191 matches
-
proiectul guvernamental al noii legi privitoare la alegerea deputaților în Parlamentul imperial. Proiectul prevedea introducerea dreptului de vot universal pentru cetățenii de sex masculin, după modelul statelor vest europene „cele mai cultivate“, chestiune resimțită drept o necesitate stringentă, cu efecte modernizatoare pentru Austria. Se considera, pe deplin temei, că „numai forma dreptului de vot universal și egal corespunde organizării și nevoilor statului modern“7. Dreptul de vot era acordat tuturor locuitorilor cu cetățenie austriacă, având 24 de ani împliniți, ce locuiau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
clasificare «dogmatica» pe curente a fost abandonat ulterior, În folosul altor criterii, măi adecvate istoriei interne a culturii naționale, alte filiații au fost inventate, iar referințle la categoriile universale aproape mereu estompate. Redescoperirea tradiției literare naționale a suplinit o functie modernizatoare, cel putin o anume vreme (Mircea Marin, 2003-2004). Este În mod special cazul avangardei, a cărei tradiție fusese celebrata de pe la sfârșitul anilor ’60, prin mai multe studii și publicații comemorative, antologii etc. și ca urmare a accesului pe piața internațională
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
frunte. Datele biografice ale lui Modrow, Bisky, Gysi și Brie, după Wer War Wer, op.cit. Marca de elitism intelectual a lui André Brie era prost văzută de către unele dintre fostele cadre ale partidului. Luările lui de poziție critice, chiar si «modernizatoare», nu ar fi fost decît dovadă unui habitus de Parteisoldat incorigibil. Partidul reunea ecologiști din Vest (die Grünen) și mișcarea pentru drepturi civice (Bürgerbewegung) din Est. Precum cărțile lui Gregor Gysi și ale lui André Brie. Un exemplu de «analiza
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
obligatoriu, legislația, monopolul violenței. Nu se poate imagina modernizarea unei societăți, susțin teoreticienii acestui proces, atât timp cât grupuri relevante de persoane „deviază de la definițiile fenomenelor sociale cruciale” (Wagner, 1994, pp. 75-76). Teoreticienii clasici care au analizat rolul statului național ca factor modernizator sunt Werner Sombart, Friedrich List, Alexis de Tocqueville, K. Bücher, Frantz Oppenheimer, Ștefan Zeletin, Dionisie Marțian Popa, Ion Ghica, Petre S. Aurelian, Eugen Lovinescu, Mihail Manoilescu. Ștefan Zeletin a fost sociologul care a înțeles cel mai bine funcțiunea statului național
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o cauză care imprimă schimbărilor sociale o direcție unică fixată tocmai de modelul societății modernizate și efecte de ireversibilă dezvoltare (So, 1990). Modernizarea apare ca un fel de solvent universal și, totodată, ca un factor al dezvoltării. Din păcate, influențele modernizatoare au dovedit, în cazul majorității societăților neoccidentale, în primul rând o putere de disoluție a vechilor structuri, nu obligatoriu și de creare a unora noi și acesta este cel dintâi aspect care pune serios în discuție prezumțiile teoriilor dezvoltării prin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
modernitate); modernizarea este un proces omogenizant (produce tendințe spre convergență în societățile care se modernizează); modernizarea este un proces de europenizare (americanizare); modernizarea este un proces ireversibil (nu mai poate fi stopat în plus, contactul cu Occidentul induce fatal impulsuri modernizatoare). În acest sens, Levy numește modernizarea un „solvent social universal”; modernizarea este un proces progresiv. De exemplu, în viziunea lui Coleman, „sistemul politic modernizat are o capacitate mai mare de a gestiona funcțiile identității naționale, legitimării, penetrării, participării și distribuirii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ar fi o cursă lungă cu obstacole distribuite de la linia de pornire (societăți tradiționale) la cea de sosire (societăți moderne)”. Max Weber a propus pentru analiza procesului de modernizare, ne spune Davis, modelul obstacolelor pe care le au de trecut modernizatorii pentru a obține efecte pozitive și deci un progres real într-o societate. Așadar, oriunde se trece de la tradițional la modern, modernizatorii au de trecut următoarele obstacole: a) obstacole economice; b) obstacole politice; c) obstacole psihologice (apud So, 1990). Depășirea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a propus pentru analiza procesului de modernizare, ne spune Davis, modelul obstacolelor pe care le au de trecut modernizatorii pentru a obține efecte pozitive și deci un progres real într-o societate. Așadar, oriunde se trece de la tradițional la modern, modernizatorii au de trecut următoarele obstacole: a) obstacole economice; b) obstacole politice; c) obstacole psihologice (apud So, 1990). Depășirea obstacolelor ar fi recompensată cu „trofee ale raționalității și civilizației moderne” (apud So, 1990). Ce sunt aceste obstacole? Obstacole economice, întâlnite în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care țin economia sub control; - cercul exterior (A) - societatea și valorile ei, status, relații de putere (Davis, W. în M. Weiner și S. Huntington, eds.: 1987). Modelul baricadelor ne spune că „dezvoltarea economică se produce nu doar când un inamic (modernizator sau agent al dezvoltării) invadează citadela societății, ci și când barierele îmbătrânesc, slăbesc și, finalmente, încep să se prăbușească sau când apărătorii își pierd inima și încep să se predea” (apud So, 1990). Prima clătinare majoră a paradigmei teoriilor tranziției
