202 matches
-
unionale sovietice (printre care și Republica Moldova), controversa a reapărut în peisajul politic, provocând un război civil de-a lungul Nistrului, degradând relațiile între România și Republica Moldova și ajungând, la data de 29 iunie 1994, la o nouă oficializare constituțională a « moldovenismului » în Republica Moldova. De atunci încoace, băștinașii românofoni din Republica Moldova care se declară « moldoveni » sunt socotiți « cetățeni titulari » dar nu mai au dreptul de a se defini ca membri ai unui popor depășind granițele Republicii, iar cei care se declară « români
Moldovenism () [Corola-website/Science/317276_a_318605]
-
nu mai au dreptul de a se defini ca membri ai unui popor depășind granițele Republicii, iar cei care se declară « români » pentru a păstra acest drept, sunt socotiți « minoritate națională » în propria lor țară. Printre principalii promotori actuali ai moldovenismului în Republica Moldova, se numără: Mihail Garbuz și formațiunea sa maximalistă „Patrioții Moldovei” care militează pentru „Moldova Mare” (anexarea Moldovei dintre Carpați și Prut de către Rep. Moldova); Nicolae Pascaru, fondator al asociațiilor „Mișcarea Voievod” și „Scutul Moldovenesc”, președintele Federației de lupte
Moldovenism () [Corola-website/Science/317276_a_318605]
-
între 1856 și 1878 județele Cahul, Bolgrad și Ismail au reintrat timp de 22 de ani în componența Moldovei, respectiv din 1859 a României. După 1850, sentimentul național începe să se manifeste în Basarabia, atât ca "românism" cât și ca "moldovenism", cele două revendicări fiind atunci sinonime. Dar ele nu se puteau manifesta fățiș, pe planul politic, atâta vreme cât Imperiul Țarist le considera ca fiind manifestări de trădare. Îndată, însă, ce prelungirea primului război mondial a condus la prăbușirea țarismului, mișcarea națională
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
mai activ Uniunea Europeană în problemele acestui stat aflat în imediata sa vecinătate. Același ministru a mai declarat în mai multe rânduri că Republica Moldova este „proiectul de suflet” al României și, la lansarea cărții "Cominternul" de Gheorghe Cojocaru, a arătat că moldovenismul este „un construct etnic și geopolitic artificial”, ale cărui „efecte nocive și daune colaterale se văd și astăzi în Republica Moldova”. În cadrul vizitei din ianuarie 2010, România s-a angajat pentru sprijinul integrării europene a Republicii Moldova, printr-un ajutor economic de
Guvernul Emil Boc (2) () [Corola-website/Science/317869_a_319198]
-
menit să neutralizeze valorile și principiile care au fost puse la temelia statului Independent Republica Moldova în august 1991. Este uitată cu desăvârșire Declarația de Independență și se caută motive pentru revizuirea ei, iar adoptarea unei ideologii de stat bazată pe moldovenismul antiromânesc nu este altceva decât revenirea la politica stalinistă de separare a poporului român al Basarabiei și menținerea lui în sfera de influență a Federației Ruse". Alexandru Moșanu a publicat mai multe lucrări de istoriografie, pe următoarele domenii de interes
Alexandru Moșanu () [Corola-website/Science/301003_a_302332]
-
antiunionistă a fost și este îndeosebi a unei părți însemnate din clasa politică locală, susținută preponderent de minoritățile conlocuitoare și de moldovenii românofoni care cred că ar avea de pierdut în cazul reunificării. Principala doctrină a antiromânismului în Republica Moldova este „moldovenismul”, concepție elaborată în URSS încă înainte de 1940, în timpul Republicii Socialiste Sovietice Autonome Moldovenești din Ucraina, prin care se încearcă și în prezent să se demonstreze că în conștiința națională și în limba localnicilor, identitatea românească ar fi artificială și marginală
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
s-a folosit cuvântul "vlah" nu numai pentru Istro-români, Aromâni sau Megleno-români, ci și pentru a deosebi Dacoromânii de acolo (în Banatul sârbesc și de-a lungul Dunării) de cei din România. Această strategie este denumită "vlahism". Sub denumirea de "moldovenism", este folosită și în Basarabia și Transnistria, unde se folosește cuvântul Moldoveni pentru a-i deosebi pe românofonii de acolo, de cei din România (fără să existe vreun acord dacă Moldovenii dintre Carpați și Prut sunt "deosebiți" de ceilalți români
Ius soli () [Corola-website/Science/315275_a_316604]
-
în concurență, pentru locuitorii acestui ținut formând gubernia Basarabiei, două concepții identitare potrivnice: « "românismul" » care promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și « "moldovenismul" » susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și politică a vorbitorilor graiurilor est-romanice supuși ai « "Țarului tuturor Rusiilor" », de ceilalți. Controversa identitară a cunoscut trei perioade de acalmie: În restul timpului, controversa a fost activă, « moldovenismul » fiind
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
