669,818 matches
-
postmodern, mai bine să fii modern. Iar decât să fii modern pur și simplu, mai bine să fii un modern conștient de răul aflat la pândă în formula modernității, adică un modern tulburat" (p. 451). De ce am insistat puțin pe modul lui H.-R. Patapievici de a înțelege raportul dintre modernitate și postmodernitate? Pentru că avem nevoie de el ca termen de raportare pentru ideile lui Ion Bogdan Lefter din volumul său Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române (Ed.
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
le citesc în relație. Câteva observații se impun de îndată. În cartea amintită, H.-R. Patapievici se referă copios la modernitate, pe când volumul lui I. B. Lefter se referă la modernism, o noțiune binișor diferită, și, pe deasupra, se referă în mod special la modernismul românesc, cu aplicație privilegiată la poezie, în detrimentul vizibil al prozei. Deci titlul cărții lui I. B. Lefter ar fi trebuit să fie: Recapitularea modernismului poetic românesc, pentru a corespunde conținutului său, fără îndoială, extrem de interesant. Așa cum în
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
Recapitularea modernismului poetic românesc, oscilează păgubitor și derutant (chiar pentru un cititor profesionist) între o teorie a modernismului românesc și o istorie a lui. Pe de altă parte, putem constata și o mare lacună: I. B. Lefter trece în revistă modul adesea oscilant al criticilor interbelici de înțelegere a modernismului (prin opoziții față de simbolism, avangardă sau tradiționalism), analizează felul în care au fost interpretați Arghezi și Bacovia (numai ei) prin raportare la modernism, dar abia îi amintește pe prozatori (Camil Petrescu
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
un protocol de acord în care nu există, asta țin să subliniez, absolut nici o condiție materială. Condițiile pe care le-am pus sunt următoarele: am cerut repatrierea osemintelor tatălui meu, Bâzu Cantacuzino, nu că pe mine m-ar interesa în mod special, nici nu știu dacă ar fi dorit-o, dar sora lui, Alice, dorea foarte mult să-l știe îngropat în cavoul familiei, tatăl meu fiind îngropat la Madrid. Și dacă e repatriat tata, de ce să nu fie repatriată și
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
vreo umbră de îndoială privind afirmația președintelui. Dar cel care-a vorbit a fost, cu siguranță, nu neexperimentatul șef de stat, ci experimentatul marinar. Traian Băsescu are, dincolo de orice dubiu, informații la care nu numai că nu ai acces în mod curent, dar care țin și de îndelungata sa activitate de om al mării. Or, e de domeniul public că tocmai prin porturile la Marea Neagră se desfășoară traficul de droguri și arme dinspre Orient spre Europa. Afirmația președintelui român survine, să
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
aproape un paria în lumea noastră literară. Septuagenarul Goma inspiră azi milă. El continuă să se lupte cu toți și cu el în primul rând, învârtindu-se neobosit în hora invectivelor, împroșcând în dreapta și-n stânga și găsindu-și, în mod trist, sprijinitori de genul lui C. Bădiliță. Fragmentele de jurnal publicate în numărul 6-7 din Viața Românească, și care au stârnit un nou scandal, sunt reprezentative pentru scufundarea lui Paul Goma în mlaștina propriilor pagini. 99% din ceea ce pune pe
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
Mai nou, în cătarea lui Goma sunt așa numiții holocaustologi care ,falsifică documente", ,inversează cronologia evenimentelor" și ,prezintă efectul drept cauză". Însă nu numai ,holocaustologii", ci israelienii, ca popor, se văd în oglinda spartă a lui Paul Goma într-un mod terifiant: De când au o țară, israelienii au încetat de a mai fi Ťpopor alesť, au devenit ca ne-aleșii: egoiști, răi, xenofobi, nedrepți cu goi-ii, brutali, mincinoși, teroriști-de-stat (și de partid). Cu o aroganță insuportabilă, ei, deținători de decenii ai
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
coboară privirile, revenind la motivul tulburării anterioare, și anume Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România. Și, după ce înșiruie membrii Comisiei, ce face Paul Goma? Îi ia cumva la rând pe aceștia, în stilul său inconfundabil? Deocamdată nu. Într-un mod totalmente aberant, dar tipic pentru polemistul nostru, acesta se referă în continuare la persoane care nu sunt în respectiva comisie. Dacă nu mă credeți pe cuvânt, iată fragmentul: ,Privesc lista celor din ŤComisieť: nu-l văd pe Andrei Oișteanu, membru
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