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
că Școala monografiilor sociologice s-a validat În comunitatea științifică națională și internațională, În primul rând, prin dezvoltarea colectivă a investigațiilor sistematice pe teren. Mai mult decât atât, Școala gustiană nu s-ar fi legitimat fără asumarea rolului de factor modernizator al satului și, În același timp, de participant la construirea instituțiilor statului după 1918. Prin urmare, o istorie alternativă a școlii al cărei contur se creionează În ultimii ani trebuie să fie istoria unui fenomen În contextul culturii interbelice. Cercetarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt de considerat, dar reflexivitatea modernității implică mai mult. Ea constă în fundamentarea cognitivă a condițiilor de modernizare socială sau de adoptare a „noului” ca nou, dar și într-un gen de metareflecție, adică de reflecție asupra cunoașterii și tehnologiilor modernizatoare. În spațiul contemporan al modernizării, reflecția și metareflecția se distanțează tot mai mult de certitudinea instituirii unei raționalizări infailibile. Analiza sociologică este astfel așteptată să ofere acea cunoaștere despre practicile sociale ale modernității care sunt în același timp produse și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
reflecția și metareflecția se distanțează tot mai mult de certitudinea instituirii unei raționalizări infailibile. Analiza sociologică este astfel așteptată să ofere acea cunoaștere despre practicile sociale ale modernității care sunt în același timp produse și produc pe mai departe practici modernizatoare. Rezultă astfel o „hermeneutică dublă” (A. Giddens), prin care cunoașterea sociologică se reconstruiește pe sine odată cu (re)construcția universului constitutiv al modernității. În acest proces pot apărea, desigur, și decalaje, mai ales că nimeni nu ar admite astăzi că sociologia
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Dar cine mai crede astăzi în infailibilitatea cunoașterii, mai ales a celei sociologice? În locul unei astfel de abordări, o prefer pe cea care admite că modernitatea noastră postcomunistă își construiește și reconstruiește propriile „tradiții” prin practicile de reflexivitate ale proiectelor modernizatoare propuse și aplicate. Instituțiile și organizațiile formale, de la legi și regulamente la coduri de conduită, de la structurile democrației politice la cele ale vieții economice sau culturale, odată cu politicile promovate, sunt analizate, interpretate și activate de actorii individuali în cursuri personale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de propria cunoaștere și de propriile judecăți de valoare, în practicile și experiențele lor sociale, pentru a construi instituțiile de care au nevoie. Proiectele de modernizare exterioară sunt simple fantome. Numai atunci când actorii individuali și sociali își construiesc propriile proiecte modernizatoare și le aplică în mod consecvent, pentru că sunt profitabile vieții lor, putem conta pe succese. În felul acesta, considerăm că modernitatea noastră este reflexivă sau nu este deloc. A doua presupoziție constă în faptul că abordarea propusă se distanțează de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
le dădeau de exemplu Întreprinderile vecine, unde salariile putuseră fi crescute datorită creării unei noi structuri juridice de drept comercial privat. La aceste două motivații se adaugă o a treia, mai degrabă existențială, legată de propriul lor viitor profesional. Decizia „modernizatoare” a puterii comuniste, care căuta să provoace o mobilitate a cadrelor conducătoare din Întreprinderi, preluând ideea Solidarității de a se organiza concursuri pentru posturile de direcțiune, a declanșat un reflex de autoapărare la toate cadrele. Astfel, incertitudinii verdictului concursului, unde
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
viața culturală a principatului transilvan găzduiește o adevărată înflorire culturală, determină un interesant dialog cu Occidentul. Procesul de consolidare economică este urmat îndeaproape de unul de emancipare culturală, domnia lui Gabriel Bethlen și a celor doi RĂkoczi implantând instituții noi, modernizatoare, de sorginte apuseană. Desigur, factorul religios are și el un rol foarte important în crearea noii stări de lucruri. Calvinismul, mult răspândit în Transilvania veacului al XVII-lea, e îmbrățișat la curtea principilor. Lui i se datorează, poate în primul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ca publicație de avangardă culturală privesc exclusiv această fază. Este un interval în care latura politico-socială și civică a revistei se estompează, iar cea artistică deține monopolul. „Faza constructivist-militantă” a Contimporanului corespunde — în fapt — perioadei de maxim avînt constructiv și modernizator din România postbelică, iar începutul ei este direct legat de întoarcerea în țară a artiștilor plastici Hans Mattis-Teutsch, Milița Petrașcu și M.H. Maxy. Abia începînd din acest moment se poate vorbi de existența unui grup constructivist românesc. Practic — toți reprezentanții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