și « "moldovenismul" » susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și politică a vorbitorilor graiurilor est-romanice supuși ai « "Țarului tuturor Rusiilor" », de ceilalți. Controversa identitară a cunoscut trei perioade de acalmie: În restul timpului, controversa a fost activă, « moldovenismul » fiind principala pîrghie a politicii țariste, sovietice și ruse în teritoriile din răsăritul Prutului și față de România, sau față de revendicările romanicilor dinafara acesteia, în timp ce « românismul » a fost pîrghia politicii culturale românești, a mișcărilor naționaliste din România și a partidelor politice
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
unionale sovietice (printre care și Republica Moldova), controversa a reapărut în peisajul politic și s-a radicalizat, provocând un război civil de-a lungul Nistrului, degradând relațiile între România și Republica Moldova și ajungând, la data de 29 iunie 1994, la re-oficializarea « moldovenismului » în Republica Moldova. Controversa privește atât validitatea în sine a definiției « moldoveniste », cât și aplicabilitea sa (numai la populația romanofonă din C.S.I., sau și la populația Moldovei românești?). Ca în toată Europa, întrucât nu exista conștiință națională, identitatea populației băștinașe din
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
progrese simțitoare în însușirea de către masa poporului din Moldova a valorilor comune ale limbii și culturii române, clasa politică este cea care frânează acest proces. Rusificată și ea, clasa politică utilizează mijloace democratice pentru apărarea conceptului și acțiunii politice a moldovenismului adus de ruși, întreținând artificial o situație confuză în rândul populației. Cantonarea în moldovenism ca hotar despărțitor de românism este o manevră politică pentru a asigura pârghiile puterii noilor conducători ai Moldovei, unii fiind dispuși chiar să vasalizeze Moldova de
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
și culturii române, clasa politică este cea care frânează acest proces. Rusificată și ea, clasa politică utilizează mijloace democratice pentru apărarea conceptului și acțiunii politice a moldovenismului adus de ruși, întreținând artificial o situație confuză în rândul populației. Cantonarea în moldovenism ca hotar despărțitor de românism este o manevră politică pentru a asigura pârghiile puterii noilor conducători ai Moldovei, unii fiind dispuși chiar să vasalizeze Moldova de Rusia. Moldovenismul ca viziune politică a fost un concept etno-cultural menit a netezi calea
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
de ruși, întreținând artificial o situație confuză în rândul populației. Cantonarea în moldovenism ca hotar despărțitor de românism este o manevră politică pentru a asigura pârghiile puterii noilor conducători ai Moldovei, unii fiind dispuși chiar să vasalizeze Moldova de Rusia. Moldovenismul ca viziune politică a fost un concept etno-cultural menit a netezi calea rusificării populației române dintre Prut și Nistru pe principiul "„Divide et impera”" („divide și cucerește”, „dezbină și stăpânește”).
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
era numită "moldovenească" în documentele oficiale ale autorităților sovietice, lucru care a revenit parțial în vigoare în Republica Moldova și după 1994. Cei mai mulți lingviști nu recunosc existența unei "limbi moldovenești" de sine stătătoare, deși au existat și voci venite în sprijinul moldovenismului (cf. Vasile Stati). Identitatea dintre limba română și limba moldovenească este recunoscută în legislația republicii Moldova. De asemenea, Academia de Științe a Moldovei a afirmat în repetate rânduri că în Constituția Republicii Moldova trebuie să fie stipulată, ca limbă oficială, limba
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
în fiecare din aceste două țări latine. Cu mici excepții în timp, conform constituției, cetățenii Republicii Moldova sunt "moldoveni", iar limba oficială în stat este "limba moldovenească". Această situație este o consecință a confruntării, în acest stat, între doctrinele „românismului” și „moldovenismului”, confruntare care a iscat câteva neînțelegeri între autoritățile de la București și cele de la Chișinău. „Moldovenismul” este o concepție apărută în URSS încă înainte de 1940, în timpul Republicii Socialiste Sovietice Autonome Moldovenești din Ucraina, prin care se încearcă și în prezent să
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
Republicii Moldova sunt "moldoveni", iar limba oficială în stat este "limba moldovenească". Această situație este o consecință a confruntării, în acest stat, între doctrinele „românismului” și „moldovenismului”, confruntare care a iscat câteva neînțelegeri între autoritățile de la București și cele de la Chișinău. „Moldovenismul” este o concepție apărută în URSS încă înainte de 1940, în timpul Republicii Socialiste Sovietice Autonome Moldovenești din Ucraina, prin care se încearcă și în prezent să se demonstreze, că în conștiința națională și în limba localnicilor, identitatea românească ar fi artificială
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
