508 matches
-
să-și cultive pământul primit în posesie. Interesul administrație locale era să se dezvolte agricultura și în această parte a țării. Să i se schimbe destinația de pământ bun pentru păscutul turmelor de oi sau a cirezilor de vite, ale mocanilor veniți în transhumanță. De aceea i-a împroprietărit cu pământ pe băjenari. Să nu mai fie ca pe timpul dominației otomane. Mai târziu, când a apărut și cel de al doilea val de migrație, noii veniți vor fi catalogați drept coloniști
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
străpungă cerul cu vârfurile sale. Era un bărbat înalt, cu o față roșcovană, brăzdată de cutele lăsate de vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
un bărbat înalt, cu o față roșcovană, brăzdată de cutele lăsate de vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
mine ca un iureș Cu toți prefecții lor în libertate! Prin Țara asta când îmi port aleanu' Să mi-l astâmpăr nu-l mai pot deloc, Mi-s martori Iancu, Balint și Buteanu Cu ceilalți doisprezece la un loc. Moți, mocani, crișeni, tot neamul viu De pe pământ și celor duși departe Eu despre Țara Iancului când scriu Poemul meu la toți egal se împarte. Drumeț dacă ți-e sete poți să bei Din doinele de-o seamă cu vecia, Ce plin
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
și cobori sus (antipleonasm) într-una de brazi. Trenulețul merge cu 10-12 km pe oră, așa încât faptul că vagoanele sunt deschise nu deranjează. Ba dimpotrivă, poți face sute de poze. Și ai ce fotografia. Pe Vaser, iubea o fată Un mocan de veche viță Și, având cale ferată, Și-a adus-o... mocăniță. În zilele următoare am mers pe Valea Izei în sus și-n jos. Am văzut câteva biserici vechi de lemn de pe la 1300, în Ieud și în Bârsana, am
UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]
-
21 autor: Elena Loghinovskaia Confesiuni despre proiectul „L.T. la București” - Elena Loghinovski /p. 22 Scriitori de ieri - Nina Casian / p. 27 Interviu de Dragnea Gabriel Care va fi fost vina lui Dante? /p. 29 Interviu cu Corrado Bologna și Mira Mocan autor: Daniela Dumbravă „Orbi și orbeți” de Maria Sava, Iași /p. 37 Iubirile scriitorilor F. Scott Fitzgerald și Zelda Fitzgerald /p. 41 autor: George Gh. Ionescu Proză scurtă /p. 43 Corina Militaru, Constanța: Necunoscutul /p.43 Dorina Șișu Ploeșteanu: Heliopolis
DINCOLO DE TĂCERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344504_a_345833]
-
La bătrânețe înainte de colectivizare mai aveau puțin din cele douăzeci și cinci de hectare. În schimb bunica Floarea avea cinci copii, patru băieți și o fată, tata fiind prâslea, de aceea a rămas cu ea în casă. Ca o fiică adevărată de mocani sibieni, care punea totul la suflet, nu a rezistat tragediei de a pierde întreaga avere, rămânându-ne doar casa și cei patru mii cinci sute de metri pătrați de curte pentru care acum nu mai aveau nici acte de proprietate
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
Sculptorul clujean Liviu Mocan își are atelierul de lucru într-o zonă liniștită a metropolei universitare, parte de suflet a casei în care locuiește împreună cu familia sa. Casa - așezată mai departe de freamătul brutal și permanent al concitadinilor săi, departe de zgomotul inevitabil al
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
pe pardoseală, fie pe rafturi, după nevoia lor de spațiu. Multe din ele păreau că așteaptă suflarea care să le dea „viață” pentru a putea umbla în lume, cum ne va mărturisi, ulterior, sculptorul. În fața ceștii de ceai, maestrul Liviu Mocan, a avut amabilitatea de a răspunde întrebărilor mele de sondare a amintirilor și izvoarelor operelor sale. Reporter: Îți amintești primele frământări care te-au dus în direcția sculpturii, ca mod de abordare artistică și materializare a meditațiilor tale? Liviu Mocan
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
Mocan, a avut amabilitatea de a răspunde întrebărilor mele de sondare a amintirilor și izvoarelor operelor sale. Reporter: Îți amintești primele frământări care te-au dus în direcția sculpturii, ca mod de abordare artistică și materializare a meditațiilor tale? Liviu Mocan: Nu eu am ales arta pentru viața mea, ci arta m-a ales pe mine. Cu alte cuvinte, Dumnezeu mi-a dat acest dar, această chemare. Nu a fost o ecuație pe care să o fi gândit eu. Nu am
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
mine cea mai puternică atracție a vieții, desigur, după relația mea cu Dumnezeu și cu familia. Reporter: Operele tale trădează un autorul grav, un profund gânditor care le-a plămădit. Dezvăluie-ne câte ceva din munca ta de laborator creativ. Liviu Mocan: Eu nu sculptez. Eu reverberez, eu vibrez. Pentru mine, actul de creație este o reverberare, un ecou al creației divine în mine, eu sunt în primul rând o sculptură și abia apoi un sculptor. Pe mine, sculptura care sunt, mă
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
divine în mine, eu sunt în primul rând o sculptură și abia apoi un sculptor. Pe mine, sculptura care sunt, mă modelează Marele Sculptor, zi de zi, clipă de clipă, El face ceva în această creație, care sunt: sculptura Liviu Mocan. Apoi, ca ecou al acestor lucrări pe care le face Sculptorul, cu majusculă - Marele Sculptor - în mine, eu reverberez. Astfel, am pus chiar într-un poem această realitate care ține de actul meu de creație: „Ecouri ale propriei mele dăltuiri
