele tradiționale Cele două etnii care trăiesc și se
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
medical din Zizin. Zizin face parte din Șapte Sate și prin extindere din Țara Bârsei, teritoriu care alături de zona Branului, a Făgărașului și a Sibiului erau denumite „mocănești”. În activitatea de zi cu zi nu se mai păstrează portul tradițional, mocănesc și ceangăiesc, acestea pot fi văzute numai cu ocazia anumitor sărbători, când atât tinerii cât și bătrânii îmbracă hainele tradiționale Cele două etnii care trăiesc și se împacă bine de sute de ani, români și maghiari, au reprezentative în momentul
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
Cașin, porțile sculptate din lemn reprezintă o mândrie locală, un simbol al comunității, o marcă distinctivă”.(Referință) Portul este un semn de distingere între popoare și o comoară artistică constituind mândria națională a unui popor. Locuitorii satului Cașin au portul mocănesc, deosebit de al sătenilor din satele înconjurătoare. Bărbații de altădată purtau: căciulă de miel cu fundul rotund, plete lungi lăsate pe spate, ițari de lână mai subțiri pentru vară și mai groși pentru iarnă, se încingeau cu chimir lat de piele
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Cânepe spre a ridica la aceleași demnități pendente și pe grecul Serurie și pe grecul C. A. Rosetti și pe bulgarul Mihălescu și toată seminția dominantă. Dar să nu desperăm. Planta crește la noi. Ar trebui numai niște mâni vârtoase mocănești cari să știe s-o întrebuințeze. Apară ele în Moldova, apară peste Olt ca-n vremea lui Tudor, nația le-ar primi așternîndu-le flori și covoare pe drumuri, precum i le așternea lui Matei Basarab la intrarea în Târgoviște. Și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
veacuri e fatalmente predestinat de-a fi cutreierat de tot soiul de neamuri și care n-a înflorit decât sub aspra împărăție a romanilor și de atunci încoace niciodată, în loc de a-l lăsa să fie păscut în liniște de oile mocănești și brăzdat pe ici pe colo de plugul vrunui gospodar, se fierb planuri de colonizare, se proiectează două linii de drum de fier spre Dobrogea, apoi un pod peste Dunăre ș. a. m. d. Nu e într-adevăr destul de mare datoria
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o coajă de nucă, brăzdând luciul apei și lăsând în urmă o dâră lungă de valuri înspumate, ce se micșorau și dispăreau hăt în urmă, la capătul opus al acestei cărări prelungi. Avionul a aterizat la Copenhaga pe o ploaie mocănească. De-ndată ce-am coborât, grăbiți și zgribuliți, ne-am trezit într-un aeroport uriaș din beton și sticlă, încastrat în grilaje metalice. Părea un oraș cu mai multe etaje, concentrat, cu zeci de holuri, chioșcuri, ghișee, magazine, un inimaginabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de sarcini erau bărbați. Eram însă și câteva femei. Comuna Livezi era așezată pe deal, destul de departe de calea ferată. O cursă venea dimineața cu navetiști, iar ultima cursă rămânea peste noapte acolo. De câteva zile ploua într-una, ploaie mocănească, rece și măruntă. Camionul în care ne-am urcat cu toții era doar pe jumătate acoperit și avea două bănci. Eu, împreună cu o ingineră agronomă, am stat în cabină, femeile pe bănci sub prelată, iar bărbații în ploaia care le biciuia
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Încă de foamea neostoită de pe când era mic, n-o aștepta nici măcar pe a doua, iar a treia poftire nicidecum. Mulți i-au prins meteahna și nu-l mai Îmbie; unii se păcălesc În continuare. Într-o zi cu ploaie mocănească, după un mutat de stupi din pădurea de salcâmi de pe deal În lanurile de floarea-soarelui din Balta secată de comuniști, picaserăm vreo cinci inși zdraveni, pe nepregătite - tractorul care trăgea remorca de albine furioase se Împotmolise Într-o băltoacă - În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
costau 157 lei; facle 45 lei; 4 grădinari 9 lei; căruțașii 5 lei; potcovarii 15 lei; sulgii pe două luni 30 lei; ciubotele copiilor de casă 78 lei; vinul băut la Curte pe o lună 120 lei, chiria unui car mocănesc ce a adus calabalâcul la Țarigrad - 250 lei. Cheltuielile oficiale cu Paștele din acel an arătau astfel: meremetul tacâmurilor 663 lei, darurile cămănăresei 1637 lei, daruri de Paști 1695 lei, îmbrăcămintea boiernașilor de la Curte de Paști 1361 lei, îmbrăcămintea oamenilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vântură, Cu urechea în sac turna Și la flăcăi căus nu le mai trebuia. Stați băieți și nu urați, Sama bine să luați, Și de-acu, flăcăi, urați! Zurgălăi și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi. Și-a încărcat douasprezece cără mocănești Și s-a dus la moară la Ibănești. Ș-am zis: Măi frate, Nu te duce la moară la Ibănești, Du-te la moară la Hârlau, Unde am macinat și eu. Și mai bine și mai rău. Zurgălăi și clopoței
