214 matches
-
grădină. Lucrurile se explicau printr-un simplu miraj; Nastasia Filippovna venise apoi personal la căpităneasă să se informeze în amănunțime și se calmase cu desăvârșire. În ajunul nunții, prințul o lăsă pe Nastasia Filippovna cuprinsă de o mare însuflețire: de la modista din Petersburg sosiseră toaletele pentru a doua zi, rochia de mireasă, voalul și toate celelalte. Prințul nu se așteptase ca toaletele s-o bucure într-o asemenea măsură; le lăudă pe toate, și laudele lui o făceau și mai fericită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
doua zi dimineață, înainte ca ea să se fi trezit, la Daria Alexeevna apărură încă doi curieri trimiși de prinț și abia celui de-al treilea i se porunci să-i transmită că “în jurul Nastasiei Filippovna roiesc o mulțime de modiste și coafori din Petersburg, că proasta dispoziție din ajun a dispărut fără urmă, că e preocupată, așa cum se și cade ca o femeie atât de frumoasă să fie preocupată, de toaleta cu care va merge la altar și că acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pentru a ține țara pe linia de plutire; îți vine să plângi, nu alta, și să te rogi lui Dumnezeu că există. Dacă e așa, eu tot am o întrebare: Cât doamna Tatoiu o ține hojma pe la cele ecrane, pe la modiste și stiliști, cine muncește în locul ei, ca să-i țină profitul ridicat? Ați auzit-o vreodată pe ea sau pe alt patron vorbind de exploatare? Nu. Iar Patriciu, cu arhitectura lui băgată-n păcură, nici nu concepe că poate fi exploatare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fetițe, la soțul meu, la toți... Și acolo la Uranus am ajuns cu două doamne, una mai în vârstă, de 60 de ani. Fusese prietena unui diplomat francez și era, săraca, învinovățită de spionaj. Era o bătrână nenorocită, bolnavă, o modistă... nu știu cum au putut să o condamne. De fapt au condamnat-o numai la un an și pe urmă a plecat acasă... Cealaltă era o doamnă englezoaică, londoneză, care era căsătorită cu-n român din ’36. Ea era secretară la ambasada
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
o rară violență și răutate: “Strâmbă, cu picioarele sucite, cu părul lațe, cu rochia de 10 lei metrul, cu locuința în mahalaua Dudeștilor, funcționară, mâine poate telegrafistă și viitoare soție de avocat mediocru de provincie, cu cunoștințe de franceză de modistă, cu un sentimentalism de melodramă, la dispoziția mea când vreau și când nu vreau! Să mă chinui eu din pricina ei!” A doua victimă a eroului este observată tot de ochiul crud al bărbatului care în romanul Ioana sosește cu autobuzul
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Eroare scrie Colomb. Toate astea au avut loc la patru minute după isprava noastră, iar noi ne aflam toți trei în casă..." "Eu și încă unul, poate Colomb [...] am urcat și ne-am refugiat la două bătrîne și foarte habotnice modiste..." Intră comisarii. Bătrînele janseniste mint, spunînd că ei și-au petrecut acolo toată seara. Nota lui R. Colomb: "Doar H.B. a intrat la domnișoarele Caudey; R.C. și Mante au șters-o prin pasaj în pod, ajungînd astfel la Grande-Rue". Stendhal
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
le-ai văzut, înțelegi cît de ușor este a-ți pierde capul, mai ales dacă ai parale. Parisul, afară de stabilimente publice de toleranță, are particularele, cocottes-le, păsări de pradă, grisettes-le, fete care, contrar «cocottes»-lor, se ocupă, au profesiune: sînt modiste, croitorese, la fabrici, la teatre; seara, petrec. Se zice că al treilea ordin ar fi femeile măritate «oneste», care vînează în pădurea lui Cupidon fără a avea permisiunea de vînat. Moralitatea în Paris, în acest sens, e foarte elastică. Parisul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
consumului. Renée din La Curée va fi o altă victimă a gusturilor sale pretențioase, care se va ruină plătind cheltuielile 404: "Ensuite éclataient leș gros règlements, au milieu de ce gâchis de l'argent de poche: vingt mille francs chez le modiste, trențe mille chez la lingère, douze mille chez le bottier; son écurie lui en mangeait cinquante mille; en six mois, elle eut chez son couturier une note de cent vingt mille francs" [Zola, Nana, p.408]. În Aux Bonheur des
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
