209 matches
-
remplacé par une virgule : Lucian Blaga, Catre cititori (Aux lecteurs), p. 15, În marea trecere (Au fil du grand parcours), p. 21, Pluguri (Charrues), p. 23, Călugărul bătrân îmi șoptește din prag (Faiblement sur le seuil m'appelle le vieux moine), p. 31 ; c) leș poèmes traduits dont le tiret a été remplacé par deux points : Lucian Blaga, Din cer a venit un cântec de lebădă (Du ciel est descendu un chant du cygne), p. 39, De mână cu Marele Orb
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction : " Ceux [leș faits] qui pour moi seraient *temoins/dans le jardin, dans la lumière ? " À remarquer aussi l'erreur de frappe dans le cas du nom " témoins ". 1419 V. Lucian Blaga, Călugărul bătrân îmi șoptește din prag (Le vieux moine, me parlant baș de son seuil), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 137. À observer aussi la présence de la virgule dans le titre même, justifiée par le gérondif " parlant ", qui alourdit inutilement le message que
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Trebuie precizat faptul capital că nimic în fonetică, morfologie și sintaxă nu este împrumutat de la slavi. Iorga, în sinteza sa, alcătuiește o listă proprie de cuvinte slave aflate în limba română, pe care o reproducem. De exemplu: beznă, ceață, crivăț, moină, negură, pâclă; păsări: lebădă, liliac, coțofană, lișiță, scatiu, stigleț; pescuit: somn, morun, nisetru; pădure și pomi: crâng, huceag, jneapăn, mălin, molid; vegetale: știr, sfeclă, morcov, lubeniță, ciupercă, lobodă, țelină, hrean; flori: mac, odoleană, busuioc, măgheran; îmbrăcăminte: opincă, nojiță, cușmă, șubă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
anunțat el, repetând vizibil cuvintele cuiva. Charlotte nu a avut puterea să protesteze. Acolo, la Boiarsk, iarna se instalase de mult. Dar în ziua aceea aerul era călduț, gheața de sub pod se acoperise cu pete mari, umede. Primul semn de moină. Și fulgii mari, leneși, zburătăceau în liniștea albă a maidanelor pe care le străbătuse de atâtea ori în copilărie... Cu cele două ferestre înguste ale sale, izba părea să o zărească de departe. Da, casa o privea apropiindu-se, fațada
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
o bătrână, cu capul înfofolit întrbroboadă neagră. Încovoiată, femeia trăgea o creangă groasă cufundată în zăpadă. Charlotte a strigat-o. Dar bătrâna țărancă nu a întors capul. Vocea îi era prea slabă și se spulbera repede în aerul mat de moină. Nu s-a simțit în stare să mai strige o dată. A împins ușa cu umărul. În antreul întunecos și rece, a văzut o întreagă provizie de lemne - scânduri de lăzi, parchet și, într-o grămăjoară alb-negru, chiar clapele unui pian
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a lucrurilor. În lumea asta atât de familiară totuși, toate aveau să capete un alt nume, fiecărui obiect, fiecărei ființe urma să i se pună o altă etichetă. „Dar zăpada asta domoală, s-a întrebat ea, fulgii aceștia somnoroși de moină, în cerul vioriu de seară”? Și-a amintit că în copilărie era atât de fericită să regăsească ninsoarea aceea când ieșea pe stradă, după lecția ei cu fata guvernatorului. „Ca și astăzi...”, și-a spus ea respirând adânc. După câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fizicul lor sălbatic și viril. Cu îndârjire, fug de oraș, de societate, de confort, se contopesc cu pădurea și, adesea, acolo își sfârșesc zilele ca vânători sau ca vagabonzi. Pașka aducea în clasă miros de pește, de zăpadă și, în timpul moinei, miros de lut. Înota în noroi zile întregi pe malul Volgăi. Și, dacă venea la școală, o făcea ca să n-o necăjească pe mama lui. Întotdeauna în întârziere, fără să ia în seamă ocheadele disprețuitoare ale viitorilor adulți, traversa clasa
