497 matches
-
nr. 3, 1960); Folosirea articolului hotărât și nehotărât de către scriitorii români, în Omagiu lui Alexandru Rosetti la 70 de ani, București, 1965. Unul din marile merite ale domniei sale este că a combătut, și atunci când acest lucru era periculos, existența "limbii moldovenești" pe teritoriul Republicii Moldova și al unei părți din Ucraina. Academicianul basarabean Silviu Berejan spunea, pe bună dreptate, că profesorul Piotrowski "ne-a susținut cu înflăcărare, ca romanist notoriu, în momente cruciale de renaștere națională, de revenire la valorile autentice, prin
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
care ar rezulta că în România se urează Crăciun Fericit, iar în Moldova - Crăciun Fericit și! Oricum, chiar în spațiul plin de erori și prejudecăți al informațiilor preluate de-a valma, nu pare să aibă circulație ideea că româna și "moldoveneasca" ar fi două limbi diferite. Alegerea altor urări creează totuși impresia unor diferențe de uz și frecvență; în principiu lucrul e posibil, dar pentru cititorul român exemplele sînt neconvingătoare, în măsura în care se pot oricînd inversa, formulele "moldovenești" fiind cît se poate
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
e moldovenească, graiul moldovenesc (p. 49). Spectatorii turneului unei trupe de operetă românești (trupă românească de operetă) vin ca să asculte vorbă românească (p. 21). Vânzătorii care umblă de colo-colo prin iarmarocul din Căprești se adresează celor veniți acolo într-o moldovenească curentă (p. 72). Apelativul român, românesc nu apare decât ca o excepție, ca în exemplul amintit mai sus. în locul lui, în limba localnicilor, a oamenilor de rând, apare etnonimul roman. Un capitol din carte are chiar titlul Romanii (p. 66
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
și nu înțelegeau să aibă nimic comun cu țărănimea. O surpriză a însemnat pentru el atunci când, la Căprești, a dat peste o tânără evreică ce nu pricepea o boabă rusește, dar se exprima într-o limbă curat moldovenească, într-o moldovenească limpede (p. 42). Lucru cu atât mai de mirare pentru dânsul, cu cât, altminteri, se lovea mereu de alte și alte aspecte ale rusificării. în vizita făcută la Mânăstirea Coșalăuca, a găsit astfel în limba vorbită de țărani pete negre
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
Alte locuri Cetatea Neamțului este o creație moldoveneasca ridicată la sfârșitul secolului al XVI-lea de către Petru I (1374-1391). Cercetările arheologice au scos la lumină urme materiale de la sfârșitul secolului al XVI-lea și monede de argint de la Petru I. Întemeierea în anul 1359 a statului Moldova, creșterea
Cetatea Neamțului [Corola-blog/BlogPost/96627_a_97919]
-
Este perioada campaniei electorale. Cum caracterizați această campanie? O campanie, ca toate celelalte, neinteresanta, tristă, minciunoasă, cu o miză mare și un efect mic... În danemarca moldoveana nu s-a schimbat nimic, pe primul loc este pusă, ca întodeauna, RÂNZA moldoveneasca... Nu cred ca se va schimba ceva față de precedentele scrutine electorale, din simplul motiv că actorii politici sunt aceiași, - membrii fideli ai SISTEMULUI ticăloșit... Liderii AIE (Alianță de Integrare Europeană) a celor patru partide (P.L., P.L.D.M., P.C., P.D.) din Republică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
acestui har al prevederii viitorului: cine îl poate deține și în ce împrejurări? Dar să reamintesc, sumar, câteva elemente epice ale romanului. Ce se vede imediat e structura simetrică. Lumea în două zile" înseamnă o felie din viața unei provincii moldovenești (Bacăul, nenumit ca atare de autor, dar bănuit de către cititor din unele indicii și aluzii) în zilele celor două solstiții: 21 decembrie și 21 iunie din anii 1950 și ceva. Antiteza meteorologică dintre ele nu e pur decorativă: la solstițiul
Premoniția între glumă și har by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10046_a_11371]
-
român) și Berthelot (francez) au trecut Prutul în ziua de 10 ianuarie 191,8 reușind eliberarea Chișinăului de jefuitori la 9-16 Ianuarie 1918, iar peste câteva zile eliberând complet Basarabia. La 24 ianuarie 1918 Sfatul Țării proclama independența Republicii Democratice Moldovenești; în lunile ce au urmat, pe lângă atacurile bolșevice venite din teritoriul de peste Nistru, controlat de germani, au apărut și pretenții teritoriale din partea Ucrainei, proclamată și ea independentă. Sfatul Țării începea atunci să manifeste intenții de unire cu România, intenții exprimate
DE ZIUA BASARABIEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383537_a_384866]
-
