160 matches
-
IV,151, București, 6 aprilie 1946, p. 5; vezi și Victor Ion Popa, p. 134, autoportret caricatural înfățișând întoarcerea sa de la sanatoriu, vlăguit de boală, sprijinit de soția sa Maria Mohor, de unicul fiu, Sorin, și de soacra sa, Sabina Mohor). „Visează ! Aripa luminii s-a strâns Și pasărea vieții pe valul nopții legănând Se înfrățește cu zeul stâns Însăgetându-l cu o vrajă, o năzuință, ori un gând. Visează ! Deasupra cerul - pajiște divină - a-nflorit. Noaptea singură și vastă plânge lacrimi
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
ascuțișul, Jalea lor o duce Crișul Din Șimand de sub greul nor Unde-i plâng români cu dor... În apă aruncați legați, Batjocoriți și mutilați... Duce apă plâns scântei Pe drumul de Cintei Duce apă plâns și dor Prin câmpul de mohor... O troița la răscruce, De ei aminte-aduce. La biserică-n Șimand, Bustul lor străluminat - Loc de ruga, pomenire - A satului întreg cinstire. Șimand, Hațeg, 1956-2015 RÂUL CONSTANTINESCU Referință Bibliografica: BALADA PREOȚILOR MARTIRI DIN ȘIMAND - 1919 / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN
1919 de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371350_a_372679]
-
voiam să le las sufletul meu, drept pâine la popas, drept păsune, livadă si cer. Tuturor acelora care nu mă cer si nu mă cunosc, am vrut să le fiu o candelă pentru mai târziu. Căutam în iarbă si-n mohor tainele ascunse tuturor. Mă uitam în fântână si-n iaz, și-ascultam - îndelung - sub brazi... Atunci au venit îngerii si m-au chemat. Doamne, nu pot pleca, n-am terminat! Deschide colivia, fă să zboare cântecele mele nerăbdătoare. (Din volumul
DOAMNE, N-AM ISPRĂVIT! de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345844_a_347173]
-
a mers mai mult la altele. Chiar la o nuntă am cântat la mandolina făcută de mine, alcătuită dintr-o sită veche. Atunci am primit și primul meu onorariu : - o ”buleandră” și apă fiartă cu câțiva fluturi de semințe de mohor! Iar ”aparatul” de radio făcut de mine, m-a înștiințat că este o școală de muzică la Chișinău. Cum îmi căzuse pofta de a merge la școala de meserii, acolo unde, în timpul și după ea, era să mă hrănească și
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
250-258; Chinezu, Pagini, 147-154; Călinescu, Cronici, II, 349-350; C. Rădulescu-Motru, „Mușcata din fereastră”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LIII, 1932-1933; Cioculescu, Aspecte, 269-272; Papadima, Creatorii, 269-271; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 217-218, 368-369; Vivian Bell [Ionel Jianu], Cu Maria Mohor și Victor Ion Popa în intimitate, RP, 1938, 6016; Mihail Sebastian, Întâlniri cu teatrul, îngr. și introd. Cornelia Ștefănescu, București, 1969, 171-175; Vianu, Opere, XII, 379-382; George Mihail Zamfirescu, Mărturii în contemporaneitate, București, 1938, 51-55; Munteano, Panorama, 252-257; Dragoș Protopopescu
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
apartamente, București str. Vlădescu 15 4742. Mihutescu Maria, 3 apartamente, București str. Av. Th. Iliescu 50 4743. Matturi Emilia, 10 apartamente, București str. Arcului 26 Sinaia, str. Furnică 63 4744. Mihalache Florea, 4 apartamente, București str. Ion Urdareanu 1 4745. Mohor Ilie și Natalia, 5 apartamente, București Bd. G-lisim Stalin 19 4746. Mirescu Tarsită, 6 apartamente, București str. Sf. Ion Moși 1, str. Fainarai 10 4747. Marinescu Petruta, 5 apartamente, București str. V. Lascăr 133, str. Italiană 18 4748. Mihăilescu Ion
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
M. mai găzduiește un articol al lui N. Iorga, intitulat Iubite neam al meu!, contribuții cu caracter politic, social, cultural și agrar, cugetări, epigrame, snoave. Alți colaboratori: Olga Nicolau-Stoika, Eleonora Gherasim, Dimitrie Bordea, Ion Tudorache, Eleonora Bordea, Vasile Dorneanu, Ștefan Mohor. M.V.