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Toma, Cluj-Napoca, 1989, 133-140. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 431-432, 436; M. Gaster, Die rumänischen „Miracles de Notre Dame”, în Miscellanea di filologia e linguistica. In memoria di N. Caix e Ugo A. Canello, Florența, 1886, 333-344; Louis Petit, Le Moine Agapios Landos, „Échos d’Orient”, 1900, 5, 278-285; S. Fl. Marian, Legendele Maicii Domnului la români, București, 1904; Dumitru Stănescu Cultul Maicii Domnului la români, București, 1925; Cartojan, Cărțile pop., II, 20, 117-130; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 193; Mario Ruffini
MANTUIREA PACATOSILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287994_a_289323]
-
laică și ecleziastică, rămânând o moștenire de preț a Bisericii naționale, atât a celei ortodoxe, cât și a celei unite cu Roma. Ediții: Pripeale, în Émile Turdeanu, Les Premiers écrivains religieux en Valachie: l’hégoumène Nicodème de Tismana et le moine Philothée, „Revue des études roumaines” (Paris), II, 1954, 114-144, în Documenta Romaniae Historica. B. Țara Românească, I, publ. P. P. Panaitescu și Damaschin Mioc, București, 1966, 42-45, în Tit Simedrea, Les Pripeala du moine Philothée. Étude - texte - traduction, RSL, 1970
FILOTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287003_a_288332]
-
hégoumène Nicodème de Tismana et le moine Philothée, „Revue des études roumaines” (Paris), II, 1954, 114-144, în Documenta Romaniae Historica. B. Țara Românească, I, publ. P. P. Panaitescu și Damaschin Mioc, București, 1966, 42-45, în Tit Simedrea, Les Pripeala du moine Philothée. Étude - texte - traduction, RSL, 1970, 183-225, în Poezie veche românească, îngr. și pref. Mircea Scarlat, București, 1985, 9-13 (tr. Dan Horia Mazilu), în Catavasier sau Octoih mic, ed. 12, București, 1987, 244-291, în LRM, 631-640. Repere bibliografice: Cartojan, Ist.
FILOTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287003_a_288332]
-
incompatibilității dintre tezele teologice din tratatele 4 și 8 care, în opinia sa, nu pot să aparțină aceluiași autor; tratatul 4 este compus, crede cercetătorul, după controversa nestoriană. Bibliografie. Repertoar de texte în CPG II, n. 3885-3900. J. Lebon, Le moine saint Marcien. Étude critique des sources; édition de ses écrits, Spicilegium sacrum Lovaniense, Leuven, 1968; J. Kirchmeyer, Le moine Marcien (de Bethléhem?), în Studia Patristica V (TU 80), Akademie-Verlag, Berlin 1962, pp. 341-359; A. van Roey, Remarques sur le moine
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
tratatul 4 este compus, crede cercetătorul, după controversa nestoriană. Bibliografie. Repertoar de texte în CPG II, n. 3885-3900. J. Lebon, Le moine saint Marcien. Étude critique des sources; édition de ses écrits, Spicilegium sacrum Lovaniense, Leuven, 1968; J. Kirchmeyer, Le moine Marcien (de Bethléhem?), în Studia Patristica V (TU 80), Akademie-Verlag, Berlin 1962, pp. 341-359; A. van Roey, Remarques sur le moine Marcian, în Studia Patristica XII (TU 115), Akademie-Verlag, Berlin 1975, pp. 160-177. d) Marcu Monahul Sub acest nume (care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
