14,651 matches
-
colecții toate trei cu aceeași temă a anilor 20-30,si cu muzica de rigoare.eu sunt mare fan al muzicii din perioada aceea fiind și muzician de profesie.m-a bucurat să văd și să aud că vekiul revine în modă,în muzică,în design.lucrurile de atunci erau mai neîntinate de trecerae anilor.au fost anii de aur.pacat că nu multă lume din rom știe și nu multă lume gusta lucrurile cu adevarat bune.de-abia aștept să merg
M-a luat Gaia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82997_a_84322]
-
căruțe, de cluburi trendy și bodegi, de oameni care știu cum să intre în Europa și alții care cumpără din Europa chinezilor sau de la ghereta din colț. Dacă treci pe lângă o poartă banală, bănuiești că a fost o grădină la modă în interbelic? Dar dacă vezi o casă ce pare părăsita, știi că e un club unde se mixează muzică nouă? Alege-ti locurile în care mergi nu din auzite, ci din trăite, colinda mai ales potecile nu foarte bătute, fii
Iarta-ti orasul! Pe metropotam.ro by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83071_a_84396]
-
condiție, deci, necesară, dar niciodată suficientă, pentru a nu rămîne în urma lui, este să nu pierzi timpul. Pierderea de timp favorită a celor care, rămași bine de tot în urmă, abia mai văd trend-ul, este sa incerce fie la modă. Mai exista o modalitate care va reuși să te plaseze uneori chiar și în spatele acestor întîrziați: îți poți pierde timpul încercînd cu obstinație să nu fii la modă. Așezat confortabil pe ultimele locuri sau stînd în picioare în spatele lor, poti
Zdrentzuri si trenduri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83070_a_84395]
-
în urmă, abia mai văd trend-ul, este sa incerce fie la modă. Mai exista o modalitate care va reuși să te plaseze uneori chiar și în spatele acestor întîrziați: îți poți pierde timpul încercînd cu obstinație să nu fii la modă. Așezat confortabil pe ultimele locuri sau stînd în picioare în spatele lor, poti experimenta și alte metode de a pierde timpul cu același succes: îți poți alege un spectator aflat la jumătatea distanței între tine și estrada și-i poți aruncă
Zdrentzuri si trenduri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83070_a_84395]
-
permite să vorbești în continuare destul de confortabil pe aceeași temă. Acestea sînt, de fapt, momentele cînd mă simt și eu tentat să pomenesc trend-ul cu toate riscurile pe care acest gest magic le implică. În fața stereotipiilor mentale care confundă modă cu trend-ul, mă simt dator să punctez o diferență colosală care acestor critici pare să le scape: dacă poți fi întotdeauna cu un pas înaintea modei, nu poți fi niciodată decît cel mult cu un pas pe dinafara trend
Zdrentzuri si trenduri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83070_a_84395]
-
riscurile pe care acest gest magic le implică. În fața stereotipiilor mentale care confundă modă cu trend-ul, mă simt dator să punctez o diferență colosală care acestor critici pare să le scape: dacă poți fi întotdeauna cu un pas înaintea modei, nu poți fi niciodată decît cel mult cu un pas pe dinafara trend-ului. Iar dacă încă n-ați priceput ce este, în definitiv, trend-ul asta, e chiar posibil să fii început să înțelegeți despre ce este, de fapt
Zdrentzuri si trenduri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83070_a_84395]
-
este, în definitiv, trend-ul asta, e chiar posibil să fii început să înțelegeți despre ce este, de fapt, vorba. (Dilemă Veche, nr 57) N-am prejudecăți pentru că ăsta aduce ghinion. Nu cred că cei care confundă trend-ul cu modă vor cîți textul tău, iar cei care au termenii clarificați nu pot decît să citesca vreun rînd și să treacă mai departe. M-ar fi interesat mai mult acel “zdrentzuri” din titlu și de aceea m-am oprit să-l
Zdrentzuri si trenduri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83070_a_84395]
-
au renunțat la nimic este că nu poți fi în același timp Zen și totalitar. Așa că gurmanzii, fumătorii, afemeiații, bețivii, workaholicii, încrâncenații et ejusdem farinae pot merge liniștiți la locurile lor: nimeni nu le cere să mărșăluiască în pas cu modă. De fapt, ideologii radicali ai noului curent merg și mai departe: nici macar modă, zic ei, nu se mai poartă. Cei interesați pot adera la noul curent cu orice renunțare găsesc la îndemână: pentru că nimeni să nu se simtă exclus, abordarea