MOLDOVA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288222_a_289551]
-
compania Berthei, Mașa se simțea atât de epuizată, Încât abia aștepta să se Întoarcă În satul ei natal. * * * Aproape se luminase de ziuă. Aerul limpede și răcoros al dimineții pătrundea prin ușa grajdului, aducând de afară miros de baltă și mohor proaspăt cosit. Minusculele fracuri ale rândunelelor coborau din cuibul de sub grindă, se lăsau În jos, gata-gata să atingă spinarea osoasă a Evlampiei, treceau prin furcile caudine ale celor două coarne ce se pregăteau mereu să Împungă aerul, făceau o volută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
un ocol sunt mulgătoare, dincolo sterpe, mai încolo juncile, juncii; iaca, toate sunt după rânduială așezate... Tu îi lua mulgătoarele. Acestea trebuiesc purtate la locuri bune, prin bahnă, unde mai este iarbă verde, ori prin locurile unde a mai rămas mohor... —Bine, bade Sandule, om merge și mi-i arăta și locurile. Așa-i, om merge, macar că le știu și băitanașii iștia... Măi, strigă Faliboga către băieții; iaca, v-am adus un om; să-l ascultați că altfel vai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ce se mai poate repara. Luă o sapă și începu să sape cu grijă pe lângă firele de roșii și să taie iarba. Dar ce iarbă frumoasă și cu frunza grasă, numai bună ca hrană pentru animale. Oare ce-o fi, mohor? Și începu să smulgă cu spor, să dea la porci și la rățuște, care stăteau închise și nu aveau de unde să mănânce verdeață. Când termină, privi spre parcela de pământ pe care o muncise din greu și i se păru
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
dacă nu m-ai înțeles, exclamă el cu totul detașat de astă dată, o să fie vai de capul tău... Între timp ne apropiasem de gară, dar mai era un ceas până la sosirea trenului. Tata deshămă, dădu cailor să mănânce niște mohor și ieșirăm pe peron. Bani de bilet avea, scosei biletul și ne așezarăm în față pe o bancă. Peronul era plin de elevi și eleve, care, ca și mine, terminaseră vacanța și plecau spre orașele în care învățau, la licee
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
etc. Dar și insectele, fluturi, albine, furnici, punctează cu grația lor efemeră peisajele traversate de ochiul poetului, atent la toate făpturile și înfăptuirile firii. Vegetalul este, de asemenea, o prezență constantă în poemele lui Ion Lazu, fie sub forma ierburilor, mohorul, sânzienele, trandafirul, garoafele (sau chiar prozaica legumă, ceapa, care devine, într-o poezie, sursă de meditație: Aruncată pe geam afară / Cine știe când / O ceapă / s-a răsucit cu discul în jos - / cu punct de sprijin în steaua polară - / și
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
-a vieții mele sondă de energie și de vis; și prins-așa în a ta vrajă făceam la dragoste de strajă. Te așteptam să-ți încap golul cu plinul meu nerăbdător când universu-și umple holul cu flori de munte și mohor ca în legenda Loreley pe Rinul vieții-n luna mai... Te așteptam cu munți de cărți, tu, între ele, să fii zână și-aveam răbdare-n taină până ziua, venind din șapte părți, mă adormea în acest rai al așteptării
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
un) mânzățăl; -1 (un) car mare cu două giuguri; 1 (una) sanie di cai; 1 (una) trăsură cotișancă di doi cai; 1 (un) cal roibu; 1 (un) cal murgu; -2 (două) kile păpușoi într-un coșăriu; 2 (două) clăi, una mohor și una di fânu din cari să hrănescu vitili; -4 (patru) știubei, două di lemn și două di mlajă; 1 (un) coșar di mlajă cu șasă banițe făină păpușoi; 4 (patru) baniță făină de secară; -1 (una) păreche vătale; 1
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
către fiecare familie în parte, iar când grâul era în pericol să se scuture, datorită coacerii prea puternice, se organiza „clacă la secerat”, o modalitate de întrajutorare între familii. După coasă sau secerat, după caz, urma legatul în snopi, cu mohor sau stuf verde ori cu paie de grâu înalt, smulse de dimineață, pe rouă. Legăturile se răsuceau cu iuțeală și îndemânarea de care dădeau dovadă mai ales femeile satului, deoarece, cel mai adesea, bărbații culcau grâul la pământ, iar femeile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în acest sens și activitatea de punere în practică a „metodelor monografice” de cercetare sociologică inițiată de prof. Dimitrie Gusti la Dodești-Tutova și în satele din jur de echipa studențească condusă aici de Victor Ion Popa și soția sa Maria Mohor, artistă, în perioada 19351939, în volumul „Ghenuță Coman - o viață dedicată arheologiei” - realizat la Editura „Cutia Pandorei”, Vaslui, apărut cu sprijinul Muzeului județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Cheia Cheia, ziar de opinie, civilizație și cultură a fost tipărit la Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Armatele sute; Întreg poporul e ruinat. / În cer sunt stele, / Jos sunt belele; Prea multe biruri ne‐ ați aruncat. / Ah! Vântul muge, / Românul plâng e; / Țăranul șede fără ogor. În casă n‐ are / Nici măcar sare / Și‐n bătătură n‐ are ... mohor!... (poezia: „Ce timpuri...”). Aparținând Partidului Constituțional ori Consti tuțional - Conservator, ziarul „Junimea” a fost când în amiciție, când în încleștare de opinii cu ziariștii de la Bârladul ori cu cei de la Vocea Tutovei. * Ziar al Partidului Conservator, numerele din septembrie 1896