iar obiectivitatea reprezintă crucea pe care trebuie s-o ducă săptămânal, dincolo de datele personale, de inevitabilele pulsiuni, de simpatiile și antipatiile omenești. Totuși, are și el dreptul la propriul unghi critic, la un sistem construit pe baza acestuia, la un mod de a înțelege literatura și chiar la preferințe marcate pentru un curs al ei specific. E, aceasta, o subiectivitate din interiorul domeniului, hrănită de lecturi, apropieri și disocieri anterioare, iar nu de relațiile și interesele activate pe suprafața socială. Dacă
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
piatră-n piatră pînă ajunge în cugetul tău numai drum, pădurea se mută din copac în copac, însă se-adună în jurul tău numai pădure" (XXI). Are loc o suprapunere a subiectului cu obiectul, a interiorității cu exterioritatea. Dar nu la modul conceptual, printr-o ,filosofie" a raportului în chestiune, ci organic, printr-o sudură a ființei cu materialitățile care-și semnalizează misterul fără a ieși din cercul prezenței lor. Apare astfel o poezie ce oferă imagini ,obiectivate", plăsmuite parcă fără voia
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
frunză de plop tremurînd, nemișcînd; însumi aștept, de parcă mi-ar fi venit un gînd, dar, din neatenție, l-am scăpat într-o dungă; stau și te susțin cu privirea, încredințat că într-un moment de tine ales și într-un mod doar de tine știut, vei readuce cu-n licăr și-mi vei reda intact acel gînd pierdut" (CXLIX). Astfel i se aduce lumii fenomenale unul din cele mai mișcătoare omagii, acela de-a o socoti un depozitar fidel al memoriei
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
asemănate ultimului cerc al Infernului dantesc, cel dominat de un frig insuportabil (iată încă o trimitere la ,Siberia spiritului", sintagmă atît de deranjantă pentru unii!), fie ca rezultat pur și simplu al unei moralități mediocre, se ivesc numeroase defecțiuni: ,în mod conștient sau inconștient, propter imbecilitatem, vreau să spun datorită slăbiciunii care e legată de acumularea anilor pe umerii exilului, vechi rezistențe creatoare, demne de a fi date de exemplu peste secole, se clatină în furtuna degradantă și amețitoare. Unii se
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
restrâns interes artistic se pot observa în cântul cvartetiștilor Filarmonicii din Viena; au dovedit însă interes și atenție pentru realizarea celui de-al doilea cvartet datorat lui George Enescu. Pe de altă parte, muzicienii Cvartetului american ,Emerson" au nuanțat în mod semnificativ așteptările noastre. Structura programului a fost în mare parte orientată spre repertoriul marilor creații ale secolului XX; am audiat lucrări datorate lui Dmitri Șostakovici și Bela Bartók, de asemenea Cvartetul al 6-lea, în fa minor, de Felix Mendelssohn
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
prezentat, printre altele, un program pretențios de muzică de secol XX, creații semnate de Myriam Marbe - primul său Cvartet de coarde, creator temeinic, regretat și astăzi, plecat prea devreme dintre noi, de asemenea un cvartet semnat de Philippe Hersant; în mod regretabil acceptând nivelul unei rezistențe profesionale comode, în locul uneia dintre lucrările programului, o lucrare importantă datorată lui Anatol Vieru - Cvartetul cu pian op. 42, ne-au fost prezentate câteva piese miniaturale, relativ facile, aranjamente instrumentale de ultimă oră ale aceluiași
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
din cea a unui latin întreprinzător. Oricum, dacă mă ajută memoria, documentarul e prea ,curat" , preferând să lase în obscuritate urmele unor atrocități petrecute în acea zi. În schimb, se mulțumește să descrie în detaliu moartea locuitorilor din Pompei, inclusiv modul în care le dădeau în clocot creierele înainte să explodeze (nu glumesc)! Dar să nu mă las învinsă de entuziasmul față de istoria antică și să trec într-un domeniu care mi-e cel puțin nefamiliar (aviz cunoscătorilor: mă voi concentra
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
Dumitru Avakian În mod cert, bucuria muzicii, a fiecărui moment al acesteia, forța de impact a marilor evenimente, ne conduc să credem că - comparativ cu edițiile anterioare - actuala ediție a Festivalului este una cu totul specială. Este posibil. La fel de important de observat este, însă
De la un eveniment muzical la altul by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11329_a_12654]
-
această Ťtrecereť suferă de fapt și ființa mea: se tot împuținează cu fiecare dintre cei ce ne tot mor jur-împrejur" (p. 58) Față de precedente volume ale Jurnalului Monicăi Lovinescu, cel ținut în anii 1996-1997 conține două zone care captează în mod special atenția autoarei: demersurile pentru recuperarea apartamentului ce a aparținut mamei sale, situat peste drum de Facultatea de Drept (direct legat de acesta este comentarea unor documente din dosarul de urmărire deschis de securitate împotriva doamnei Ecaterina Bălăcioiu - Lovinescu - și
