848 matches
-
partid va fi la putere. Știa că Sebastian nu face politică și că este un profesor foarte apreciat în capitală, așa că devenindu-i soție nu va îndrăzni nimeni s-o trimită de unde a venit, în negura vremurilor rurale dintre dealurile moldave. Acestea erau concepțiile de viață ale Minodorei. Ele îi erau abc-ul vieții sale viitoare. Ea era posesoarea unui filon valoros și inepuizabil de oferit tuturor celor care erau dispuși să contribuie la bunăstarea ei, pentru ca mereu ei să-i
GARSONIERA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1386083523.html [Corola-blog/BlogPost/363020_a_364349]
-
comicului inegalabil Dionisie Vitcu, acel ceva de Păcală, de cealaltă parte, grav, meditativ, invitând la reflexive, cum e Dionisie Vitcu tragicul. Tema centrală a poeziilor sale este iubirea, dragostea în sensul larg al cuvântului, umanismul, evocarea frumuseții și melancoliei ținuturilor moldave (,,Văd serile la Bucium cum printre vii scoboară,/ cum lenea le întinde cu umbrele sub plopi,/ pe barba ursului hurmuzul de rouă cade stropi/ si vi la cuiburi păsări cînd somnul le doboară.// Bahluiu-si trage soios pestelca ruptă-n fată
CATINCA AGACHE DIONISIE VITCU, ACTORUL-POET SAU ARTA DUALITĂȚII COMICO-TRAGICE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1491268787.html [Corola-blog/BlogPost/343131_a_344460]
-
Poeme > Dorinte > AȘ ALERGA...AUTOR MIHAI LEONTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 219 din 07 august 2011 Toate Articolele Autorului AȘ ALERGA... Cum aș alerga cu tine, Pe câmpii cu Sânziene? Cum m-aș tăvăli cu tine, Prin moldavele troiene? Cum ar fi să te sărut, Peste fragile din buze? Cum ar fi să împrumut, Zâmbete de mult apuse? Tot întreb; și ce? și cum? Dar răspunsuri nu găsesc, Îți trimit doar gândul bun, Și un sincer; te iubesc
AŞ ALERGA...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/As_alerga_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/360902_a_362231]
-
de frunte se numără Duhovnicul și Sfetnicul său Daniil Sihastru, Sfinții Ierarhi Varlaam și Dosoftei ai Moldovei, Paisie și Ioan de la Neamț, Ioan de la Râșca și Secu, și mulți alți sihaștri ori pustnici și călugări ai sfințitelor pământuri și locuri moldave, românești și strămoșești. Și în aceste momente constatăm faptul că există o contribuție permanentă a vieții monahale la bunăstarea morală și duhovnicească a societății românești de la începutul sec. XXI, iar această lucrare ar fi fost cu siguranță incompletă dacă Dumnezeu
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404213673.html [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
1828 din 02 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului iarnă orfică (la 166 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu) cu mantia-albă, îmbrumată, coboară Orfeu peste plai, el este pruncul Limbii Române și se numește Eminescu Mihai. e iarnă pe dealuri moldave, zăpezi mari cad în Ipotești, acum se naște Emin din vise: un Făt-Frumos din povești. când luna în noapte-l văzu, lebăda se prefăcu-n sânge, luceafărul din ceruri căzu plound cu păsări flaminge. la mijloc de iarnă pe aripi
IARNĂ ORFICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1451757917.html [Corola-blog/BlogPost/349929_a_351258]
-
mereu menționat ca fiind cel mai bun la multe aplicații, la multe concursuri pe ramură sau chiar pe armată. La un raport pe minister regimentul a fost menționat prin ordin special al ministrului. Astfel că regimentul de infanterie din orășelul moldav a primit din partea președintelui un înalt ordin militar al statului român. La înmânarea Drapelului și Diplomei care însoțea înalta distincție colonelul Munteanu a fost întrebat de președinte; Ce fel de subordonați are? Cu o promptitudine impecabilă acesta a răspuns; BUNI
ŞEFUL CU SUBORDONAŢI BUNI! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Seful_cu_subordonati_buni_mihai_leonte_1354092537.html [Corola-blog/BlogPost/351357_a_352686]
-
