259 matches
-
intra în încăpere printr-un oculus tăiat în tavan chiar deasupra lor. Mi-am imaginat că în zilele cu soare, razele de lumină le îmblânzesc singurătatea și o fac, poate, mai suportabilă. Dar în ziua cu pricina era o vreme mohorâtă de toamnă, cu o ploaie deasă și persistentă. Așa că, în vreme ce eu contemplam, la adăpostul tavanului, dramatismul întregii scene, ploaia cădea tăcută și indiferentă deasupra cuplului de bronz. Rar am simțit o emoție la fel de puternică precum în fața acestui grup statuar. O
Jalea de bronz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82382_a_83707]
-
741046875 15737 MIHOCI CRENGUȚA (n. 1960) Brașov, str. Valea Cetății nr. 1, bl. 12.B, ap. 4 țel: 328305; 0744424011 15738 MIULESCU DANIELA (n. 1967) Brașov, b-dul; Gării nr. 24, bl. 16, sc. A, ap. 9 țel: 581002; 0744350167 1012 MOHORA VICTORIA (n. 1950) Brașov, B-dul Griviței 81, 1.B, sc. C, ap. 26 țel: 475060; 0720132950 20960 MUNTEANU DAN FLORIN (n. 1971) Brașov, str. Mihai Eminescu nr. 20 țel: 0740139063 11319 NASULEA MARIANA (n. 1954) Brașov, str. Oltului nr. 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
din misiunile noastre. Gândul meu era cum să fac să ajung la Agneta mai repede. În drum spre Gheorghieni am urcat dealul pe la cimitir și i-am sărutat mamei mele mormântul, țărâna aceea proaspătă care-o acoperise; era o zi mohorâtă cu ceață, burnița, era cred început de decembrie fără zăpadă, un câmp negru plin de ciori, singur pe potecuța pe care altădată plecasem cu unchiul Bucsi; am început să plâng ca un copil, plângeam și-i sărutam chipul Agnetei pe
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1443333706.html [Corola-blog/BlogPost/377565_a_378894]
-
ratificat cu puțin timp în urmă accordul de asociere la uniunea europeană a Republicii Moldova. Vreme mai caldă decât în mod obișnuit pentru această perioadă cu ploi în sudul țării și regiunile extracarpatice, sunt douăsprezece grade acum la București unde este mohorât. Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate ridicată de senatorul PSD Gabriela Firea, în legătură cu imunitatea șefului statului. Potrivit reporterului nostru Mădălina Verman demersul a fost făcut în procesul în care Gabriela Firea a contestat la instanța supremă decizia
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
1009 MIHAI RODICA (n. 1955) Brașov, str. Carpaților nr. 51, bl. D21, sc. C, ap. 7 țel: 0368405212 0741046875 28376 MIRCEA CARMEN ORTENSIA (n. 1970) Brașov, Bd. Griviței nr. 41, bl. 29, sc. B, ap. 43 țel: 421933 0745345434 1012 MOHORA VICTORIA (n. 1950) Brașov, Bd. Griviței 81, 1. B, sc. C, ap. 26 țel: 475060 0720132950 22151 MOLAN MARIANA (n. 1969) Brașov, str. 13 decembrie nr. 24, bl. 2, ap. 34 țel: 473570 23225 MORARIU N DANUTA RODICA (n. 1951
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
0512074/3601 SC MIBACONT SRL Alexandria, Sos. Pitești, nr.1 țel: 0723144041 15267 MANAFU MIHAIL (n.1941) 4269 SC ANDA IMPEX SRL Alexandria, str.Cuza Vodă nr.111, bl. G2, sc. A, et. 1, ap. 5 țel: 0347/405436 23855 MOHORA DOINA (n.1964) 07735/3601 SC MD CONTEK SRL Alexandria, str. Av. Al. Colfescu 75, bl. 354, sc. B, ap. 26 țel: 0247/312332 0724249823 15284 MUTULIGA LAURENȚIU (n.1970) 4426 SC CONTEXPERT SRL Alexandria, str. Dunării, nr.220,bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,81%). Pentru 3,85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Zeletin a județului Tecuci și era formată din satele Burlug, Chicerea, Fundătura, Mohorâți, Motoșeni, Negoaia și Țepoaia, având în total 520 de locuitori ce trăiau în 412 case. Existau aici patru mori de vânt, o școală cu 30 de elevi (toți băieți) înființată în 1868 și patru biserici (la Burlug, Chicerea, Fundătura și
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
Stănuești a luat numele de "Cociu" după noul sat de reședință, comuna Motoșeni a reapărut sub numele de "Ursa Motoșeni", iar comuna Praja sub numele de "Fătăciuni". În 1964, comuna și satul Fătăciuni au primit numele de "Fântânele" iar satul Mohorâți pe cel de "Cornățelu". În 1968, toate comunele au fost trecute la județul Bacău și comasate sub numele de "Motoșeni", noua comună primind și câteva sate de la comunele vecine desființate Benești; tot atunci, satele Afumați (comasat cu Fundătura), Negoaia (comasat
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