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
în Europa Centrală și de Est, iar bilanțul său este unul sumbru (între 85 000 000 și 100 000 000 de morți), cu excepția unor țapi ispășitori (cacealmaua judiciară de la Tîrgoviște împotriva lui Nicolae Ceaușescu) nu s-a pus nicăieri la modul serios problema unui proces al comunismului, de tipul celui făcut la Nürenberg împotriva principalilor colaboratori ai lui Hitler. În plus, în vreme ce scriitori care prin personalitatea lor au cauționat crimele comuniste din anii '50 (mama Monicăi Lovinescu este doar una dintre
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
toți au marcat, într-un fel sau altul, literatura română de după cel de-al doilea război mondial. Au văzut și au trăit multe, iar tînăra generație ar avea numai de cîștigat din ascultarea cu atenție a ideilor lor și a modului în care sînt ele argumentate. Sertarul scriitorului român este o carte de interviuri oarecum atipică. Daniel Cristea-Enache și-a trimis în scris întrebările și a primit răspunsurile fără să se vadă, față în față, cu ,interlocutorii" săi. Avantajul unei asemenea
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
poate vorbi de orbire, naivitate, prostie, dar nu de compromisuri pentru că, spre, deosebire de Vianu, Călinescu, Sadoveanu și ceilalți, Eliade a acționat din convingere. Bune, proaste, acestea erau ideile în care credea și pe care și le-a asumat în mod deschis. În momentul în care Eliade și-a făcut publice simpatiile legionare, Garda de Fier nu avea nimic de oferit. În plus, în momentul aderării sale, savantul nu avea să știe cum va evolua Garda de Fier. De aceea, ideile
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
asupra vieții noastre, problemele extraordinare pe care în acești ultimi ani le-a scos această puternică falie în calea noastră, iată câteva motive, dintre nenumărate altele, care ies în evi dență, după cum afirmă Walter Benjamin "gândirea reluând de la început, în mod constant și circumstanțial, si reîntorcându-se la același lucru"1. În opoziția est-vest reușim, fără a preciza clar, să descoperim destul de ușor vestul, identificându-l cu Europa latino-germanică. Nu la fel se petrece cu estul. Acesta apare pluralist, în esență
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
estul reprezintă islamul, si budismul, si confucianismul. Am putea să reparcurgem la infinit, ca într-o joacă, aceste topoi. Am ajunge, însă, la convingerea că nu vom reuși niciodată să obținem un cadru unitar în interiorul căruia să putem recompune în mod definitiv relația dintre orient și occident. Nu mai rămâne, în cruntă lupta corp la corp cu obiectul nostru, decât să ne abandonam detaliului. Recurgând, încă o dată la cuvintele lui Walter Benjamin, "împărțirea în mod capricios în bucățele nu conduce la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în interiorul căruia să putem recompune în mod definitiv relația dintre orient și occident. Nu mai rămâne, în cruntă lupta corp la corp cu obiectul nostru, decât să ne abandonam detaliului. Recurgând, încă o dată la cuvintele lui Walter Benjamin, "împărțirea în mod capricios în bucățele nu conduce la măreția"2 mozaicului în sine, în același fel structura care alcătuiește acest număr al revistei se apropie mult mai mult de nucleul intim al problemei noastre decât ar putea-o face o abordare unitară
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fascinante și controversate ale culturii europene: aceea romantică. Neaderând totuși la această viziune, lucrarea lui Longo demonstrează cum adâncă înclinație mistica a religiilor orientale a influențat cultură occidentală. Literatura este celălalt domeniu privilegiat în care tema noastră este interpretată în mod complex și cu rezultate (împliniri) demne de un mare interes. Aici relația Orient-Occident se suprapune cu aceea de identitate-neidentitate. Eseul lui Terrusi preia ca exemplu evident de model literar identitar acela elaborat de E.R. Curtius în renumită să lucrare Literatura
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
literar identitar acela elaborat de E.R. Curtius în renumită să lucrare Literatura europeană și evul mediu latin 3. Considerațiile lui Curtius sunt puse în discuție, în aceste ultime decenii, de studiile post-coloniale, în primis, de lucrările lui E. Said. În mod succesiv, eseul lui Terrusi se deplasează de la planul strict istoriografic la analiza unor cazuri literare deosebit de semnificative sau de la prezența lingvistică și ideologică a figurii lui Moro în nuvelistica italiană și europeană din secolele al XV-lea și al XVI
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]