această prestigioasă organizație pan-europeană. În perioadă 1997-2001 a impulsionat semnarea și ratificarea a peste 60 de Convenții Europene, contribuind astfel la promovarea unui nou sistem de valori în R.Moldova, la obținerea numeroaselor programe de asistență pentru democratizarea societății moldave, la deschiderea accesului pentru cetățenii R. Moldova către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), inclusiv în cazul Ilașcu și cel al Mitropoliei Basarabiei, a purtat discuții esențiale care au condus la internaționalizarea dosarului regiunii de Est (transnistreană) și la includerea
DESĂVÂRŞIREA ESTE VISUL MEU CEL MARE ! de RAIA ROGAC în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 by http://confluente.ro/raia_rogac_1462434318.html [Corola-blog/BlogPost/378835_a_380164]
-
să mai amân scrierea acestuia. Am ascultat încă din copilărie acea fanfară din satul natal Petia, așa numita bandă. Mai apoi îmi pierdeam serile ascultând fanfara din centrul orașului Fălticeni, renumita fanfară a regimentului de infanterie din acest frumos oraș moldav. Muzica de fanfară este atrăgătoare pentru public și reconfortantă în același timp. Elev fiind la școala profesională Zlatna aveam să asist la nașterea unei fanfare a elevilor acestei școli. Maistrul instructor Silaghi avea să fie cel care reușea să-i
FANFARE DISPĂRUTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fanfare_disparute_mihai_leonte_1391413950.html [Corola-blog/BlogPost/341161_a_342490]
-
în ale scrisului, care va atrage și atenția unor critici (Marius Manta de la revista băcăoană, Ateneu, Dan Ionescu de la revista craioveană Scrisul Românesc, Valentin Marica la revista târgumureșeană Vatra veche ș.a.). Drumurile mă poartă, din octombrie 2010, în dulcele târg moldav, Iași, unde obțin o bursă postodoctorală de 30 de luni, care înseamnă și importantul meu salt profesional. Problematica limbajului politic, asupra căreia mă oprisem pe parcursul doctoral, avea să stârnească atenția universitarilor. La sfârșitul aceluiași an, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza
TAINA SCRISULUI – SCRISUL MĂ FERICEŞTE by http://balabanesti.net/2012/08/25/taina-scrisului-%e2%80%93-scrisul-ma-fericeste/ [Corola-blog/BlogPost/340011_a_341340]
-
a acestui imn a fost încorporată în fragment în „Poema Română” de George Enescu. „Imnul Regal”, spune Răzvan Apetrei, directorul artistic al „Cameratei Regale”, „a cunoscut poate cea mai frumoasă înveșmântare muzicală în «Poema Română» de George Enescu. Tânărul geniu moldav, la vârsta de numai 15 ani a avut extrem de inspirata viziune de a o insera în deznodământul acestei capodopere, numerotată cu op., 1 în catalogul creației sale.”. Denumit inițial „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”, a
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438152927.html [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
scriitorul teolog Gala Galaction (1934), a avut o strânsă legătură cu arhereii Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu, împreună cu acesta din urmă reușind să convingă autoritățile comuniste (1953) să finanțeze restaurarea Mănăstirii Neamț. La acestea adăugăm că, frecvent, călugării și mănăstirile moldave sunt modele de oameni și locuri pentru povestirile sale („Frații Jderi”, „Demonul tinereții”, „Oameni și Locuri” etc.). Preocupat de relația dintre cele două personalități care au amprentat puternic timpul lor, eruditul publicist și scriitor Vasile Iancu, originar din Ciohorăni, deși
MIHAIL SADOVEANU ŞI MITROPOLITUL VISARION PUIU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/_meandrele_si_tainele_unei_p_gheorghe_parlea_1361997215.html [Corola-blog/BlogPost/351986_a_353315]
-
înalt. Are exact chipul lui Isus, evreul ăsta, fața prelungă, plete ondulate, parcă în șuvițe, ochi vii, un surâs fără cauză puțin trist.. Părinții lui sunt veniți din România. Sharon a preluat din familie o limbă română stâlcită a târgușoarelor moldave de pe la 1920 dar arată ca un european-israelian. Aspectul lui contemporan și limbă de altădată îi dau un aer straniu de întors în timp. Înțelege româna perfect dar nu vorbește bine, părinții vorbesc și acum în casa acea limbă română ușor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/sa-vezi-mirosul-unei-pasari/ [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