și nepot fusese mult mai caldă decât aceea dintre senior și vasal. Dar excesul de familiarisme erodase autoritatea și respectul din sânul relației, iar aceste calități lipseau acum cu desăvârșire. În dimineața aceea, Katsuie abia își mai putea stăpâni expresia mohorâtă de pe chip. Era o senzație de neplăcere complicată. În noaptea trecută, nu dormise deloc. După ce-i ordonase lui Genba să-l atace pe Hideyoshi care fugea, Katsuie așteptase până în zori raportul care să risipească întunecimea ce-i umplea inima. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
o vadă pe Helen sau pe mama, dar mama nu era acasă, așa că am strigat-o pe Helen. —Helen, Jim e la ușă. Helen a coborât pe scări cu o privire nedumerită. —A, bună, Conor, i-a spus ea tânărului mohorât de pe trepte. Apoi s-a întors către mine. —Unde e Jim? m-a întrebat. —Păi... aici... nu-i așa? am răspuns eu surprinsă, arătându-i-l pe băiatul cu pardesiul lung și negru. —Ăsta nu e Jim, ăsta e Conor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
alaltăieri o operație cezariană? Jake a ridicat din umeri. —Vrem să ducem copilul acasă, să ne reluăm viața de familie. Cu toții. Ochii i-au sclipit și gura era deschisă într-un zâmbet de un entuziasm nerăbdător. Hugo s-a gândit mohorât la viața de familie alături de Amanda și de Merlin-Vercingetorix. Nu-i era ușor să și-o imagineze. — În orice caz, a adăugat Jake pe un ton dezaprobator, locul ăsta e nițel cam restrictiv, nu ți se pare? —În ce sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cu răceală. —Și să știi că am multe puncte forte. În primul rând, sunt o mare scriitoare. Sunt o persoană care manevrează cuvintele extraordinar de bine. Sunt un mare editor. Class merge fantastic de bine. — Da? Hugo s-a gândit mohorât la salariul care, fără îndoială, era și el fantastic de mare, dar care, în mod misterios, nu ajunsese niciodată în Fitzherbert Place. Amanda s-a aplecat din nou la oglinjoara de la pătuț ca să-și inspecteze straturile de mascara. —Rick e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
vor porni În toate direcțiile și că cel puțin unul din ele va ajunge la Amir și la Alexandru. Semnul era limpede. „Continuați-vă drumul. Nu sunt În primejdie”. 23 februarie 1476, Istanbul Era una din puținele zile cu adevărat mohorâte pe care le cunoștea capitala otomană la sfârșitul iernii. Locuitorii Își aminteau lunile de februarie ale ultimilor ani și nici o zi din acele luni nu semăna cu ziua aceea. Deși era aproape ora prânzului, parcă dimineața nu se ivise Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
cinci pietre nestimate. Sub crucea coroanei urmau Duhul sfânt, apoi Dumnezeu tatăl, cu dreapta binecuvântând, cu stânga țiind globul pământului, pe cercul de margine al coroanei un rând de pietre scumpe de jur împrejur. Îmbrăcat era Vodă într-un strai mohorât cu guler de aur, iar de gât îi atârna un engolpion din pietre și mărgăritare. Câmpul portretului era albastru, în dreapta și în stânga chipului perdele roșii. Am întrebat ce s-au făcut originalul? Călugărul au răspuns ce însuși auzise. Într-una
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
șir treptele chiliilor, unul deschise ușa bisericii... în aceea clipă clopotul tăcu și în biserică era întuneric des. Candelele pe mormântul lui Vodă se stinseră de sine, deși avuse untdelemn îndestul. A doua zi portretul voevodului Moldovei era atât de mohorât și de stins, încît pentru păstrarea memoriei lui un călugăr ce nu știa zugrăvia, au făcut copia ce există astăzi. Aprinde-se-vor candelele pe mormînt? Lumina-se-va vechiul portret? [30 septembrie 1877] CONFERENȚĂ ["CONFERINȚA ȚINUTĂ... "] Conferința ținută de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui nevastă era o scorpie amețită. Și Annie are și ea un aer de curviștină. Oare ce le-o fi împingând spre el la început? Asta chiar mă interesează, îmi spunea Mimi. Și presupunea că femeile astea confundau mutra lui mohorâtă cu a unui drac de om și se așteptau să le viziteze apartamentul plin de țepi și foc, asemeni unui adevărat demon; și când le înșela așteptările, dovedindu-se a fi doar un boț de lut, aruncau în el cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
vorbi și tu ca tâlharul care-L chinuia și-L mustra când El își dădea duhul pe cruce! Știa El bine ce are de făcut." Și am înțeles, după glas, că plângea. Plângea și unchi-mio. Un timp au mers tăcuți. Mohorâți. Cenușii la față, de parcă piatra și praful drumului îi uscase și pe ei. Le uscase și lacrimile. Mergeau înainte. Umbrele de pe drum se scurtaseră, acuma începuseră să se lungească în cealaltă direcție. Bun! mi-am zis. Dacă lor nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
