9,012 matches
-
Nistru, o țară și mai necunoscută în Vest decît România. Cînd, mai tîrziu, în catalogul unei librării specializate în estul Europei am văzut oferta unor cărți tipărite la Chișinău cu litere chirilice - între altele, trei antologii voluminoase: Poezia Moldovei, Proza moldovenească și Dramaturgia moldovenească - le-am comandat și am început, tot din curiozitate, să le citesc. Continuînd pe această cale, mi-am constituit o întreagă bibliotecă de cărți și publicații cu acele slove ciudate. Cred că citirii acestui prim roman i
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
și mai necunoscută în Vest decît România. Cînd, mai tîrziu, în catalogul unei librării specializate în estul Europei am văzut oferta unor cărți tipărite la Chișinău cu litere chirilice - între altele, trei antologii voluminoase: Poezia Moldovei, Proza moldovenească și Dramaturgia moldovenească - le-am comandat și am început, tot din curiozitate, să le citesc. Continuînd pe această cale, mi-am constituit o întreagă bibliotecă de cărți și publicații cu acele slove ciudate. Cred că citirii acestui prim roman i se datorește interesul
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
italiană, care, de asemenea, îmi dădea posibilitatea de a mă îndeletnici și cu România, fie și numai în calitate de cercetător. - Mi-aduc aminte că am citit un articol al dumneavoastră despre receptarea lui Mihai Eminescu peste Prut, în fosta R. S. S. Moldovenească. - După cum am amintit deja, materia mea de studiu și de învățămînt, ca profesor, este literatura franceză și italiană. Pe măsura posibilului, însă, am continuat să lucrez și în domeniul românesc. Poate ați văzut volumul Oglinzi paralele. Studii de imagologie româno-germană
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
Omagiu profesorului Radu Ciuceanu, Institutul național pentru studiul totalitarismului). Dacă fac totalul a ceea ce am scris, ținînd cont și de recenzii, ajung la numărul 100. - De mare importanță a fost pentru noi studiul acesta despre receptarea lui Eminescu în R.S.S. Moldovenească. Era un teren absolut necunoscut. Intelectualii, literații români din Basarabia nu aveau voie să scrie despre acest subiect, cei din România nu cunoșteau situația și cu atît mai puțin se știa ceva în Occident. Or, dumneavoastră l-ați abordat și
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
la Chișinău, pe atunci, în 1965, scandal care nu s-a potolit niciodată pînă în 1989. E adevărat că însuși titlul - Limba și literatura română în Basarabia și Transnistria - fusese gîndit ca o provocare. - Da. Atunci se vorbea de limbă moldovenească. Ca și acum, de altfel. - Adunasem atunci, încă de la începutul anilor ’60, o documentație foarte bogată, cu multe texte și lucrări de negăsit în România și care nu erau la dispoziția nici a cercetătorilor din Moldova sovietică. Și am schițat
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
Adunasem atunci, încă de la începutul anilor ’60, o documentație foarte bogată, cu multe texte și lucrări de negăsit în România și care nu erau la dispoziția nici a cercetătorilor din Moldova sovietică. Și am schițat toată evoluția chestiunii cu limba “moldovenească”, cu toate peripețiile ei, cu cotiturile, cu dramaticele schimbări de direcție - scrisul latin sau chirilic, modelul - limba literară sau o variantă regională -, influența limbii ruse, deci întreaga politică lingvistică sovietică de la anii ’20 încoace. - Știu că textele dumneavoastră au fost
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
ales, multă strădanie pentru integrarea în viața științifică europeană (proiecte, programe, burse, publicații și activități de teren cu parteneri străini), ba mai mult, o continuă mediere între estul și vestul european științific, prin oferirea unei posibilități de implicare a Basarabiei moldovenești și ucrainiene. Iar peste toate, a planat susținutul și marele efort de obținere de fonduri, care să permită menținerea ritmicității împlinirilor. Apariția unei mișcări crescânde într-un sistem frământat de convulsii nu poate naște, în contratemă, decât, în caz fericit
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
ultor, reprezentând flota României pe ucigătoarea Mare a Sargaselor, via Triunghiul Bermudelor... ...Cu senatorul George Pruteanu, unul din cei mai avizați degustători de partide politice contemporane, lucrurile au stat un pic altfel, moderatorul R.T. scăpând cu viață numai datorită obârșiei moldovenești a invitatului său, care inoculase acestuia o anumită doză de sentimentalism. Că, era vorba despre un ardeleano-bistrițean pur sânge, după ce i-ar fi aruncat în față eminescianul strigăt de luptă „Zdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă” din Împărat și proletar
Umilirea demnitarilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13405_a_14730]
-
în juxtapunerea elementelor familiare cu cele standard-culte � "Acum, la faza cu manualele, sunt sigură că nu există manuale în lumea asta care să zică despre propria țară, națiune că sunt un neam de loseri" (aiudonline.ro). Apare și în texte moldovenești, în care contrastul se stabilește între anglicism și elementele popular-regionale: Da, iaca să-ți spun că sînt un loser. Păi m-am săturat să mă tot hrănesc cu grîne și în special cu răsărită" (ournet.md).