floretelor (poetul?!). Ceea ce auzea de sute de ori în juru-i (Allez! En garde!), furat de intensitatea și neprevăzutul vieții, nici nu-i dădea prin gând lui Brăilița să aplice în cotidian. Nici de dragostea lui față de aleasa inimii din nordul moldav, de un intens patetism, nimeni n-a avut habar. Dar Soarta (grea arta de a gestiona Soarta) avea să-i pregătească lovituri, pe care Brăilița nu le-a putut para (unde să găsești psihologul care să-l consilieze pe acest
CONSTANTIN ARDELEANU DESPRE MIRCEA BRĂILIŢA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1408998504.html [Corola-blog/BlogPost/368267_a_369596]
-
slujitori ai Bisericii - în frunte cu vrednicii Mitropoliți ai Moldovei și toți trei Patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române - Iustin Moisescu, Teoctist Arăpașu și Daniel Ciobotea - după care s-a întors, din propria-i dorința, la mănăstirea să de metanie - Neamțul moldav și stefanian, până în urmă cu trei ani, când la 2 martie 2008 a împlinit venerabila vârstă de 81 de ani, iar la 26 iunie 2008 a trecut în hotarul adevăratei vieți a Împărăției cele veșnice. Apreciat fiind în mod deosebit de
PARINTELE PARTENIE APETREI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_partenie_apetrei_.html [Corola-blog/BlogPost/366810_a_368139]
-
din mărgele realizate de Elena Gheorghian din Suceava s-au aflat printre produsele cele mai întrebate de cumpărători. Icoanele pe sticlă, executate de Cristina și Neculai Turicianu din Săveni, Botoșani, și de Anca Dănilă din aceeași localitate, aduc în spațiul moldav tradiția transilvăneană a vechilor icoane pe glajă, adevărate mostre de virtuozitate artistică, remarcabile atât prin rigurozitatea compozițională, cât și prin simțul deosebit al armoniei cromatice. Țesături și cusături populare, tapiserii și podoabe, plachete decorative și mic mobilier rustic Țesăturile și
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Targul_de_paste_de_la_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
voluminoasă, Mircea și-a luat la revedere de la tușa Saveta, i-a achitat chiria până la reluarea școlii și a ieșit la stația de autobuz. În stație, s-a întâlnit cu profesorul de geografie, care și el se reîntorcea pe meleagurile moldave. Era de prin zona Tecuci-ului și revenise la școală din vacanță, cu ocazia ținerii examenelor de diferență. Și el, ca toți ceilalți profesori din comisia de examinare, participase la banchetul dat de C.A.P. În câteva minute și-a
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402655115.html [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
trupe de vreo 6000 de oameni, încropite în grabă, pe care fu nevoit s-o opună oștii polone, ce pătrunsese deja în Moldova, cu gând de a-l goni pe Ioan-Vodă și de a-l reînscăuna pe Bogdan. Mica oaste moldavă întoarseră cu ușurință din drum pe sprijinitorii fostului domnitor și îi împinse înapoi peste graniță, în Polonia. Deși domnia i-a fost foarte scurtă, ea a fost una rodnică. Ioan-Vodă a reușit în numai doi ani să înfăptuiască reforme economico-financiare
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
Acasa > Orizont > Opinii > BENEFICIILE UNEI ANTOLOGII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1509 din 17 februarie 2015 Toate Articolele Autorului BENEFICIILE UNEI ANTOLOGII Dragii mei colaboratori din antologia ACORDURI MOLDAVE 2015 doresc să vă spun că realizând o antologie nu facem decât să ne promovăm reciproc creațiile literare, în cazul acestei antologii; poezia. Antologia este o mini bibliotecă unde regăsim autori din cele mai diverse medii sociale și de ce nu
BENEFICIILE UNEI ANTOLOGII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1424124192.html [Corola-blog/BlogPost/382427_a_383756]
-
volum tipărit până la data includerii într-o antologie. Promovând astfel de antologii facem un act artistic absolut necesar și benefic pentru toți autorii. Nu-mi place să fac nominalizări, dar citind aproape toate creațiile poetice incluse în noua antologie ACORDURI MOLDAVE am descoperit creații poetice deosebit de interesante. Pentru unii tineri debutanți sper că după sumara apariție în noua antologie îi va face pe autori să reflecteze mai mult asupra scrierilor pe care le oferă cititorilor, dar se creează și obligația ca
BENEFICIILE UNEI ANTOLOGII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1424124192.html [Corola-blog/BlogPost/382427_a_383756]
-