când oratorul a trecut la punctele cele mai vulnerabile: „Ce frumos ar fi fost astăzi dacă reprezentanții societății moldovenilor de la Noua Suliță (organizație manipulată nu știu de cine) ar fi avut îndrăzneala să urce pe scenă și să recunoască că moldoveneasca este aceeași limbă română. Anul acesta, în martie, în sala Filarmonicii a avut loc sărbătoarea limbilor materne, comunitatea noastră fiind prezentată ca purtătoare a două limbi - română și moldovenească. Avem o lege perfectă care a fost votată de Parlamentul Ucrainei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
căci Uric nu a făcut operă de copist, „procesul de românizare” fiind prezent și „în interpretarea liniei și a conturului ondulând lin și armonios... de o mare eleganță formală... interpretare ce va constitui una din trăsăturile stilistice specifice secolelor XV-XVI moldovenești”, precum și în „optimismul și rafinamentul coloristic”, în reprezentarea imaginii omului și construcția compozițională a miniaturilor. Șaptesprezece ani mai târziu, în 1981, după o aprofundată documentare, publică Gavril Uric. Studiu paleografic, dovedindu-l nu numai un mare artist ci și un
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
La paisprezece ani asistă impasibil la ivirea semnelor bărbătești pe trupul său deșirat, știind prea bine că nu cu ele va răzbi în viață. Și pe când primele fire de păr îi apărură gâdilându-i buza de sus, traduse într-o moldovenească molcomă primul cânt din Iliada. La șaptesprezece ani, tatăl său, bătrânul acum boier Stoenescu, îl trimise cu un răsuflet ușurat și cu o pungă bine burdușită de bani la Padova, unde mai mulți ani la rând dunăreanul Radu Stoenescu, stârni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
repeta la fel, încă o dată, concentrează-te, murmura Gonța, nebun de tot, ce mai. Se lasă, după al nu știu câtelea „încă o dată, concentrează-te”, o tăcere prevestitoare de multe. În liniștea asta se aude glasul lui Răducu, într-o moldovenească absolută: ― Concentrează-te, bă, în crucea mă-tii, că ’nebunim aici! S-a dus dracului repetiția, am râs ca proștii de nu ne mai puteam stăpâni, dar așa cuceream, încet și sigur, o redută pe care nu aveam s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Ziua Limbii Române la această dată, pentru a se sincroniză cu frații noștri români de pește Prut. Bine și mai tarziu, decat niciodată! Sunt de admirat românii din Republică Moldova unde s-a celebrat Ziua Limbii Române (și nu limba moldoveneasca, așa cum le-ar plăcea unora să se zică) încă din 31 august, 1989. Poemul „Limba noastră” de Alexe Mateevici (27 martie 1888-24 august, 1917) a devenit Imn Național încă din anul 1994; “Limba noastră-i o comoară/ Din adâncuri înfundata
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
nostru, pentru tot ce este național, am moștenit prin instinct. Mie nu mi-a spus nimeni la școală că sunt român, că vorbesc limba română. Din contră, ei mi-au spus că nu sunt român, căci vorbesc altă limbă, cea moldovenească, dar instinctiv, strigătul sângelui mi-a spus că eu vorbesc limba română. Și-atunci când am greșit, mai exact, se crede că am greșit, cred unii tineri de-aici de la noi, artiști, poeți și, din păcate, și din țară, cred că
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A POETULUI ROMÂN GRIGORE VIERU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361272_a_362601]
-
viață, trăgându-l după ea. În sala cu petrecăreți era gălăgie, fum și muzică de petrecere la magnetofon. Orchestra formată ad hoc, încingea atmosfera pe scena căminului cultural și perechile duduiau din picioare de se cutremura scena. Îi ziceau o moldovenească de ieșeau scântei din călcâiele dansatorilor. - Ce zici, mergem la masă sau pe scenă? întrebă Mircea. - Deocamdată nu am chemare pentru acest stil de joc, așa că hai mai bine la locurile noastre. Nu sunt moldoveancă să mă dau în vânt
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
a aflat cu durere despre trecerea la cele veșnice în noaptea de joi spre vineri a realizatoarei TV Mărioara Murărescu - doamna de suflet a folclorului dacoromânesc. A fost de la începuturi alături de acțiunile noastre la recomandarea profesorului Ioan Călin - moț din Moldovenești - Podenii Munților Apuseni, ca membră fondatoare a Academiei DacoRomâne, încă din vremea în care funcționa ca Institut Național pentru Românitate și Românistică. Mărioara Murărescu a fost atrasă de muzica folclorică încă din copilărie, când bunicul ei, care era cioban, cânta
UN SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU de ACADEMIA DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364060_a_365389]
-
niciodată vitregiile prin care vor mai fi nevoite să treacă cele două neamuri surori fiind ele una dincolo și alta dincoace de Prut, râul ce sigur n-ar fi dorit el să despartă... spre exemplu o așezare românească de una moldovenească - Ungheni - un oraș și un sat, care odată erau una, chit că de-o parte și de alta a malurilor râului (...), nu chiar tocmai acestor lucruri va putea exista vreo disociere a colaborării acesteia frumoasă și nu întocmai din interior