Șmecheri și luzări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12700_a_14025]
-
cum nu puteam la 1840 să avem o critică estetică. Critica culturală nu e numai singura posibilă, e singura necesară." Constatarea este prilej de precizare a propriei poziții în contextul criticii românești. Fundoianu mărturisește că se înscrie "în școala criticei moldovenești a lui Russo, Kogălniceanu și a "Junimei" "4). (Dar și critica practicată de Iorga, cum i s-a reproșat de altfel istoricului în atîtea rînduri, era o critică culturală.) Pentru o clipă Fundoianu însuși avusese ideea de a face critică
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
Ion Neculce, însoțite de un studiu introductiv, de glosare, de concise schițe biobibliografice și de bine selectate repere istorico-literare. Gabriel Ștrempel a asigurat îngrijirea ediției și întreg aparatul critic. În prefață, Gabriel Ștrempel realizează o privire sintetică asupra izvoarelor narative moldovenești de la istoriografia slavo-română din secolul al XV-lea și până la cronicile versificate din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Pentru textele lui Grigore Ureche și Miron Costin (inclusiv De neamul moldovenilor) sunt preluate edițiile de Opere îngrijite de
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
imaginarul unor poeți care n-au fost desprinși încă de placenta căminului cultural, iată că tropismul umidului, cum ar spune Călinescu, devine o obsesie națională și el răspunde tocmai de la Focșani, prin revista Oglinda literar|. Dar deși vine pe filieră moldovenească, vocea lirică este cumva apropiată geografic de Mehedinți, originea ei fiind la Reșița, în Caraș-Severin. Poeta se numește Nicoleta Giura și, surprinzător, unifică interesul pentru îngeri al Luciei Cremene cu fascinația pentru ploaie ca agent al fertilității. Iată ce zice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
coerentă, să-i dea o identitate, să alcătuiască, din frînturi de povești și din gesturi mărunte, o lume reală și o lume fictivă în același timp. Pe o stradă de periferie, dintr-un oraș fără nume, nu prea mare, probabil moldovenesc, se întîmplă și nu se întîmplă nimic. Un drum asfaltat doar pînă la jumătate îl împinge pe cititor într-un univers de moloz și case scăpate de amenințarea demolării în anii sistematizării, cu știr, urzici și găini, cîini fără stăpîn
O stradă pe jumătate asfaltată by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12788_a_14113]
-
de politețe pozitivă și negativă, dominare a implicitului, numeroase hipocoristice). Faptul că aceste descrieri corespund în bună măsură unor stereotipuri transmise oral, ca și faptul că țin de reprezentări din literatură și chiar din istoria literară (încetineala vorbei ardelenești, diminutivul moldovenesc - "olecuță", impetuozitatea injuriei muntenești), nu fac decît să confirme utilitatea analizei. Cartea Margaretei Manu Magda, exemplară prin acuratețea dovezilor lingvistice și prin metodologia modernă, deschide drumul unor cercetări viitoare asupra aspectelor sociale și culturale ale întrebuințării regionale a limbii române
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
și despre anomaliile confruntării dintre tradiționaliști și moderniști. Ioan Mânăscurtă face succesiv câte un elogiu lui Eminescu și lui Creangă, într-un fel de eseuri lirice. Reflectând la înlocuirea instrumentului de lucru al scriitorului cu unul ,de fabricație stalinistă, limba moldovenească", Nicolae Popa constată ,însingurarea scriitorului de limba română" în Republica Moldova. Cea mai mare parte a criticii basarabene - bună sau rea - pare să se fi adăpostit sub acoperișul literei C a alfabetului: Vasile Coroban, Mihai Cimpoi, Ion Ciocanu (prezenți cu pagini
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
din categoria lui Dănilă Prepeleac. Nu-i reproșez scriitorului această viziune nefavorabilă (cum au făcut comisarii ideologici la apariția cărții), căci și prostia omenească e o temă ca oricare altele. Dar mijloacele sale sunt prea precare, umorul e datat, limba ,moldovenească" nu are savoare și strălucire ca la Creangă. Am putea considera ca miză importantă a romanului autocritica spiritului basarabean. Atunci principalul defect al cărții ar fi că o miză prea mare e pusă în seama unei narațiuni înglodate în derizoriul
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
umor popular, încărcat de anecdote, alunecări în absurd, complicații imprevizibile ale epicului rural. Nu e pe gustul meu. E, oarecum, un carnaval al vieții rurale (e cam mult spus), compusă din petreceri, glume, farse, conversații naive, prostie general-umană și lene moldovenească. Poți aprecia spiritul ludic crengist, dar e destul de vag și de îndepărtat. Umorul din Povestea cu cocoșul roșu mi s-a părut sub nivelul din proza lui Nicuță Tănase sau Ion Băieșu din scenetele cu Tanța și Costel (desigur, și