moine saint Marcien. Étude critique des sources; édition de ses écrits, Spicilegium sacrum Lovaniense, Leuven, 1968; J. Kirchmeyer, Le moine Marcien (de Bethléhem?), în Studia Patristica V (TU 80), Akademie-Verlag, Berlin 1962, pp. 341-359; A. van Roey, Remarques sur le moine Marcian, în Studia Patristica XII (TU 115), Akademie-Verlag, Berlin 1975, pp. 160-177. d) Marcu Monahul Sub acest nume (care apare în aproape toate manuscrisele vechi; în Occident s-a impus mai degrabă apelativul Marcu Sihastrul) s-au păstrat mai multe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Maio collecta X/1, Sacrum Consilium propagando Christiano nomini, Roma, 1905, pp. 201-247. Apoi: O Hesse, Markus Eremita. Asketische und dogmatische Schriften, Hiersemann, Stuttgart 1985; Trad. franc. a corpusului cu introd. și note - K. Ware - C.-A. Zirnheld, Marc le Moine. Traités spirituels et théologiques, Abbaye de Bellefontaine, Bégrolles-en-Mauges 1985, cu o cuprinzătoare bibliografie. Pentru o primă orientare și pentru bibliografie, cf. J. Gribomont, Marc le Moine, DSp X, 1980, col. 274-283; O. Hesse, Marcus Eremita, TRE XXII, 1992, pp. 101-104
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
franc. a corpusului cu introd. și note - K. Ware - C.-A. Zirnheld, Marc le Moine. Traités spirituels et théologiques, Abbaye de Bellefontaine, Bégrolles-en-Mauges 1985, cu o cuprinzătoare bibliografie. Pentru o primă orientare și pentru bibliografie, cf. J. Gribomont, Marc le Moine, DSp X, 1980, col. 274-283; O. Hesse, Marcus Eremita, TRE XXII, 1992, pp. 101-104. 4) Hagiografia a) Geronțiu Melania cea Tânără, una din figurile cele mai însemnate ale monahismului feminin, s-a născut în 383 într-o familie de nobili
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
incompatibilității dintre tezele teologice din tratatele 4 și 8, care, în opinia sa, nu pot să aparțină aceluiași autor; tratatul 4 este compus, crede cercetătorul, după controversa nestoriană. Bibliografie. Repertoar de texte în CPG II, nr. 3885-3900. J. Lebon, Le moine saint Marcien. Étude critique des sources; édition de ses écrits, Spicilegium sacrum Lovaniense, Leuven, 1968; J. Kirchmeyer, „Le moine Marcien (de Bethléhem?)”, în Studia Patristica V (TU 80), Akademie-Verlag, Berlin, 1962, pp. 341-359; A. van Roey, „Remarques sur le moine
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
tratatul 4 este compus, crede cercetătorul, după controversa nestoriană. Bibliografie. Repertoar de texte în CPG II, nr. 3885-3900. J. Lebon, Le moine saint Marcien. Étude critique des sources; édition de ses écrits, Spicilegium sacrum Lovaniense, Leuven, 1968; J. Kirchmeyer, „Le moine Marcien (de Bethléhem?)”, în Studia Patristica V (TU 80), Akademie-Verlag, Berlin, 1962, pp. 341-359; A. van Roey, „Remarques sur le moine Marcien”, în Studia Patristica XII (TU 115), Akademie-Verlag, Berlin, 1975, pp. 160-177. d) Marcu Monahul Sub acest nume (care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
moine saint Marcien. Étude critique des sources; édition de ses écrits, Spicilegium sacrum Lovaniense, Leuven, 1968; J. Kirchmeyer, „Le moine Marcien (de Bethléhem?)”, în Studia Patristica V (TU 80), Akademie-Verlag, Berlin, 1962, pp. 341-359; A. van Roey, „Remarques sur le moine Marcien”, în Studia Patristica XII (TU 115), Akademie-Verlag, Berlin, 1975, pp. 160-177. d) Marcu Monahul Sub acest nume (care apare în aproape toate manuscrisele vechi; în Occident s-a impus apelativul Marcu Eremitul) s-au păstrat mai multe tratate duhovnicești
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
collecta X/1, Sacrum Consilium propagando Christiano nomini, Roma, 1905, pp. 201-247. De asemenea, O. Hesse, Markus Eremita. Asketische und dogmatische Schriften, Hiersemann, Stuttgart, 1985. Trad. fr. a corpusului, cu introducere și note, K. Ware, C.-A. Zirnheld, Marc le Moine. Traités spirituels et théologiques, Abbaye de Bellefontaine, Bégrolles-en-Mauges, 1985, cu o cuprinzătoare bibliografie. Pentru o primă orientare și pentru bibliografie, cf. J. Gribomont, Marc le Moine, DSp X, 1980, col. 274-283; O. Hesse, Marcus Eremita, TRE XXII, 1992, pp. 101-104