Primavara se poarta Zen by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83077_a_84402]
-
și totalitar. Așa că gurmanzii, fumătorii, afemeiații, bețivii, workaholicii, încrâncenații et ejusdem farinae pot merge liniștiți la locurile lor: nimeni nu le cere să mărșăluiască în pas cu modă. De fapt, ideologii radicali ai noului curent merg și mai departe: nici macar modă, zic ei, nu se mai poartă. Cei interesați pot adera la noul curent cu orice renunțare găsesc la îndemână: pentru că nimeni să nu se simtă exclus, abordarea holista e exclusă din start. Precizare importantă: deși prelungirea sezonului de primăvară în
Primavara se poarta Zen by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83077_a_84402]
-
le ajung rezervele,n-au de ce să se teama-Voi ce aveți de gand pentru a salva “resursele pentru viitor?” Faceți ce credeti,m-am lămurit ce mult le ” pasă” unora; cred că e doar un fel de joc,o modă nouă pentru unii.Daca am greșit îmi cer scuze.Poate vreți să semnați o petiție pe care am găsit-o pe-aici.Nu vreau decât că spitalele să aibă medici,asistente,medicamente,aparatură,să nu mai meargă rezidenții prin starinatate
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
mediu. În țările civilizate, lucrul nu e o noutate.” Spotul e mișto. Faptul că l-a facut Petromul, nu. E ca si cum le-ar spune ecologiștilor adevărați : “suntem de aceeași parte a baricadei”. Ceea ce e penibil și periculos. Ecologia e la modă, în sfârșit. Dacă se întâmplă asta măcar acum vreo 10-15 ani, poate nu mai făceau unii bani acuma din traficul de cote de poluare. Am văzut acest clip pentru prima data. Îmi place, iar “omul zilelor noastre” este foarte credibil
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
condamnate cu severitate. Dar în anul următor a apărut tot la Paris „Cartea neagră a capitalismului“ volum elaborat de un mare număr de istorici, scriitori și ziariști. Se pătrunde, răsfoind paginile acestei cărți, într-un domeniu asupra căruia conformismul la modă preferă să arunce tăcere. Este vorba aici despre inventarul tragic al războaielor (civile și între state), al foametei ce bântuie continentele chinuind populații întregi, a persecuțiilor urmate de deplasarea maselor de refugiați, al șomajului ce urmărește inexorabil fenomenul globalizării, ale
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
exemplu, stabilirea textului în vederea unei ediții critice ori descifrarea unor manuscrise (sau texte) vechi, ambele întemeiate pe erudiție și minuție. Acestea nu se plătesc (decît precar), nu aduc glorie, nu atrag în vreun fel. Nici profesoratul nu mai este la modă. în schimb jurnalismul literar captează anual pe cei mai buni absolvenți ai noștri. A lucra la un Institut de Cercetare a devenit aproape o sinecură. La drept vorbind, nimeni n-are nevoie de munca ta. Iar în edituri sînt alte
Specializări pe cale de dispariție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14687_a_16012]
-
intim cît și a ziarului. Diferă doar substanța asupra căreia se aplică, în cazul de față modalitatea ziaristică deschizîndu-se cu generozitate meditației, conotației sensibile, particularității expresive a unei interiorizări. "Paginile de față, mărturisește autorul, se înscriu distanțat și ironic în moda curentă: ele compun un "jurnal indirect", după expresia eliadescă, sînt o antologie a articolelor publicate timp de șapte ani și jumătate în revista "România literară" sub rubrica "Mic dicționar"". Pentru a urma o precizare autocaracterizantă nu doar din punct de
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
pe masă și, cum el avusese dreptate în legătură cu copiii, Hellen s-a dus la oraș și și-a făcut operația necesară, așa încît totul era okay, cu adevărat okay, ea era toată ziua ocupată, ceea ce ușura situația, el era de modă veche la pat și afară din pat, nu agrea prezervativele și alte chestii de felul ăsta, așa încît totul mergea bine, adică mai mult decît bine; ceea ce e bine. O dată pe săptămînă se duceau la cinematograful în aer liber, cu
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
descrierea situației rămîne o indiscreție făcută, cu ajutorul Internetului, în domeniul oralității tipice; va mai dura probabil pînă ca ata ete să apară și în alte tipuri de text, mai "serioase" - dacă nu cumva se va pierde pe parcurs, ca multe mode juvenile efemere.