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
și ,cu ce și cum ne înscriem în contextul general românesc?" (p. 34). O critică literară basarabeană nu putea exista fără o literatură basarabeană (fie ea și un simulacru), o literatură nouă, născută din constrângerile bolșevismului: va fi literatura sovietică moldovenească. Situația era mai ingrată decât ne putem închipui, pentru că întemeierea acestui monstru ideologic-cultural se realiza prin două traume: ruptura de identitatea românească și ruptura de propriul trecut. Mutilarea a fost mai gravă decât în cazul literaturii române proletcultiste. Critica basarabeană
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
închiderea era obligatorie, manifestată și administrativ, iar N. Costenco va fi o victimă a acestui blocaj, suferind 15 ani de detenție tocmai pentru fostul ,naționalism". Una era regionalismul său exclusivist și închistat din anii '30 și cu totul altceva sovietismul moldovenesc din anii stalinismului. Aveau totuși multe lucruri în comun, printre care dogmatismul, atitudinea anti-românească și dezastrul cultural erau cele mai importante. Se pare că, pentru unii basarabeni, Uniunea Sovietică a fost mai bine tolerată decât a fost (în anii 1919-1940
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
societății românești, în care limba și cultura franceză se înfruntau, dar și coabitau, cu limba și cultura turcă. Vasile Alecsandri a remarcat și el "denumirea cam turcită de duelgii ", dar percepția lui era favorabilă la adresa acestor "eroi civilizatori" ai societății moldovenești. În anii '30-'40 ai secolului al XIX-lea, "tinerii francezi și nemți, bonjuriști și duelgii - scria poetul în 1862 - erau chemați a începe și a urma fără descurageare solia lor civilizatoare". Aceste deosebite porecle erau date de către boierii reacționari
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
cu toate reglementările pe care le presupunea un duel. Însă ar fi riscat să fie trimis de domn în surghiun la mănăstire. Poate că - orbit de mînie - boierul Andronache se gîndea să-i omoare pe amîndoi amanții, ca în "cîntecul moldovenesc" al lui Pușkin, Șalul negru: "Iute ca un fulger paloșul am scos / C-o cruntă lovire i-am prăvălit jos!". Poate că boierul ieșean se gîndea să o împuște doar pe soția adulteră. Sau măcar să o expună oprobriului public, alungînd-o
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Rodica Zafiu Despre folosirea particularităților dialectale moldovenești în textele muzicii actuale am mai discutat, chiar recent, în această rubrică. Fenomenul - recunoscut și comentat chiar de criticii muzicali și de public - merită însă mai multă atenție, pentru că pune în discuție o chestiune lingvistică neglijată sau chiar evitată conștient
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
semnul "popularului" și rezolvate prin glosare. E drept că nici nu s-a dezvoltat la noi, cu mici excepții, o literatură dialectală. În stereotipurile mentalității populare, dialectele sînt marcate social și fac obiectul unor acte de respingere și devalorizare; "accentul moldovenesc", de exemplu, este adesea ironizat de vorbitori din afara zonei sale de utilizare. Or, fenomenul actual modifică simțitor datele problemei: se creează cu intenție forme populare de "literatură dialectală" - textele muzicii de diverse genuri - și noutatea are succes: graiul moldovenesc e
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
accentul moldovenesc", de exemplu, este adesea ironizat de vorbitori din afara zonei sale de utilizare. Or, fenomenul actual modifică simțitor datele problemei: se creează cu intenție forme populare de "literatură dialectală" - textele muzicii de diverse genuri - și noutatea are succes: graiul moldovenesc e la modă, prin grupuri și soliști proveniți atît din Moldova românească ("Fără zahăr") cît și, mai ales, din Republica Moldova ("Zdob și Zdub", "Planeta Moldova", Pavel Stratan). Există diferențe semnificative de utilizare a mărcilor identității regionale de către cei menționați: unii
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
texte notînd cît mai multe particularități fonetice, dar împotmolindu-se în unele cuvinte sau structuri sintactice regionale. Textul rostit (cîntat, de fapt; exemplele care urmează provin din albumele Amintiri din copilărie ale lui Pavel Stratan), cuprinde aproape toate particularitățile fonetice moldovenești (unele variind de la zonă la zonă): pronunțarea dură a unor consoane, după care i se transformă în î, e în ă, diftongul ea se reduce la a iar i final devocalizat dispare: puțîn, zîs, sămnu, sara, bat ("dacă ești bat
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]