149 matches
-
Apoi se încovrigi peste labele lor. Ca să le-ncălzească. Îndrăznii la urechea lui nea Martin: - Dumnealor vin direct de la vânătoare? - Ei, ași! De la grădina zoologică. Niște plictisiți și fandosiți! Cușcă... confortabilă... ciolanul, ciolan...Și nu pot să-l sufăr pe moftangiul ăsta de Lup! Mă rog, ce urmărește dumnealui? Un ciolan mai mare? O cușcă mai luxoasă? Doar n-o fi vrând să locuiască în cușca leilor! - Am auzit că-i face curte leoaicei! chițăi veverița. - Da de unde! guiță purcelul. Leoaica
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
mare de cuvinte jignitoare, dovadă a disponibilității extraordinare de care dispune limba română pentru a exprima disprețul față de o persoană: „niște papugii ... niște scârța-scârța pe hârtie!”, „un ăla ... un prăpădit de amploiat”, „bagabont”, „un bagabont de amploiat”, „un coate-goale”, „mațe-fripte”, „moftangiu”, „pungaș”. Sunt cuvinte de origini diferite și cu o vechime diferită în limba română. Cele mai multe sunt formate în limba română prin mijloace interne. Moftangiu este format prin derivare, prin adăugarea sufixului de origine turcă -angiu la substantivul moft tot de
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
pe hârtie!”, „un ăla ... un prăpădit de amploiat”, „bagabont”, „un bagabont de amploiat”, „un coate-goale”, „mațe-fripte”, „moftangiu”, „pungaș”. Sunt cuvinte de origini diferite și cu o vechime diferită în limba română. Cele mai multe sunt formate în limba română prin mijloace interne. Moftangiu este format prin derivare, prin adăugarea sufixului de origine turcă -angiu la substantivul moft tot de origine turcă, atât sufixul cât și baza având o conotație negativă foarte puternică, iar pungaș de la pungă și sufixul de origine slavă cu o
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
conversiune de la verbul a frige provenit din lat. frigere. Din punct de vedere semantic cuvintele amintite denumesc: ocupația de funcționar în care este încadrat tânărul de către jupân Dumitrache: scârța-scârța pe hârtie, amploiat, sărăcia: coate-goale, mațe-fripte, un prăpădit, josnicia, înșelătoria, neseriozitatea: moftangiu, pungaș, papugiu. Din replicile lui jupân Dumitrache se conturează o antiteză clară între lumea negustorilor și cea a funcționarilor către care el privește cu dispreț. Valoarea depreciativă a cuvintelor prin care este caracterizat Rică Venturiano este sporită de folosirea lor
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
negustorilor și cea a funcționarilor către care el privește cu dispreț. Valoarea depreciativă a cuvintelor prin care este caracterizat Rică Venturiano este sporită de folosirea lor repetat în replici diferite sau prin înșiruire în același context: „Pe coate-goale, domnule, pe moftangiul, pe mațe-fripte, domnule! Fir-ai al dracului de pungaș! ... Bagabontul, nene, cu sticlele-n ochi, cu giubenul în cap și cu basmaua iac-așa scoasă.”; „Ei! Apucăm pe la Sfântul Ionică ca să ieșim pe Podul-de-pământ, - papugiul cât colea după noi; ieșim
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
sticlele-n ochi, cu giubenul în cap și cu basmaua iac-așa scoasă.”; „Ei! Apucăm pe la Sfântul Ionică ca să ieșim pe Podul-de-pământ, - papugiul cât colea după noi; ieșim în dosul Agiei, -coate-goale după noi; ajungem la Sfântul Ilie în Gorgani, - moftangiul după noi; mergem pe la Mihai-Vodă ca să apucăm spre Stabilament, - mațe-fripte după noi ... Când i se adresează direct lui Rică Venturiano, Jupân Dumitrache folosește franțuzismul la modă, musiu. Întrebarea este de ce din mulțimea apelativelor prezente în opera lui Caragiale: nene, frate
