2,425 matches
-
gheare... Ei, n-au decît să treacă, În drumul lor, pe la dentist și să se Înzestreze cu niște dinți artificiali... Da, așa e. Și eu ar trebui să merg la dentist... CÎnd mi-am vîrÎt limba În locul unde fusese de molarul, am simțit gustul metalic al sîngelui. — Dainen, adică Centrala? TÎnărul trase puternic aer pe nas și suflă peste degețel pline de ulei, de parcă voia să Înlăture astfel toată mizeri de pe ele. Înclină ușor capul spre mine cînd mă văzu făcîndu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
să descifrezi ceea ce zace dincolo de acea expresie, ca și cum ai citi ce ți-e scris În propria ta inimă. Ceea ce-i foarte important este că vei putea distinge lucruri intime, obiceiuri eare nu sînt expuse privirilor celorlalți... EL scrîșni puternic pe molarul din spate, Își răsfrînse buza de jos și Întredeschise ochii; privirile Îi fugeau pieziș Înspre picioare, la un unghi de vreo treizeci de grade și mînia, căci nu o singură dată și-o stăpînise pieptănînd-o și ungînd-o eu ulei ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
aflai, de toate strădaniile tale de a te menține la suprafață... Așa-i?... La urma urmei, eu n-am fost decît pretextul. Brusc, o durere ascuțită Îmi străpunse ochiul stîng, de parca mi-ar fi Înfipt cineva un cui. Era locul molarului, bineînțeles. Ar fi trebuit să-mi Îngrijesc caria la vreme, și nu să ajung la abces și apoi la extracție. — Și vrei să spui că nu există concurență și tocmeală În viața unui detectiv ? — Da, dar nu putem compara rivalitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
cheie? Săpând adânc în buzunarul hainei, Susan a scos la lumină un ambalaj de la o caramelă, un tichet vechi de autobuz și o cutiuță cu ață dentară de care mai era încă lipită o bucățică antică de mâncare extrasă dintre molari cu cel puțin trei luni în urmă. Curățenia nu era punctul forte al lui Susan. La fel cum nu erau nici spiritul organizatoric, planificările făcute cu mult timp înainte sau orice altă formă de comportament domestic. În fiecare zi, Susan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
divide prin multiplicare în alte două lame: lamă dentară primară, care își continuă activitatea și dă naștere la mugurii dentari distribuiți în două sectoare - un sector ventral, cu 20 de muguri - dinții temporari, și un sector dorsal, cu 6 muguri - molarii permanenți. Celulele epiteliale care realizează legătura cu lama epitelială primitivă se atrofiază și dau naștere gubernacuiumului dentis, formațiune de origine epitelială ce unește mugurele dentar cu mucoasa orală și va avea rol în dirijarea erupției dentare. Din lama dentară primară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
termen care exprimă totalitatea fenomenelor care determină geneza, dezvoltarea și dispariția dinților care se dezvoltă din aceeași lamă dentară. Omul este difiodont deoarece are: - dentiție primară, care se dezvoltă din lama dentară primară, și care cuprinde toți dinții temporari și molarii permanenți (32 = 20 + 12); - dentiție secundară, care se dezvoltă din lama dentară secundară și care cuprinde toți dinții permanenți (de înlocuire) - 8 incisivi, 4 canini și 8 premolari. Familia dentară este constituită din totalitatea dinților care aparțin a două generații
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și care cuprinde toți dinții permanenți (de înlocuire) - 8 incisivi, 4 canini și 8 premolari. Familia dentară este constituită din totalitatea dinților care aparțin a două generații succesionale, dar care erup în aceeași poziție. Premolarii sunt în aceeași familie cu molarii temporari, cu toate că nu sunt în aceeași dentiție. 5.2. Criterii morfo-funcționale de apreciere a grupărilor dentare Grupul dentar desemnează dinți care au caracteristici morfologice asemănătoare și participare funcțională comună (Fig. 22). Toți dinții umani respectă regula simetriei stânga-dreapta față de linia
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
8 pentru dinții permanenți și de la 1 la 5 pentru cei temporari. Rezultă deci o asociere de două cifre, dintre care prima exprimă cadranul și a doua exprimă poziția dintelui. c) Sistemul școlii americane: începe notarea dinților permanenți cu ultimul molar din dreapta maxilar și în sensul acelor de ceasornic termină cu 32, ultimul molar mandibular din dreapta. Pentru dinții temporari numerotarea începe cu A, de la ultimul molar drept superior și se termină cu T, ultimul molar temporar dreapta mandiubular. Este greu de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
deci o asociere de două cifre, dintre care prima exprimă cadranul și a doua exprimă poziția dintelui. c) Sistemul școlii americane: începe notarea dinților permanenți cu ultimul molar din dreapta maxilar și în sensul acelor de ceasornic termină cu 32, ultimul molar mandibular din dreapta. Pentru dinții temporari numerotarea începe cu A, de la ultimul molar drept superior și se termină cu T, ultimul molar temporar dreapta mandiubular. Este greu de memorat. d) Sistemul aritmetic (HADERUP) în care arcada superioară a fost notată cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