PREZENTARE DE CARTE de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363004_a_364333]
-
Și alte popoare sunt mici, dar nu acceptă să fie dependente.” Cine sunt ortodocșii? Europenii din orient sau orientalii Europei? Ei se străduiesc să demonstreze cu îndârjire continuitatea glorioasă, greacă și romană. Dar chiar și limba este discutabilă, româna sau moldoveneasca? Și pentru că e greu să te uiți într-o oglindă, când nu vrei să vezi adevărul, neortodocșii au învățat să joace diferite roluri, când sunt urmașii ai antichității, când europeni moderni. Cum poate un popor fără identitate să nu aibe
REVENIREA RUŞILOR ŞI MODELUL ORTODOX de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361174_a_362503]
-
de timid, că-mi număram pașii în gând, ca să nu mă-mpiedic, dacă simțeam că vreo fată mă privea... Sau dacă, măcar, mi se părea... Dar să lăsăm asta, pentru altă dată. Iată și Sărăria patriarhală, tihnită și atât de moldovenească, prin care trecea o singură linie de tramvai, ce venea de prin Târgul Cucului - evreiesc cândva - tramvai în care, cu un pic de atenție, puteai auzi (în gând ) cum Gică Petrescu îți cântă: „Du-mă-acasă măi tramvai,/ „Du-mă, du-mă
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
la Basarabia - unul despre „Arhimandritul Varlaam Chiriță și lupta sa pentru păstrarea credinței ortodoxe” redactat de către Părintele Iosif Pavlinciuc și celălalt care lansează o discuție inerentă și foarte importantă despre „Atitudinea regimului sovietic față de Biserica Ortodoxă din Republica Sovietică Socialisttă Moldovenească, după 1944” semnat de Alexandru Donos. Bisericii Greco-Catolice îi sunt consacrate două studii: „Despre Ioan Dunca Jalea, un preot greco-catolic în rezistența anticomunistă” semnat de Camelia Ivan Duică și altul „Despre Episcopul Alexandru Todea în anii comunismului ceaușist” semnat de către
ADRIAN NICOLAE PETCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367150_a_368479]
-
cealaltă parte a Prutului, la ceilalți români, urmași ai acelorași Daci, dar despărțiți de niște politicieni care i-au convins pe istoricii moldoveni că ei ar fi de un alt neam și că ar vorbi și o altă limbă, diferită, Moldoveneasca, care ar avea și niște foarte mici asemănări cu Limba Românească, dar prea mici pentru a fi luate în considerație. Dar ei politicienii din dreapta și din stînga Prutului, cînd se întîlnesc, uită că nu folosesc traducători, ba de multe ori
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
la picior ,,chișor" și rețin foarte multe asemenea expresi. I-am răspuns supărată. -Da' ești bolundă matale, mamaie? Spre surprinderea mea, nu s-a supărat că i-am zis nebună și a început să râdă. Am râs și eu de moldoveneasca mea, așa că, după un timp, ne-am împrietenit. Ea a continuat să mă învețe moldovenește și eu mă străduiam să-i răspund, dar râdeam amândouă cu lacrimi. După un timp, am invitat-o la terasa mea preferată să bem o
AM FOST ODATA.... de SILVIA KATZ în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364786_a_366115]
-
căci Uric nu a făcut operă de copist, „procesul de românizare” fiind prezent și „în interpretarea liniei și a conturului ondulând lin și armonios... de o mare eleganță formală... interpretare ce va constitui una din trăsăturile stilistice specifice secolelor XV-XVI moldovenești”, precum și în „optimismul și rafinamentul coloristic”, în reprezentarea imaginii omului și construcția compozițională a miniaturilor. Șaptesprezece ani mai târziu, în 1981, după o aprofundată documentare, publică Gavril Uric. Studiu paleografic, dovedindu-l nu numai un mare artist ci și un
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
viață, trăgându-l după ea. În sala cu petrecăreți era gălăgie, fum și muzică de petrecere la magnetofon. Orchestra formată ad hoc, încingea atmosfera pe scena căminului cultural și perechile duduiau din picioare de se cutremura scena. Îi ziceau o moldovenească de ieșeau scântei din călcâiele dansatorilor. - Ce zici, mergem la masă sau pe scenă? întrebă Mircea. - Deocamdată nu am chemare pentru acest stil de joc, așa că hai mai bine la locurile noastre. Nu sunt moldoveancă să mă dau în vânt
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
Sfatul Țării a proclamat “Republică Democratică Moldoveneasca”, iar, la 24 ianuarie 1918, a adoptat Declarația de Independență. Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat DECLARAȚIA de UNIRE a Basarabiei cu România: “În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republică Democratică Moldoveneasca (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia, acum o sută și mai bine de ani, din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza
MESAJUL CONSILIULUI UNIRII LA ALBA IULIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351359_a_352688]