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Cei trei puseseră la cale să scrie și o „ Gramatică”, împărțindu-și rolurile, Eminescu- etimologia, Caragiale cu sintaxa și Slavici cu topica, proiect care nu s-a finalizat niciodată. Ca să învețe de la Eminescu, Caragiale juca rolul lui „gică-contra” tratând drept moftangii pe Kant și pe Schopenhauer, ascultând pe Eminescu cu adevărate lecții de filozofie. După ceasuri lungi în redacție ei se căutau și prin oraș, izolându-se la nesfârșite taclale. Cei doi își câștigaseră întietatea și la Junimea, unde, cu toate că erau
CARAGIALE ŞI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358372_a_359701]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > „MOFTANGIUL” CARAGIALE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 651 din 12 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului ( sub auspiciile anului Caragiale) Moftul la Caragiale a devenit un laitmotiv. Moftul, zice Caragiale, ne reprezintă precum vendettape italieni și spleenulpe britanici. E
„MOFTANGIUL” CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359413_a_360742]
-
cea mai teribilă realitate își pierde consistența, dezumflându-se aidoma unui balon de săpun atins de vârful unui ac. Și unde pui că noutatea este principala victimă a minimalizatorului. Orice inițiativă este întâmpinată cu neîncredere, cu suspiciune. Se pare că moftangiul este un leneș iremediabil, un incult, plictisit, care refuză să intre într-un dialog serios cu partenerul. Tot ce e nou cade în derizoriu. Nu cumva Caragiale aparține acelei direcții potrivnice schimbării, un fel de „ dușman al liberalismului” împrumutat? El
„MOFTANGIUL” CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359413_a_360742]
-
pe care însuși a zămislit-o? Și ce va fi văzut el acolo? Ideea înrudirii autorului cu personajele sale e veche. Se zice că înainte de a parodia un stil de viață, trebuie să fi fost rodul acesteia. Este Caragiale un „moftangiu” ca și personajele sale? „Grecul” Caragiale vine din ținuturile Eladei unde drama și comedia au fost la ele acasă încă din antichitate. Se zice că noi trăim în spiritul lui Caragiale și visăm în spiritul lui Emiescu. Suntem acizi, dar
„MOFTANGIUL” CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359413_a_360742]
-
fie o problemă de sociologie a poporului român? Sau tot un moft? Caragiale i-a oferit publicului exact ce îi trebuia: lucruri simple, ușor digerabile, un fel de circ pe pâine, scene comico-tragice care „au prins” la marea masă de „moftangii”. Adică„Momente și schițe” în care se regăsesc tote racilele poporului român. Citiți „Moftul român” și-aveți să găsiți toate „mofturile” noastre naționale de la ”Românii verzi” până la„Politica zilii”. Prof. ION IONESCU-BUCOVU Referință Bibliografică: „MOFTANGIUL” CARAGIALE / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe
„MOFTANGIUL” CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359413_a_360742]
-
prins” la marea masă de „moftangii”. Adică„Momente și schițe” în care se regăsesc tote racilele poporului român. Citiți „Moftul român” și-aveți să găsiți toate „mofturile” noastre naționale de la ”Românii verzi” până la„Politica zilii”. Prof. ION IONESCU-BUCOVU Referință Bibliografică: „MOFTANGIUL” CARAGIALE / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 651, Anul II, 12 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
„MOFTANGIUL” CARAGIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359413_a_360742]
-
nimic. nici la crâșmă lumea nu se mai îndeasă, în butoi nici mustul nu mai dă să fiarbă. încă e, pe dealuri, poamă neculeasă și, prin părul negru, brum a st ă în barbă. pe drumuri, nu mai cântă niciun moftangiu, că nu mai bea rachia cu borcanul. prin sate, numai popa umblă, fustangiu; pârleazul îl mai sare, doar, curcanul. a stat, toată ziua, mama la portiță; l-a visat, azinoapte, pe fiul cel mic. lacrima îi cade pe o dumitriță