a doua exprimă poziția dintelui. c) Sistemul școlii americane: începe notarea dinților permanenți cu ultimul molar din dreapta maxilar și în sensul acelor de ceasornic termină cu 32, ultimul molar mandibular din dreapta. Pentru dinții temporari numerotarea începe cu A, de la ultimul molar drept superior și se termină cu T, ultimul molar temporar dreapta mandiubular. Este greu de memorat. d) Sistemul aritmetic (HADERUP) în care arcada superioară a fost notată cu +, mandibulară cu - și poziția semnului față de cifră exprimă situarea dintelui față de linia
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
începe notarea dinților permanenți cu ultimul molar din dreapta maxilar și în sensul acelor de ceasornic termină cu 32, ultimul molar mandibular din dreapta. Pentru dinții temporari numerotarea începe cu A, de la ultimul molar drept superior și se termină cu T, ultimul molar temporar dreapta mandiubular. Este greu de memorat. d) Sistemul aritmetic (HADERUP) în care arcada superioară a fost notată cu +, mandibulară cu - și poziția semnului față de cifră exprimă situarea dintelui față de linia mediană. Cifra arabă de la 1 la 8 exprimă poziția
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
acestor doi parametrii se însușesc la disciplinele clinice. Coroanele dentare prezintă mai multe suprafețe: -comune la toți dinții sunt fețele verticale, denumite după orientare (mezial, distal, vestibular și orale - palatinal sau lingual); -diferite sunt fețele orizontale care: la grupele premolari, molari, sunt suprafețe - denumite suprafețe ocluzale, la grupul frontal (incisivo-canin) aceste fețe sunt reduse la dimensiunea unei margini și de aceea se numesc margini incizale. Suprafețele cu orientare verticală sunt în general convexe, cu două excepții unde apar concavități: pe fețele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
din diametrul maxim vestibulo-oral) și care au întotdeauna traiect mezio-distal. Dacă se împarte diametrul maxim vestibulo-oral coronar în șase părți egale, marginea incizală se plasează în a doua șesime dinspre vestibular (Fig. 28). -suprafețe ocluzale ale dinților laterali (premolari și molari) reprezintă extremitatea lor liberă. Privită în sens ocluzal, toată suprafața dentară vizibilă și care este delimitată de ecuatorul anatomic se definește ca “arie ocluzală totală”. O linie care unește vârful cuspizilor cu muchiile crestelor marginale prin crestele cuspidiene sagitale delimitează
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
c) creste, d) tuberculi și e) cingulumuri. a) Cuspidul (Fig. 33) reprezintă extremitatea liberă a lobului dentar și are formă de piramidă cu patru laturi și vârful circumscris în bază. După numărul cuspizilor, dinții pot fi: monocuspidați (canin), pluricuspidați (premolari, molari). La dinții pluricuspidați, fiecare cuspid se identifică prin poziția pe care o ocupă pe fața ocluzală. La bicuspidați (premolari) sunt cuspizii vestibulari și orali, la tetracuspidați sunt doi cuspizi vestibulari și doi orali, iar la molarii cu cinci cuspizi (molarul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
monocuspidați (canin), pluricuspidați (premolari, molari). La dinții pluricuspidați, fiecare cuspid se identifică prin poziția pe care o ocupă pe fața ocluzală. La bicuspidați (premolari) sunt cuspizii vestibulari și orali, la tetracuspidați sunt doi cuspizi vestibulari și doi orali, iar la molarii cu cinci cuspizi (molarul I mandibular) sunt trei cuspizi vestibulari și doi orali (vestibulo-meziali, central și distal, oral mezial și distal). b) Lobul dentar - unitate morfogenetică a coroanei dentare, la rândul lui fiind format din lobuli separați prin șanțuri. c
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
molari). La dinții pluricuspidați, fiecare cuspid se identifică prin poziția pe care o ocupă pe fața ocluzală. La bicuspidați (premolari) sunt cuspizii vestibulari și orali, la tetracuspidați sunt doi cuspizi vestibulari și doi orali, iar la molarii cu cinci cuspizi (molarul I mandibular) sunt trei cuspizi vestibulari și doi orali (vestibulo-meziali, central și distal, oral mezial și distal). b) Lobul dentar - unitate morfogenetică a coroanei dentare, la rândul lui fiind format din lobuli separați prin șanțuri. c) Crestele sunt proeminențe alungite
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