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
46 chiar subprefect al județului Vaslui), notase câteva lucruri uluitoare: „Duminică, 23 Mai 1948, a avut loc în curtea sinagogilor din strada Gheorghe Lazăr (astăzi, această stradă a dispărut prin sistematizare, în locul ei fiind un pseudo-parc plin cu pir și mohor!, n.a.), cu prilejul Proclamării Statului Independent Israel (majusculele sunt din doc. original, n.a.), o mare adunare de protest împotriva manevrelor imperialiștilor anglo americani în Palestina (subl.ns.)”. De aici, nu putem înțelege altceva decât că „democratul” comitet evreiesc se opunea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dacă nu m-ai înțeles, exclamă el cu totul detașat de astă dată, o să fie vai de capul tău... Între timp ne apropiasem de gară, dar mai era un ceas până la sosirea trenului. Tata deshămă, dădu cailor să mănânce niște mohor și ieșirăm pe peron. Bani de bilet avea, scosei biletul și ne așezarăm în față pe o bancă. Peronul era plin de elevi și eleve, care, ca și mine, terminaseră vacanța și plecau spre orașele în care învățau, la licee
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
în vâlternița horei. Varvara, dansa lângă Florin și un flăcău din alt sat. Băiatul învârtea bine pașii la horă, deși era din altă parte. Mâna lui acoperea palma Varvarei. Avea pielea ca nisipul udat de ploaie, iar ochii verzi ca mohorul crud străluceau la fiecare privire furată a fetei. Varvara îl văzu stânjenit și zâmbi să nu o vadă, apoi îi făcu semn pe ascuns. Îl liniști. Pentru câteva secunde muzica se înecă, dar țiganii o luară de la capăt la îndemnul
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
floarea macului șade în poarta Raiului și-mi judecă florile Ce-au făcut miroasele (Versuri din popor) Iarba deasă și mare se pleca, făcând loc tălpilor goale să treacă. Se ridica apoi, răspândind un miros dulce de vară. Coada șoricelului, mohor, albăstrele, coada calului, traista ciobanului, pătlagină, cicoare, troscot. Toate se scuturau de picăturile de rouă și reveneau la viață, rămânând să se uite după lemnul vechi și înnegrit de vreme, care venea din urma piciorușelor. Rămâneau apoi scăldate în razele
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
curînd unul de a pune un accent suplimentar pe faptul că acolo nu mai e nimic de păzit În afara unei mohorîte tristeți, că acel cojoc e doar un lucru abandonat și inutil, că peste toate s-a-ntins “jalea rătăcirilor / mohorul mîhnirilor”. Este de observat că În toate cele trei exemple avem de a face cu metafore și personificări. SÎnt ele prohibite sau se dovedesc cum nu se poate mai utile nu numai pentru a formula sensul poemului ci și pentru
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
dar nu se poate explica prezența grecilor în aceste teritorii. Geografii susțin această etimologie arătînd că Parîngul, ca masiv glaciar tipic, este plin de forme stîncoase grele și de adîncituri prăpăstioase, după cum o dovedesc toponimele Groapa Mîndrii, Căldarea Ciobanului, Gaura Mohorului, Jezeru, Găuri, Zănoaga, Căldarea Setei, Căldarea lui Murgoci, Gropu etc. Au fost făcute apropieri de unele apelative din Italia de sud: farango, farancu, varanku, varranca, barranku, barancu, vrancu etc., toate cu sensuri apropiate de „groapă, scobitură“. Acestea ar putea pleda
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
înaltă, alcătuită din stînci mari și pietre tari“, „potecă“, „lespede de piatră“, „povîrniș“) nu este atestat, ci numai dedus prin comparația cu unii termeni romanici apropiați. Apelativul paring, parîng, „o specie de mei“, l-ar apropia onomasiologic de oronimele Malaia, Mohorul, care confirmă că în trecut unele cereale și alte plante „însoțitoare“ creșteau la altitudini mari. Acestea pot fi însă și supranumele unor oameni transonimizate în toponimie. Prahova Este numele unui rîu, lung de 193 de kilometri, afluent de stînga al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
structural, drumuri întortochiate, cărări și poteci, o vegetație variată în care pluteau nucii seculari și din ale căror scorburi, în fapt de seară, vibra în liniște fluerul huhurezilor. Aici, în Valea Oanei, unde va veni și mai târziu cu Maria Mohor, ca și în sat, Victor Ion Popa va fi mereu la el acasă. Era Victor Ion Popa suflet din sufletul obștei dodeștene, după cum era trup din trupul ei. În el s-au evidențiat însușirile celor din care se trăgea, întărindu
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]