și limba de stat a țării. De atunci, relațiile dintre guvernele Republicii Moldova și României s-au tensionat, Vladimir Voronin acuzând România de "imperialism", chiar dacă oficial, președintele Voronin și președintele Traian Băsescu și-au declarat intenția de a îmbunătăți colaborarea bilaterală. „Moldovenismul” s-a mai manifestat în Republica Moldova prin refuzul guvernului de a reveni la denumirile moldovenești inițiale ale mai multor localități rusificate fie în perioada imperială rusă (1812-1917) fie în perioada sovietică (1940-41 și 1955-91). Astfel, de exemplu, s-a renunțat
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
a fost condusă de un comitet revoluționar prosovietic care a cerut unificarea cu RSS Ucraineană și sfârșitul presupusei „ocupații românești în Basarabia”. Unele surse pun accentul pe rolul jucat de agenții Cominternului, al căror obiectiv anti-România Mare a fost promovarea moldovenismului (mai târziu, în același an, a fost înființată Republica Socialistă Sovietică Autonomă Moldovenească în regiunea Transnistria a RSS Ucrainene). Localitatea Tatarbunar și împrejurimile erau zone cu o populație românească minoritară, aici locuind în principal alte grupuri etnice, însă nici un grup
Răscoala de la Tatarbunar () [Corola-website/Science/318414_a_319743]
-
autorizate de parlament, vorbește de Tratat de bază, de recunoașterea reciprocă a limbilor, latinității etc. În Moldova există o problemă: promovăm integrarea europeană cu un partid aflat la putere care nu își reneagă de fapt ereditatea sovietică. Ca urmare, promovează moldovenismul drept concept al resentimentului istoric perpetuu manifestat. E o contradicție gravă: integrarea înseamnă deschidere, acceptarea celuilalt, iar ceea ce avem în materie de ideologie oficială este cu totul altceva. Ce șanse are atunci discursul european în Moldova? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu voi
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
frământări. {EminescuOpX 177} Noi nu combatem și nu apărăm pe ilustrul om de stat, a căruia specialitate, când se află-n opoziție, sânt durerile Moldovei, dar, ca istorici credincioși, ne vom întreba când îi vin d-lui Cogălniceanu accesele de moldovenism, cât îl țin și ce rezultat practic au. Pe când d. Cogălniceanu nu intrase încă în cabinet interpela guvernul în privirea redusei stări a Universității de Iași și... avea cuvânt. Într-adevăr, nime-n lume nu-și poate închipui ceva mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
absolută", Otilia Cazimir, Ion Istrati și Dumitru Ignea. Ultimul va fi ales, în aceeași manieră, cel dintîi secretar al Biroului și Filialei nou născute. Unul din principalele angajamente va fi să "scoată un almanah al scriitorilor moldoveni (interesantă subliniere a moldovenismului, în contextul în care sovieticii încă sperau să preia toată partea Moldovei ocupată de Armata Roșie pînă pe 22 august 1944; calea ferată avea deja ecartamentul lărgit, după model sovietic, pînă în gara fostei capitale a Modovei), în cinstea primei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
1812, au intrat în concurență, pentru locuitorii acestui teritoriu, două concepții identitare potrivnice: «românismul» care promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și «moldovenismul» susținut de autoritățile rusești, care (fără să fie încă astfel denumit în acele vremi) promova deosebirea și despărțirea culturală și politică a vorbitorilor graiurilor est-romanice supuși ai « "Țarului tuturor Rusiilor" », de ceilalți. ca stat independent începe cu 106 ani mai
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
mea, dar nu i-am înstrăinat de părinți - dimpotrivă. Așa am ajuns la sfârșitul activității didactice să mă bucur că sămânța rodnică a învățăturii a crescut spornic pe un teren bine pregătit. Să revin la faptul că tocmai când matale (moldovenism sadea) deschideai ochii spre viață, când abia începeai să lupți cu viața, eu, învățătorul pregătit să educ copiii mici, a trebuit să educ și să formez ostași chemați să apere Patria. În iulie 1940, după retragerea din Basarabia, regimentului meu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
vreun rol în politica și cultura Basarabiei: unii pe care îi consideră "vindecați" și au avut rol benefic. Mircea Druc, Grigore Vieru și alții, cu mult mai mulți, care au o conștiință scindată între panslavism și românism, între românism și moldovenism, între Rusia și Occident (Mircea Snegur, Ion Druță, chiar postmoderniștii). Autorul reiterează ideea că după anul 1948, aici, în stânga Prutului, a fost pus în practică un adevărat "program de nimicire a arheului românesc", atât prin rusificare (sovietizare), cât și prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
naționale a unor basarabeni până la niște cote ce țin de absurd, românii fiind considerați recent în Republica Moldova o... minoritate națională. În același timp, capetele pătrate ale conducătorilor statului dintre Nistru și Prut excelează într-o altă absurditate, în cea a moldovenismului, teză stalinistă și imperială a panslavismului. În eseul Națiunea moldovenească un proiect eșuat? Th. Codreanu explică în cele mai mici amănunte această "ciudățenie" despre o nouă "națiune" care, în pofida tezei că popoarele sunt creații ale lui Dumnezeu, a fost concepută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]