incarnare inegalabila a Marianei, femeia din popor care antrenează bărbații în revoluție). Ele se modernizează pe parcursul secolului, evoluând de la religios la profan (Judith de Gustav Klimt) [2002, p.335-339]. Nouă cultură a imaginilor și difuzarea lor transforma Fecioara Maria, actrițele, modistele, modelele pictorilor în idoli, mituri, vedete. Odată cu inventarea fotografiei, acest proces ia amploare. Publicitatea elaborează o nouă definiție a feminității, plecând de la aparente și de la obiecte: îmbrăcăminte, cosmetice și accesorii. Publicitatea joacă un rol vizual în acest proces, transformând felul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la servanta Mariette, la cerșetoarea roșcată, la acea necunoscută de pe stradă, întâlnită doar o singură dată în vuietul necruțător al orașului, la Elisa Nieri (galantissima spioană!), la dansatoarea Lola Montès, la damnatele femei încolăcite desfătător și desfrânat, la o anumită modistă, erudită și pioasă, la a doua Berthe, ultima lui amantă, abia deslușită în chinurile bolii tot mai devastatoare... undeva... în Belgia... Brusc, reintri în clipa ta, în cotidian: țiuiturile sfredelitoare din urechi, urletul permanent al hidroforului dezlănțuit, zgomotul sacadat al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
și atunci când, aproape silind-o, și-a vopsit părul: n-aveam dreptate, căci în ziua când a renunțat la coloranți, părut alb, bogat, ca o coroană de argint, i-a înnobilat figura. Mă desfătam mai ales când o însoțeam la modistă, iar dacă în plimbările sau drumurile mele prin oraș remarcam pălării ce socoteam că i-ar fi venit bine, îi atrăgeam atenția, pisând-o până când mergea cu mine să vadă ea însăși și să încerce. Mai târziu, în Germania, deprins
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ofițerii ruși, mai ales cei din fruntea intendențelor, veneau să reverse valurile de poli imperiali de aur. Acum era momentul jocului de cărți, al băuturii, al femeilor cu viața ușoară și al fraudelor pe scară întinsă. Toate atelierele de croitorie, modiste, rufărie etc. Începeau să se golească de lucrătoare. Prin aceste ateliere nu mai rămăsese decât lucrătoarele bătrâne, cele cu totul urâte și oarecare ucenice prea copile; toate celelalte ereau în brațele ofițerilor ruși. Același deficit în lumea servitoarelor. În fiecare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și să vă găsesc ? Mai exact, în această seară... Spuneți-mi numele ei ca să știu s-o evit. Tânăra râde. — Domnule Vasile, nu mă cunoașteți și ar fi mai bine nici să nu doriți asta. Eu nu sunt o simplă modistă care să iasă cu oricine. — Hai, Cristi, că n-are sens ! îi întrerupe iritat Mamutu’. Un loc, atât. Un loc e tot ce eu cer, promit să stau la o distanță rezonabilă și să am prieteni mai tăcuți, iar Cristi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Unii spuneau că ar fi găsit-o chiar și nu puține femei frumoase au fost arătate cu degetul în acei ani, toți șușotind în jur că este ea, Zaraza. Ba că era o străină cu nume exotic, ba că o modistă de lux, la care numai înstăriții aveau acces, iar cântecul ar fi fost lansat spre a o convinge să se lase de meserie și să se căsătorească cu cel a cărui inimă a furat-o definitiv, Cristian Vasile. Mituri și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
chiar de atunci, deși el avea să plece acasă, să se odihnească, și să revină pe seară, înainte de spectacol. A plătit-o dublu față de cât ceruse ea, exact cum a promis. Și nu a fost un preț ieftin pentru frumoasa modistă, a cărei clientelă începea de la colonei sau generali și se termina cu miniștri sau chiar prinți. A sărutat-o pe obrazul stâng și a fugit apoi, tot numai un zâmbet. Abia dacă a închis un ochi și, când a făcut
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Ionescu, domnule. Prietenii îmi spun Grig. — Grig, amice, închide ochii, pentru că am să-ți povestesc despre o femeie de o frumusețe nemaiîntâlnită ! s-a gândit el imediat la Domnișoara Coincidență. O muză ca dintr-un vis. O țigăncușă elegantă, o modistă de lux, dar așa cum n-ați crede voi că poate exista. Cu ochii ei mari și negri, în care te puteai pierde secole întregi. Privirea mincinoasă care îți șoptea că te iubește numai pe tine și îți făcea tot corpul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
explica istoria prin nasul Cleopatrei, ricanînd În stilul lui Stendhal care notează undeva cu un umor Îndoielnic că Faust a Încheiat contract cu diavolul pentru a face „ceea ce a făcut fiecare dintre noi la douăzeci de ani, a seduce o modistă”. Așa nu vom explica niciodată nimic. E vulgar și inutil s-o căutăm pe Afrodita prin bordeluri. Frumosul Paris este tot ce poate fi mai contrar părerii auzită cîndva la G. Călinescu după care femeia ar fi fizică, iar bărbatul
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
viitoarea gospodărie cu cea mai mare grijă și seriozitate. Din când În când impulsuri pripite Îi dezechilibrau bugetul. Observând Într-o zi o babă jegoasă căreia i se scurgeau ochii după o pălărie stacojie, cu pene, expusă În vitrina unei modiste, i-a cumpărat-o și abia a putut să scape apoi de femeie. Cu propriile lui achiziții era extrem de circumspect. Fratele meu și cu mine ascultam răbdători cum visa cu ochii deschiși, analizând În detaliu fiecare colțișor al intimului, dar