"Ata ete" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14723_a_16048]
-
Ioana Pârvulescu M-am pomenit într-o zi întrebîndu-mă ce figură ar face al nostru tînăr", cel din poemul eminescian, progresistul secolului al XIX-lea, proaspăt întors de la Paris cu încredințarea că știe tot ce e nou în materie de mode și mondenități, dacă, printr-un capriciu temporal, ar nimeri în centrul unei capitale din zilele noastre. Corect îmbrăcat, cu nodul cravatei bine făcut, cu mustață răsucita obraznic, cu straturi vestimentare de bună calitate itindu-se unele de sub altele pînă la sifonul
Priviri semnificative by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14775_a_16100]
-
De fapt, lingvistica românească - cu o sensibilitate specială la problema neologismului și cu o metodă analitică bine exersată în studiul franțuzismelor -, a înregistrat deja fenomene interesante, a identificat particularități fonetice și morfologice sau tendințe sociolingvistice, evaluînd rolul unor factori precum moda și prestigiul. Influența engleză este însă un fenomen contemporan de proporții, a cărui cunoaștere cîștigă mult printr-o abordare comparativă. Aceasta pare să fi fost ideea care a produs recent un foarte util instrument științific: un triptic solid, alcătuit dintr-
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
este însă acela al unui autor care dorește o relație directă cu mărturia sa. Patetismul este recuperat în formule stilistice neconvenționale. De obicei enumerarea: "Supărare, acadea. Herculane, pete roșii, bosumflici, sperietura naibii, băiatul dirigintei, iubire, apreschiuri, sinucidere, fete peste fete, mode, șeptic, gheață, telefon acasă, nefericire, întîlniri, cochetărie, teamă, creion colorat, medie la purtare, sex, nebunie, fugă, rucsac kaki, pantaloni cadrilați, tibi, dor de părinți, singurătate, senvișuri, rotofeață, ciorapi de bumbac, șorțuleț, apret, mama, tricouri transpirate, așchiuță, ibrice murdare, coli, sugative
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
Grețe Tartler Convins că globul pământesc e inundat de teama existențiala, mohorala și plictiseală, (terminologia multilingvistica adoptată - Angst, glominess, ennui - sugerează amploarea fenomenului), David Lodge și-a ales o temă la modă în deceniul trecut: anxietatea la sfarsitul mileniului. De fapt, reciclarea ideii romantice după care viața, cu cât mai si-gura și mai confortabilă, cu atat mai insolvabil problematică. Tot felul de societăți antidepresive, răspunzând la telefoanele disperaților 24 din 24
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
des explicații asupra etimologiei propriilor nume, să încerce să le studieze. Iar numelui în cauză, pe cît îi este de clară referința literară imediată, pe atît îi e de nelămurită originea. Rodica reprezintă în onomastica românească un caz clar de modă cultă, făcînd parte din categoria mai largă a numelor răspîndite datorită literaturii și spectacolului (poezii și romane de succes, basme intrate în circulația cultă, teatru, operă, romanțe, șlagăre, filme etc.). Nu e nici o îndoială că la originea impunerii numelui stă
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
grațioasă" sau (mai des) artificială, supărător de convențională. Opinia criticii nu a influențat probabil prea mult receptarea textului, foarte popularizat prin școală, și care și-a sporit circulația prin punerea pe muzică. în Limba română, în 1940, Sextil Pușcariu scria: "moda dictează și azi, cum a dictat și mai înainte. Aproape toate fetițele născute în anii din urmă, la Cluj, se numesc Rodica". în privința originii numelui s-au formulat mai multe ipoteze. Christian Ionescu, în Mică enciclopedie onomastică (1975; recent reeditată
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
prin intermediul unei scriituri originale (chiar în privința aspectului grafic ar fi de remarcat modul atipic de a fragmenta/ unifica discursul prin inserarea unor "implozii" - poeme de mici dimensiuni, caligrafiate, și purtînd, obsesiv, același titlu). Prin toate acestea, dincolo de orice capricii ale modei literare, versurile autorului nostru se plasează sub semnul regal al poeziei adevărate. Ion Mircea - Șocul oxigenului, Editura Vinea, 2002, 72 de pagini, f.p.
Dincolo de mode... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14844_a_16169]
-
Dincolo de Joyce, o galerie de personaje și stiluri, care trasează harta politică, socială, artistică a moravurilor europene, în care poți să te scufunzi fără a-i da prea lesne de capăt. Dinu Flămând publică traducerea unui eseist și romancier la modă, Philippe Sollers, cel convins că numai secolul al XVIII-lea poate fi leacul vindecării "tumorii istorice" reprezentate de veacurile XIX și XX, care trebuie să se resoarbă pentru a nu duce spre un final apocaliptic." Veni-va oare vremea când
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
Oameni din Dublin. Traducere din engleză de Frida Papadache. Ediția a II-a revăzută., Colecția Cartea de pe noptieră, coordonată de Ioana Pârvulescu. Editura Humanitas, 2002. ...iar Saramago s-a săturat de integrarea europeană Plictisit de atâta umanism european (revenit la modă datorită UE), de atîtea elogii rațiunii și clasicismului (probabil și pentru că nu a avut o educație în care acestea să-și afle loc), conștient de eventualul "pericol al ficțiunii exagerate", Saramago alege pentru Pluta de piatră un stil eseistic ironic
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]