A STAT TOATĂ ZIUA MAMA LA PORTIŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 621 din 12 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343817_a_345146]
-
Măi rupeam un an și-o filă, Scuturând în mare pripa, Devenind copilă. Toată înțelepciunea mea Din străbuni, greu adunată, Ceas cu ceas se dilua, De timp ușurată. M-am aflat într-un târziu, Covrig adunată, Când, în parc, un moftangiu Săruta o fată! Referință Bibliografica: CEAS INVERS / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul VI, 24 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CEAS INVERS de DORA PASCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380922_a_382251]
-
Pastia” din Focșani. DVD-UL este realizat de casă de discuri „Euromusic Cluj Napoca” împreună cu echipa emisiunii „ Familia Favorit”, producător Valentina Herta din Constantă, iar întregul produs este susținut de „HIDROCONSTRUCȚIA” Ș.A BACĂU. Într-un decor doldora de mofturi, cu moftangii iluștri, în care valoarea piere pe o umbră desueta, e necesar să păstrăm în continuare viu spiritul unei lumi pitorești, iar farmecul cadențelor sale să se regăsească în acest peisaj, cu accentele-i boeme și sclipirile ludice. Căci tot ce
TOT CE-I ROMANESC NU PIERE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345249_a_346578]
-
continua și în numerele viitoare ale revistei; În simetrie cu ”Ne mai auzim” proza scurtă a lui Dan Buciumeanu despre bip, Doamna Ileana Român după...hat, atîtea pagini( după spusele dânsei),în sfârșitul celor 20, da un OK hotărât - ”Softangiilor, moftangiilor sau tăcerii pe cale de dispariție” și ne avertizează spre binele general.... :” Trăim telegrafic, telegranic, telefonic și pauzați doar pentru reclame ”. În așteptarea unui ”Amfitrion” la fel de generos cu cititorii, nu putem să nu remarcam privirea grafică a Dl. Valentin Vasilescu în
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA. CRONICĂ- AMFITRION. REVISTĂ DE CULTURĂ FONDATĂ ÎN 1995, IUNIE 2015, 90 DE PAGINI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376351_a_377680]
-
restaurator Stelian Onica) Ora 12.00, 15.00, 18.00- tur ghidat exteriorul Castelului Ora 12.00, 15.00, 17.00- atelier creativ pentru copii Ora 13.00- prânz Ora 14.00, 16.00 - teatru în aer liber Cocoane, mofturi, moftangii după I.L.Caragiale (prezintă trupa Școlii de Teatru ProfessArt Iași), partea I și a II-a Ora 15.00 - atelier de improvizație teatrală (cu actrița Luiza Cupceac de la Școala de Teatru ProfessArt Iași) Ora 19.00 - dineu festiv (invitat special
CASTELUL MICLĂUŞENI VĂ INVITĂ ÎNTR-O „CĂLĂTORIE LA 1900” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372185_a_373514]
-
Ziua a II-a, Duminică, 7 septembrie Ora 11.00, 16.00- tur ghidat exteriorul Castelului Ora 12.00, 16.00- atelier creativ pentru copii Ora 13.00- prânz Ora 14.00, 17.00 - teatru în aer liber Cocoane, mofturi, moftangii după I.L.Caragiale (prezintă trupa Școlii de Teatru ProfessArt Iași), partea I și a II-a Ora 14.30 - parada costumelor de epocă Ora 15.00 - parada cailor Ora 17.30 - Închiderea evenimentului În intervalul orar 10.30 - 19.00
CASTELUL MICLĂUŞENI VĂ INVITĂ ÎNTR-O „CĂLĂTORIE LA 1900” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372185_a_373514]
-
Tonul e volubil și pare nonșalant, dar surâsul e mai curând un rictus, vădind o tensiune continuă a spiritului critic, o pornire de maliție, ațâțată de priveliștea ridicolelor de tot soiul. Intenționa să alcătuiască un ciclu de „studii fizico-psihologice naționale” - Moftangii și moftangioaice. În Rromânul, Rromânca, Savantul sunt persiflate șovinismul, snobismul, imoralitatea femeii, găunoșenia unor pretinși oameni de știință. Chiar dacă acest ciclu nu s-a realizat, opera întreagă a lui C. mișună de asemenea „moftangii”. În „Ghimpele”, „Claponul”, „Moftul român”, unde