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fr. a corpusului, cu introducere și note, K. Ware, C.-A. Zirnheld, Marc le Moine. Traités spirituels et théologiques, Abbaye de Bellefontaine, Bégrolles-en-Mauges, 1985, cu o cuprinzătoare bibliografie. Pentru o primă orientare și pentru bibliografie, cf. J. Gribomont, Marc le Moine, DSp X, 1980, col. 274-283; O. Hesse, Marcus Eremita, TRE XXII, 1992, pp. 101-104. 4) Hagiografia a) Gherontie Melania cea Tînără, una dintre figurile cele mai însemnate ale monahismului feminin, s-a născut în 383 într-o familie de nobili
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
elemente grafice au fost perpetuate prin preluarea lor de către primii meșteri tipografi. SCRIERI: Evanghelia slavo-greacă (1429), în Documente de artă românească din manuscripte vechi, I, îngr. Ioan Bianu, București, 1922. Repere bibliografice: Emil Turdeanu, Les Lettres slaves en Moldavie: le moine Gabriel du monastère de Neamțu (1424-1449), „Revue des études slaves” (Paris), 1951; Sorin Ulea, Gavril Uric, primul artist român cunoscut, SCIA, artă plastică, 1964, 2; Ion-Radu Mircea, Contribution à la vie et à l’oeuvre de Gavrile Uric, RSE, 1968
URIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290377_a_291706]
-
câteva poeme transpar vagi note argheziene: „În sânge, oricând e freamătul vremii,/ În mine e rugă de seară, tăinuitele denii” (Neîmplinire). Versurile din Echinocțiu liric (1969), volum publicat la un interval de douăzeci și cinci de ani față de cel de-al treilea (Moine, 1944), pun în lumină o maturizare a expresiei poetice, într-o transcriere sugestivă a tablourilor de atmosferă: „Frunze galbene cad, bruma cade/ Peste umbrele toamnei mereu./ Florile-s risipite, nomade,/ Cuvintele, fermecat minereu”; „Prietene, vinul atunci era amar/ Și Ana
MORUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
a călătoriei-moarte: „Ciuguliți-mă/ păsări/ și ochii/ aruncați-i în mare// Lăsați-mi doar cerul/pe umeri/ să-l port// Încet,/ Încet/ navele mele/ ajung/ în marele port” (Nautică). SCRIERI: Vâslind pe apele destinului, Bistrița, 1942; Rugăciunile dorului, Bistrița, 1943; Moine, București, 1944; Echinocțiu liric, București, 1969. Repere bibliografice: Ion Șiugariu, „Rugăciunile dorului”, RFR, 1943, 6; Dumitru Micu, „Echinocțiu liric”, RL, 1969, 27; Simion Ștefan, „Echinocțiu liric”, TR, 1969, 38; Tudor Vâlceanu, „Echinocțiu liric”, O, 1970, 2; Ion Oarcăsu, Iosif Moruțan
MORUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
la Universitatea din București și studii teologice la Seminarul Conciliar din Madrid (1991-1992). În 1994 și 1995, este asistent de limba și literatura greacă la Universitatea din Timișoara; în 1995 și 1996, pregătește un doctorat la Universitatea Paris IV-Sorbona (Le Moine et la mort. Enquête sur les récits du mort dans le monachisme égyptien). Între 1996 și 2001, tot la Sorbona, lucrează la o teză de doctorat cu subiectul Les Métamorphoses de l’Antichrist chez les Pères de l’Eglise (II-V-e
BADILIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285539_a_286868]
-
În aceeași zi, spre seară, profesoara Marga Popescu, aflată în București pe perenul Gării de Nord, ușor intimidată, se urca în expresul de Paris, dar când trenul își mișcă roțile nu mai avu cui să mai fluture batista ei albastră. 5. Era moină; zi posomorâtă, și în după-amiaza aceea, când mă întorceam de la tribunal, în timp ce adăstam în fața vitrinei unei librării, închise la ora aceea, un bărbat în vârstă, cu părul alb, corect îmbrăcat - notez asta pentru că era aproape ostentativ de „pus la punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]