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Mr. Poirier a lui Augier în dialect moale moldovenesc și în decor oriental. Politeța franceză e înlocuită cu ceremonia fanariotă: "Plecăciune, beizade... Mă simt foarte cinstit, bei-mu... de vreme ce vărul evghe-niei-voastre v-au proskalisit, nu încape nici o aporie..." Farmazonul din Hîrlău, Modista și cinovnicul, Creditorii, Doi morți vii, Agachi Flutur, Chir Zuliaridis, Sgîrcitul risipitor, Sfredelul dracului și altele sunt prelucrări de piese franceze, mărturisite ori presupuse, în stil vodevilesc, cu obișnuita tipologie a comediei franceze în care zgârcenia primează. Alecsandri contribuie cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Deși a scris și versuri, N. Gane (1835-1916) s-a specializat în "novele". Domnița Ruxandra, Petru Rareș sunt curate furturi de la Asachi, într-o compoziție mai curentă, fără elementul ariostesc. Privighetoarea Socolei e istoria tragică pentru burghezi sentimentali a unei modiste libertine, ecou leșinat și ieftin din Murger. Istoriile cu haiduci, ca Șanta, nu depășesc imaginea banditului în serie. Ca simplu evocator al copilăriei, Gane este totuși creatorul la noi al literaturii cu boieri de provincie și cocoane patriarhale, în case
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fetițe, la soțul meu, la toți... Și acolo, la Uranus, am ajuns cu două doamne, una mai În vârstă, de 60 de ani. Fusese prietena unui diplomat francez și era, săraca, Învinovățită de spionaj. Era o bătrână nenorocită, bolnavă, o modistă... Nu știu cum au putut să o condamne. De fapt, au condamnat-o numai la un an și pe urmă a plecat acasă... Cealaltă era o doamnă englezoaică, londoneză, care era căsătorită cu-n român din ’36. Ea era secretară la ambasada
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de râs. Aceasta fusese o bună farsă urzită de Mihail Kogălniceanu.** În scurt timp Bucureștiul se umple de parale. În fiecare zi vedem o nouă frumusețe răsturnată într-o birjă luxoasă sau chiar într-o trăsură de casă. Fete, de la modiste și croitorese, servitoare frumușele, cocote foarte modeste se înalță deodată, au parale și au lux. 380 bucureștii de altădată București, 1965, pp. 70-71). Totodată, pe scenă răsunau cântece patriotice: Muzica sună, Șoimul, Dați ajutoare pentru răniți; când apărea o ediție
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
4) Sacosi și produse similare. 5) Plase pentru pești, homari și articole similare; colivii pentru păsări și stupi. 6) Platouri, coșuri pentru sticle, bătătoare de covoare și articole de menaj sau alte articole de gospodărie. 7) Anumite motive decorative pentru modiste și alte ornamente de fantezie care nu constituie articolele de la poziția nr. 67.02. 8) Împletituri din păi pentru sticle. Aceste articole au adesea forma unui con gol și sunt alcătuite din păi sau materii similare, paralelizate grosier, legate cu
ANEXĂ nr. 46 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIN IMPLETITURI DIN FIBRE VEGETALE SAU DIN NUIELE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166432_a_167761]
-
înălțimii luând forma unui dreptunghi. Aceste dreptunghiuri sunt tăiate în bucăți pentru a fi utilizate drept garnitură sau a fi cusute unele cu celelalte astfel încât să se obțină o formă de pălărie sau cascheta. Manșoanele sunt în general utilizate de modiste. 65.02 - CALOTE SAU FORME PENTRU PĂLĂRII, ÎMPLETITE SAU FABRICATE DIN BENZI ASAMBLATE DIN ORICE MATERIAL, NEFORMATE ȘI FĂRĂ BORURI, NECĂPTUȘITE ȘI NEÎMPODOBITE. Poziția cuprinde numai calote neformate și fără boruri, necăptușite și neîmpodobite, obținute: 1) Direct prin împletirea din
ANEXĂ nr. 65 din 5 ianuarie 2000 OBIECTE DE ACOPERIT CAPUL ŞI PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166455_a_167784]
-
bordura tivita pe marginea borului, uneori cu o curelușa etc. Poziția cuprinde de asemenea: A) O mare gamă de pălării din fetru, de diferite forme, confecționate prin prelucrarea calotelor sau discurilor cu ajutorul unor prese cu pedala sau prin confecționarea de către modiste cu ajutorul acestor articole, a pălăriilor decorate cu garnituri, panglici, ace, catarame, flori, fructe sau frunze artificiale, pene, paiete sau alte accesorii de orice tip și material. B) Pălăriile formate dintr-o carcasa acoperită de o cămașă (calota subțire) de fetru
ANEXĂ nr. 65 din 5 ianuarie 2000 OBIECTE DE ACOPERIT CAPUL ŞI PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166455_a_167784]