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
mie, pe care încerc s-o înțeleg și să intru în armoniile ei. Reporter: Creația divină joacă un rol primordial în opera ta, cum și vorbești. Ce-ți amintești? Care au fost primele tale frământări duhovnicești, în acest sens? Liviu Mocan: Primele încercări pe care le-am făcut în domeniul sculpturii au fost portretele celor dragi. Eram foarte tânăr când am făcut portretele bunicilor mei, din partea mamei, Oltean Petru și Oltean Ana, lucrări de foarte mari dimensiuni. Apoi, am realizat un
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
nu aș căuta în mod natural aceste lucruri. Reporter: Ce anume îți inspiră creația? Nichita Stănescu spunea, în poemul Nod 28, că „Daïmonul meu vine de departe / în gazda făpturii mele”. E o inspirație de moment ceea ce o determină? Liviu Mocan: Aici, de fapt, prin întrebarea aceasta, reintrăm în turnul de fildeș, pentru că această supă, acest lichid, această apă vie care favorizează actul de creație este relația mea intimă cu Dumnezeul meu. Stau cu El într-o stare de vorbă, într-
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
a-L trăi. Și, din aceasta stare, curg ideile, curg motivele de inspirație. Reporter: Cercetând istoria operelor tale, vedem că mai toate au mai mulți ani până sunt finalizate. Ce anume face diferența timpului scurs până la finalizarea unei lucrări? Liviu Mocan: Dumnezeu este sculptor. Când Dumnezeu a creat din lut, din pământ moale, ființa umană, i-a dat formă exterioară, a creat sculptură din pământ, dar nu s-a oprit aici. Pasul următor a fost să-i dea duh de viață
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
să se mute să locuiască într-un muzeu, în casa cuiva, într-un oraș, pentru că nu au viață. Reporter: Care e relația ta cu Dumnezeu în timpul elaborării unei opere? Unde e El în acest timp? Cum vezi implicarea Sa? Liviu Mocan: Eu nu sunt sculptor, eu sunt ucenic. Pe mine mă interesează extraordinar sculptura. Toată viata m-a interesat. Și studiez, și observ, și învăț despre sculptură, continuu. Dar sculptura este regina piesei mele de șah, nu regele. Regele este Dumnezeu
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
și încerc să aud șoapta Lui și în ziua respectivă mă ocup de lucruri care simt că vin de la El, că El vrea să le realizeze. Reporter: Cum se face că operele tale tind mereu în sus, spre înalt? Liviu Mocan: Esența Evangheliei este verticalitatea. Opera de mântuire se realizează de Isus Cristos și prin imaginile lucrării sale, de vizualizare, care sunt verticale, extrem de expresive. La ce mă refer? Mântuitorul Cristos a murit înălțat între cer și pământ. A murit vertical
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
împreună cu un coleg și fiul tău (cred), în ritmul unei piese de teatru foarte bine regizate. Sincere felicitări! E vorba, mai întâi, de „Piatra din capul unghiului”, apoi, de lucrarea „Invitation/Decalogue”, Vorbește-ne, te rog, despre aceste lucrări. Liviu Mocan: „Piatra din capul unghiului”, ca de altfel și „Invitatie/Decalog”, este o lucrare colectivă, este o realizare a vecinului și prietenului meu Daniel Veja, a fiului meu, David Mocan, și a mea. Am încercat să exprimăm împreună faptul că Domnul
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
lucrarea „Invitation/Decalogue”, Vorbește-ne, te rog, despre aceste lucrări. Liviu Mocan: „Piatra din capul unghiului”, ca de altfel și „Invitatie/Decalog”, este o lucrare colectivă, este o realizare a vecinului și prietenului meu Daniel Veja, a fiului meu, David Mocan, și a mea. Am încercat să exprimăm împreună faptul că Domnul Isus Cristos este piatra de boltă a universului, piatra de boltă a mântuirii noastre. Pietrarii care construiau templul au neglijat această piatră fundamentală, neglijând-o adesea și azi. Daniel
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
a oltenilor și tulcenilor. Locul unde s-au așezat, la marginea comunei, s-a numit cartierul Coloniști și se întindea de la moara fraților Popescu, până spre extremitatea comunei, către mare. Bunicii mei făceau parte din cea de a doua migrație, mocani ce au venit în transhumanță cu oile din zona Sibiului, înainte de 1900, rămânând definitiv pe câmpiile mănoase din Dobrogea (bunicul) și cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
când au ajuns la peron. Cineva le făcu loc să urce zicând că el urma să coboare la prima stație. Pe bancheta lungă, din spate mai erau câteva locuri libere. Șerban și Maria s-au așezat acolo, după ce unul dintre mocani își luase ranița de pe scaunul alăturat și îl șterse cu palma aspră. - No, dară, puteți sta, că e curat. Da, unde mergeți? Văd că nu sunteți de prin părțile locului, constată el curios. - La Prundul Bârgăului. - Apăi, rea zi v-
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]
-
de la Viena a înființat prima școală cu predare în limba română alături de cea de limbă germană sau maghiară. - Ha, ha, ha, de-aia ai dumneata cap de neamț (1), c-ai studiat la școala asta, intră din nou în discuție mocanul de pe scaunul din față. - Da, mă, de-aia!... Lucrurile s-or schimbat doar în anii 1940-1945, când școala s-o făcut doar în ungurește... Da atunci, vremurile or fost aspre nu numai că nu am avut școală românească. Trupele hortiste
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365882_a_367211]