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
un ciclu de „studii fizico-psihologice naționale” - Moftangii și moftangioaice. În Rromânul, Rromânca, Savantul sunt persiflate șovinismul, snobismul, imoralitatea femeii, găunoșenia unor pretinși oameni de știință. Chiar dacă acest ciclu nu s-a realizat, opera întreagă a lui C. mișună de asemenea „moftangii”. În „Ghimpele”, „Claponul”, „Moftul român”, unde îi apar cronici satirice, fanteziste, literare, scriitorul își caută cu înfrigurare uneltele, recurgând la formule și scheme hazlii din gazetele umoristice ale momentului. El practică acum un comic alert, ușor, compunând „gogoși”, „curiozități”, „zigzaguri
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Cârdășia, după La Camaraderie de Eugène Scribe. În momente și schițe, aceeași lume ca și în comedii. Într-o stare de continuă agitație sau, dimpotrivă, împăienjeniți într-un fel de năuceală, poate și din cauză că e căldură mare (Căldură mare, Petițiune), moftangiii aceștia euforici și limbuți sunt niște pierde-vară. Pălăvrăgesc la nesfârșit (neapărat despre politică), relativizând totul, și cuvintele par că încep să-și piardă sensul. Foiesc întruna, într-o îngustă circularitate, dar neastâmpărul lor se fixează în indestructibile ticuri și automatisme
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Amorul lui Kalidasa. Com[edie în] V acte. [PROIECT PENTRU O COMEDIE DE CARACTERE] a ["... DACA AȘ VREA SĂ COMPUN O COMEDIE... "] 2257 La caz daca aș vrea să compun o comedie cu [un] caracter care aparține mai multora cum: moftangii, intimii, geloșii, poeticii *... trebuie să caut mai multe esemplare cu totul diferite care să lucreze într-același spirit. Așa - moftangii, oameni cari, prin mofturi, caută a se folosi unul de altul și, la fine, fiindcă sunt mofturi, rămân toți jucați
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
O COMEDIE... "] 2257 La caz daca aș vrea să compun o comedie cu [un] caracter care aparține mai multora cum: moftangii, intimii, geloșii, poeticii *... trebuie să caut mai multe esemplare cu totul diferite care să lucreze într-același spirit. Așa - moftangii, oameni cari, prin mofturi, caută a se folosi unul de altul și, la fine, fiindcă sunt mofturi, rămân toți jucați... dar fiecare moftangiu de speția și de felul său. {EminescuOpVIII 377} b ["CEA MAI COMICĂ NOȚIUNE ROMÎNEASCĂ... "] 2258 Cea mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
poeticii *... trebuie să caut mai multe esemplare cu totul diferite care să lucreze într-același spirit. Așa - moftangii, oameni cari, prin mofturi, caută a se folosi unul de altul și, la fine, fiindcă sunt mofturi, rămân toți jucați... dar fiecare moftangiu de speția și de felul său. {EminescuOpVIII 377} b ["CEA MAI COMICĂ NOȚIUNE ROMÎNEASCĂ... "] 2258 Cea mai comică noțiune românească e moftul - antiteză nempăcată, și-n 222r sine atât de ridicolă, dintre aparința esterioară și fondul intern. Cel mai antitetic
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
său. {EminescuOpVIII 377} b ["CEA MAI COMICĂ NOȚIUNE ROMÎNEASCĂ... "] 2258 Cea mai comică noțiune românească e moftul - antiteză nempăcată, și-n 222r sine atât de ridicolă, dintre aparința esterioară și fondul intern. Cel mai antitetic și mai comic caracter e moftangiul. Tartuffe e moftangiu. Comica escelentă a postulanților din Millo director consistă din aceea că sunt moftangii. Toți suspină pentru patrie cu fizionomia cea mai plângătoare de pe lume și toți nu vor binele, ci numai posturile patriei. c CARACTER DE PROST
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]