inconstant pe fețele verticale orale și vestibulare ale dinților reprezentând mugurii dentari pe cale de dispariție filogenetică. Nu ating planul de ocluzie și nu au structuri pulpare. Aparțin unei singure fețe. Exemplu de tuberculi: tuberculul Carabelli pe fața palatinală a primului molar superior permanent și mai rar a celui de-al doilea molar maxilar; - tuberculul Bolk aparține fețelor vestibulare. e) Cingulumul îl prezentăm separat de cuspizi și tuberculi, deoarece originea sa nu este bine precizată, unii socotindu-1 tubercul, alții cuspid (lob)atrofiat
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
adiacenți. e) Fosetele sunt depresiuni în suprafață, cu contur poligonal, situate exclusiv pe fețele vestibulare și orale ale dinților. Pe fețele palatinale ale incisivilor maxilari subcingular se află o fosetă ovalară numită “foramen caecum”. Pe fețele vestibulare și orale ale molarilor permanenți în treimea medie constituind de obicei extremitatea cervicală a șanțului de descărcare, se află o fosetă ce poartă numele suprafeței pe care se plasează (foseta vestibulară, foseta orală). 6.2. Rădăcina dentară - componentă a dintelui, situată intra-alveolar, delimitată
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
articulate). Deci, rolurile dentației temporare sunt foarte importante: biologic - prin nutriție, integrare socială - prin dezvoltarea generală a copilului, menținerea spațiului pentru erupția normală a dinților permanenți. 7.1. Caracteristici comune Dinții temporari se dezvoltă din lama dentară primară, ca și molarii permanenți, fiind specifici majorității mamiferelor care au o dentiție difiodontă. Dentația temporară este asemănătoare celei permanente, de care se deosebește prin: număr de dinți, dimensiune, culoare, structură, formă. Numărul dinților temporari este de 20, față de 32 dinți ce alcătuiesc dentiția
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se deosebește prin: număr de dinți, dimensiune, culoare, structură, formă. Numărul dinților temporari este de 20, față de 32 dinți ce alcătuiesc dentiția permanentă. Această diferență este dată de absența în dentiția temporară a premolarilor (care apar în dentiția permanentă în locul molarilor de lapte), în număr de 8, câte 4 pe fiecare arcadă, 2/hemiarcadă și de prezența, în dentiția permanentă, a molarilor trei. Dimensiunea dinților temporari este în general cu o treime mai redusă decât a dinților permanenți. Excepție fac molarii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dentiția permanentă. Această diferență este dată de absența în dentiția temporară a premolarilor (care apar în dentiția permanentă în locul molarilor de lapte), în număr de 8, câte 4 pe fiecare arcadă, 2/hemiarcadă și de prezența, în dentiția permanentă, a molarilor trei. Dimensiunea dinților temporari este în general cu o treime mai redusă decât a dinților permanenți. Excepție fac molarii temporari, care au o dimensiune mai mare decât a premolarilor care vor erupe în dentiția permanentă în locul lor. Putem spune că
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
molarilor de lapte), în număr de 8, câte 4 pe fiecare arcadă, 2/hemiarcadă și de prezența, în dentiția permanentă, a molarilor trei. Dimensiunea dinților temporari este în general cu o treime mai redusă decât a dinților permanenți. Excepție fac molarii temporari, care au o dimensiune mai mare decât a premolarilor care vor erupe în dentiția permanentă în locul lor. Putem spune că pe total suma diametrelor mezio-distale ale dinților temporari maxilari este cu 2,8 mm mai mică decât a dinților
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de înlocuire, le temporar este mai mic decât Ic permanent cu 2,5 mm. Incisivul lateral temporar - mai mic ca incisivul lateral permanent cu 1,3 mm, caninul temporar este cu 0.6 mm mai mic decât cel definitiv, iar molarul 1 temporar este mai mare ca premolarul 1 cu 0,1 mm, molarul 2 temporar fiind mai mare ca premolarul 2 cu 1,6 mm. Acest fapt conduce la concluzia că maxilarul ar trebui să crească cu cel puțin 2
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mm. Incisivul lateral temporar - mai mic ca incisivul lateral permanent cu 1,3 mm, caninul temporar este cu 0.6 mm mai mic decât cel definitiv, iar molarul 1 temporar este mai mare ca premolarul 1 cu 0,1 mm, molarul 2 temporar fiind mai mare ca premolarul 2 cu 1,6 mm. Acest fapt conduce la concluzia că maxilarul ar trebui să crească cu cel puțin 2,8 mm în plan sagital pentru a nu apărea înghesuire dentară până la nivelul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
2 temporar fiind mai mare ca premolarul 2 cu 1,6 mm. Acest fapt conduce la concluzia că maxilarul ar trebui să crească cu cel puțin 2,8 mm în plan sagital pentru a nu apărea înghesuire dentară până la nivelul molarilor de 6 ani. Mandibular, dimensiunea dinților temporari este de asemenea mai mică decât a dinților definitivi, cu excepția molarilor mai mari decât succesionalii lor, premolarii. Diferența între diametrele mezio-distale ale acestora este mai mare (molarul 1 temporar este mai mare ca
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]