și din urechi. Niște bretele cenușii, vizibile pe sub haina lăbărțată, îi susțineau pantalonii pe la jumătatea pântecelui. Totdeauna păruse cam murdar, acum, însă, părea soios de-a binelea. Umplea cămăruța cu prezența lui de urs și cu mirosul lui. Se uită mohorât la George. Acesta din urmă nu căuta să-și ascundă emoția. Dimpotrivă, încerca o vagă plăcere agresivă în a se lăsa pradă ei. Se rezemă de perete și își duse o mână la gât. Apoi își trecu mâna peste ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu siguranță că ar fi acceptat să vină“. Fusese atât de aproape de a-l determina pe Rozanov să intre la Belmont în seara aceea, când apăruse cu sticlele. Dar ce semnificație să fi avut sticlele acelea? Se simțea singură și mohorâtă pe plaja pustie, iar plesnetul ritmic al valurilor o făcea să se gândească la moarte. Ar fi vrut să-l găsească pe George, dar se făcuse nevăzut; toată lumea se făcuse nevăzută. Vrând să constate dacă era târziu, descoperi că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
răbdători și stenici venirea și plecarea iernii ale cărei zile le numărau după scăderea și apoi, încrezători, după creșterea, minut cu minut, a luminii până la echinocțiul de primăvară. Asta acum de când domnul Pavel era pensionar, dar numai când timpul era mohorât, căci în zilele cu soare cât de cât dezmorțitor, pleca la obișnuita lui plimbare în centru în jurul micii grădinițe și pe strada principală, strada „Republicii” cum îi spunea acum, obișnuită și în după-amiezile mai blânde ale neîndurătoarei părți a anului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
care numai destinul o poate zămisli), aici pe bulevardul acesta, la căpătui căruia se află grădina publică unde am cunoscut-o pe Keti... Cum trec anii, îmi spuneam, cum rămânem prizonieri, cărui destin? cărei finalități anume? 24. Era o zi mohorâtă de noiembrie când tatăl Anei bătu la ușa birou lui meu, la tribunal. Total neașteptat; trecuse vreme de când nu ne mai văzusem, câteva scrisori ținuseră punte peste golul de timp, și el veni în chiar una din zilele în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
îmi amintesc întâmplarea pe care mi-a povestit-o un amic aflat pentru o lungă perioadă de timp la studii în Franța. În după-amiaza pe care amicul mi-o evoca se întorsese mai devreme acasă fiind una dintre acele zile mohorâte de toamnă în care orice oraș, oricât ar fi de frumos respiră un aer apăsător, îndemnând oamenii să stea mai degrabă în casă. Când să deschidă ușa garsonierei sale a observat cum vecina sa, femeie între două vârste, pariziancă get-beget
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Îmi amintesc de setea lui timpurie de întîietate, și că, înainte să împlinească cinci ani, întotdeauna își domina camarazii de joacă în calitate de conducător al lor, iar ei - slujitorii lui tocmiți. Avea un temperament cam plin de asperități; uneori atît de mohorît, încît pentru mai multe zile la un loc vorbea foarte puțin, iar asta numai dacă era constrîns să o facă; alteori - extrem de voios. (apud Britton 1813: 33) În concluzie, avea "obiceiul de a fi solitar; iar timpul petrecut de ceilalți
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
iar mâinile multora dintre cei în viață, indiferent de vârstă, sunt jupuite de pelagră. Ca urmare, înfățișarea oamenilor pare sumbră, sălbatică. Chipurile apar uscate, „sulegete”, „lingave”, de culoare gălbui-pământie, numai ochii sunt câteodată „zbanghii”, sfredelitori, dar de obicei căutătura e mohorâtă, „împosocată”. Încruntați, închiși în ei, oamenii se exprimă sobru, adesea laconic, vorbirea lor caracterizându-se prin absența culorii, singura notă de pitoresc fiind conținută în termenii regionali aspri, pietroși. Asprimea, brutalitatea ar putea fi arma indispensabilă a supraviețuirii, de aceea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
și câine, Câine și nevastă Și durerile astea insuportabile ale facerii Ca și cum toate l-ar fi prăsit numai pe Sepp al meu (mai cosește un pic) FEMEIA: Vremea mesei a lăsat ziua în urmă Mâncarea a fost gătită așa de mohorât că a dispărut. Mâncarea a terminat acum cu mine Carnea a trecut dincolo fără ajutorul nici unui furtun omenesc Carnea caldă s-a prăpădit în chip nefiresc Carnea trebuie să fi fost nemaipomenit de bună Această carne albă trebuie să fi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]