debutanți le doresc un viitor îndelungat în literatura română. Sper că fiecare dintre autorii participanți la această antologie să-și aducă o contribuție la promovarea scrierilor colegilor care bat la ușile gloriei literare. A consemnat Mihai LEONTE coordonatorul antologiei ACORDURI MOLDAVE 2015. Referință Bibliografică: BENEFICIILE UNEI ANTOLOGII / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1509, Anul V, 17 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
BENEFICIILE UNEI ANTOLOGII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1424124192.html [Corola-blog/BlogPost/382427_a_383756]
-
despre biografia și scrierile mele. Am relevat doar activitatea mea literară, cu trimitere la ceea ce am realizat în 2014. Nominalizând cel 2 antologii personale; AMINTIRI MINIERE și MOZAIC AFECTIV premiată la Festivalul de poezie de la Geoagiu, dar și antologia AMETISTE MOLDAVE lansată la inaugurarea Bibliotecii Mihai LEONTE din satul sucevean Petia în 19 septembrie 2014. O apariție inedită a fost cea a interpretului amator de muzică populară Petru CÂRJE, dar și fost dansator, care a încântat auditoriul fiind aplaudat de publicul
CULTURĂ CONTINUĂ LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1413632974.html [Corola-blog/BlogPost/349376_a_350705]
-
acolo unde partea feminină a înlăturat orice... concurență masculină, cu unele mici excepții, care de fapt au întărit regula: „Dintre sute de femei...”, multe dintre ele au fost prezente la Muzeul Unirii din Iași, într-o zi frumoasă de toamnă moldavă, cu puțin frig afară, dar multă căldură în suflete! DAN TEODORESCU
“Dintre sute de femei”, doar una a fost cap de afiş la Muzeul Unirii din Iaşi! by http://uzp.org.ro/dintre-sute-de-femei-doar-una-a-fost-cap-de-afis-la-muzeul-unirii-din-iasi/ [Corola-blog/BlogPost/92756_a_94048]
-
Mare, propulsat în rol de unic apărător al întregii creștinătăți se vede nevoit să ceară ajutor militar la curțile Europei. Primește în schimb... laude și încurajări! În fața unui asemenea colos, Ștefan reușește totuși să strângă aproape 40.000 de osteni moldavi cărora li se adaugă un contingent de secui de circa 5.000 de oameni. În calea urgiei musulmane, Ștefan cel Mare opune eficientă tactică a pârjolirii pământurilor, retragerii populației, otrăvirii fântânilor, astfel că invadatorii să simtă colții demoralizatori ai foamei
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) by http://uzp.org.ro/sa-nu-ne-uitam-istoria-540-de-ani-de-la-podul-inalt-10-01-1475/ [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
să redea viață mănăstirii ștefaniene de la Putna. Cu toate greutățile provocate de autoritățile statului, tânărul cuvios a reușit să-și găsească liniștea sufletească atât de necesară rugăciunii, ajungând să fie printre cei cercetați de pelerinii închinători la mormântul marelui voievod moldav. În timpul aplicării decretului 410, atunci când mulți monahi, inclusiv din Mănăstirea Putna, au fost scoși, Preacuviosul Părinte Iachint Unciuleac a rămas numai pentru faptul că avea studii teologice. După acest moment, aproape că Putna Domnitorului Ștefan cel Mare a rămas pustie
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Preacuviosul_parinte_arhimandrit_iachin_stelian_gombos_1347974650.html [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
Mitropolitului Nicolae Corneanu, în prezent Episcop al Caransebeșului; Petroniu Florea Sălăjanul - reprezentantul Scaunului Episcopal al Oradiei, Bihorului și Sălajului și delegatul personal al Preasfințitului de pie memorie Ioan Mihălțan, în momentul de față Episcop al Sălajului; Ioachim Băcăuanul - delegatul Scaunului Moldav al Romanului; Irineu Popa Slătineanu - Episcopul Vicar al Ținutului Râmnicului, din anul 2008 Mitropolit al Olteniei și mulți alții, numeroși profesori de teologie precum și decanii Facultăților de Teologie de la Sibiu, Cluj și Oradea, foarte mulți preoți, monahi și monahii, stareți
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA IISUS HRISTOS DOMNUL – ARHIEREUL CEL VEŞNIC A ÎNALTPREASFINŢITULUI SA DR. ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – MITROPOLITUL ARDEALULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2 by http://confluente.ro/In_memoriam_sapte_ani_de_la_trecerea_l_stelian_gombos_1343735115.html [Corola-blog/BlogPost/358737_a_360066]