I. Cuza România trecutul glorios, respectiv războiul pentru (re)întregire Regele Ferdinand Regatul român prezentul prosper. Prima temă era dominată de ideea unirii, pe când cea de-a doua includea mai multe reprezentări istorice: războiul și jertfa națională, dinastia și reformismul modernizator 204. Prezentul nu era desprins, ci adăugat unui trecut memorabil, completându-l; căci spre deosebire de timpul istoric liniar și cumulativ, timpul comemorării, al sărbătorii, este circular, permițând deplasări imaginative într-un continuum generos. Indiferent de unde veneau, toți cei menționați puteau deveni
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
s-a omis ori s-a diminuat în această narațiune: prezența minorităților naționale și confesionale, istoria celorlalte provincii sau chiar a regățenilor de sub ocupația germană, opțiunile și inițiativele regelui Ferdinand, aspectul strict juridic sau legislativ al unirii, valențele democratice și modernizatoare ale rezoluției de la Alba Iulia, faptele de arme ale ostașilor români în timpul realizării politice a unirii ș.a.m.d. Toate aceste potențiale repovestiri ale zilei de 1 decembrie 1918 sunt încă accesibile oricui este interesat de studiului istoric al fenomenului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
caracterul mimetic și antitradițional al direcției noi din cultura românească, ce pe termen lung, nu putea avea efecte benefice la nivelul societății (vezi și Bădescu, 2004(a):40-41). Dacă autohtonismul își găsește în Maiorescu un reprezentant de seamă, proiectul sincronismului modernizator are în Lovinescu unul din cei mai aprigi partizani. Dintre susținătorii și continuatorii idealurilor liberale pașoptiste Zeletin, Ibrăileanu, Ralea ș.a. -, directorul Sburătorului este astăzi cel mai cunoscut. Construcția teoriei lovinesciene despre formarea "spiritului poporului" se face pe baza distincției între
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
noile mituri pe cale de a ne anihila. Statul democratic posedă, fără îndoială, și o funcție culturală. Pentru a și-o exersa însă, are nevoie de o nouă autoritate. Încercarea de a contura, de a releva o tradiție ideologică umanistă și modernizatoare, care ar putea îndeplini un asemenea rol, a constituit miza cărții publicate în 1994 la Editura Universității din Iași. Au trecut zece ani. Societatea românească s-a transformat profund. A cunoscut întâi o dorință irepresibilă de schimbare, apoi au început
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
temeinică are efect educativ, formează caractere. Numai prin muncă și cultură, prin respect față de valori, prin cultivarea „inimii”, printr-un progres treptat, fără salturi (acordând forma cu fondul) se poate ajunge la o dezvoltare temeinică, echilibrată, la un autentic proces modernizator (Zub, 1989). Iar articularea progreselor materiale cu ordinea morală, acolada dintre muncă și personalitate nu se poate realiza decât prin școală, printr-o educație socială desfășurată cu competență și conștiința răspunderii. Bibliografietc "Bibliografie" Avramescu, Aurel, 1964a, „Preocupări științifice în «Caietele
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Palierul cinci, sub coordonarea ANFP (Agenția Națională a Funcționarilor Publici), UCRAP ( Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice) și INA (Institutul Național de Administrație), este format din grupurile ministeriale și cele județene pentru monitorizarea reformei care împreună formează rețeaua națională de modernizatori. Conform HG nr. 925 din 14 august 2003 privind reorganizarea Consiliului Guvernamental pentru Monitorizarea Reformei Administrației Publice, art. 6, grupurile ministeriale sunt formate din cinci-nouă membri la nivelul fiecărui minister, coordonați de secretarul general al ministerului, iar grupurile județene sunt
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
conta pe prestigiul său care este cu atît mai mare, cu cît numeroși militanți complet derutați de aceste multiple schimbări ideologice văd în el singurul garant al continuității istorice a partidului. Opoziția va fi totală între linia sa politică hotărît modernizatoare și felul său autoritar și despotic de a-și impune soluțiile. Aceste practici aduc mai mult cu metodele staliniste decît cu libera confruntare a ideilor sau chiar cu centralismul democratic. Demisiile urmează expulzărilor. Regiuni întregi își văd cadrele părăsind partidul
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
greu și oricum mult atenuate într-o societate rurală segmentată pe diferite registre circumscrise pulverizării gentilice și pe confrerii, opoziției între modernitate și tradiție, rivalităților politice, clivajelor între generații. Toate aceste elemente au perturbat de-a lungul timpului producerea efectelor modernizatoare în ruralul egiptean. Elanul demografic rural, deși relativ echilibrat față de cel din marile orașe, a alimentat și alimentează continuu exodul rural spre marile metropole egiptene, dar și peste hotare, unde lucrează în prezent peste 15% din forța de muncă masculină
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]