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
vântură, Cu urechea în sac turna Și la flăcăi căus nu le mai trebuia. Stați băieți și nu urați, Sama bine să luați, Și de-acu, flăcăi, urați! Zurgălăi și clopoței, Ceală roată, măi flăcăi. Și-a încărcat douasprezece cără mocănești Și s-a dus la moară la Ibănești. Ș-am zis: Măi frate, Nu te duce la moară la Ibănești, Du-te la moară la Hârlau, Unde am macinat și eu. Și mai bine și mai rău. Zurgălăi și clopoței
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
efectuate la Iași, în condițiile anilor 1985, 1986, caracterizați prin precipitații subnormale, soiurile Timpurii de mai, Biggareau, Bourlat, Biggareau Morreau și Pietroase Dionissen s-au dovedit a fi sensibile, iar Uriașă de Bistrița și Hedelfinger, rezistente. Dintre soiurile de vișin, Mocănești, Crișane și Spaniole au manifestat o rezistență accentuată (Al. Lazăr, T. Georgescu și Viorica Iacob, 1986). Împotriva acestui patogen se recomandă tratamente chimice la avertizare cu produse de contact sau sistemice. Dintre produsele de contact au dat bune rezultate:Alcupral
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
său. Ochii verzi ca ai lui. De unde să iasă verde dacă și el și muierea aveau ochii căprui? Ajuns acasă, pașnicul socru devine de nerecunoscut. Bate metodic și întreabă. Degeaba! Răspunsurile sînt toate cu "nu"! Bătaia gelosului este ca ploaia mocănească. Adică de durată și cu certitudinea că nu mai încetează. Hai la preot să jur că-i fata ta! O să mergem și acolo. Dar ori îți mai dau două bice pe schinare, ori nu-ți mai dau, tot una. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aceea îi și spun specială. Mie, micul dejun, care-i atât de consistent, îmi ține de foame până dupăamiaza târziu. Azi, s-a reunit toată trupa „Formulei 4”, și plecăm cu toții la bazar. Afară plouă mărunt, cam așa cum sunt ploile mocănești la noi. E o ploaie caldă care nu deranjează turiștii adunați cu zecile pe treptele templului „Senso-ji”. La o intersecție, în bazar, am întâlnit un călugăr budist care aduna bani pentru renovarea unui templu. Chipul îi este senin, iar privirea
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
piept îl gârboviră, se stinse ca o făclie în plină furtună în ziua de 7 august 1911 la ora 10 a.m. Trupul neînsuflețit i-a fost transportat cu un automobil la morga spitalului din Sinaia, de unde îmbrăcat într un costum mocănesc fu luat și depus la capela spitalului. Înmormântarea avu loc în ziua de 10 august la ora 5 d.a. Serviciul divin a fost oficiat de trei preoți în prezența excelenței sale, Doamna Lahovary, născută Cretzulescu, a primarului, a secretarului primăriei Sinaia
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
prozaic, metodic, fără umor : viitorul Batman era traumatizat de niște lilieci ; viitorul Batman își pierdea părinții ; viitorul Batman pleca în Himalaya, unde devenea discipolul unui mare ninja și tot așa. După o oră, aveam senzația că stau într-o ploaie mocănească, așteptînd un autocar care nu mai vine ca să mă scoată dintr-un oraș în care nu e nimic de văzut. în Batman (1989) și în Batman revine (1992), Tim Burton făcuse din Gotham City unul dintre cele mai de văzut
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
o altă dată când i-a citit neveste-si un catren lacrimogen dedicat doamnei Zoe Petre alintând-o Pythie CDR-istă. Urmarea? Bardul-psiholog a umblat cu ochelari de soare timp de două săptămâni, într-un noiembrie cu o interminabilă ploaie mocănească. Încâlcită poveste!... Așa că apariția sa în postură de poet a fost un moment descumpănitor pentru mine, drept care l-am întrebat temător: - Ce-ai pățit, bade? Doar nu te-ai împerecheat cu vreun partid... Nu mi-a răspuns. A sorbit adânc
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]
-
de taină între colegul său, taciturnul Alupi, cu o dalbă măicuță (iertat fie-le păcatul!). Și cu masivul răcoros al Ceahlăului, atît de bătut cîndva de aceeași lume (bună) venită la Agapia și la Văratic. Și cu... Of! Ce ploaie mocănească și ce pîclă! Ghinion! De data asta, poate, și stațiunea și biserica și fresca și nevăzutul Ceahlău mi se par, dintr-o dată, nesuferite. Unde-i Durăul de-anțărț? Poate doar masa ce mi se servește, în exclusivitate, în imensa goală
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]