202 matches
-
categoria cu pricina sunt plasate, pe lângă scrierile literare ale lui Lovinescu însuși, cele ale lui Mihail Dragomirescu, Ibrăileanu, Călinescu, cum și ale lui Eugen Relgis, Mircea Eliade, Anton Holban și Octav Șuluțiu. Criticul apreciază că, spre deosebire de literatura memorialistică (tributară afectivității, moldovenismului "liric" și "subiectiv"), epica autobiografică ar reflecta efortul obiectivării, prin două modalități predilecte de prelucrare literară a materialului diegetic: 1. reconstituirea memorialistică "ușor romanțată"; 2. proiectarea propriei psihologii "într-un șirag de eroi ce se pot reduce ușor la aceeași
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se cerea depășit prin opțiunea pentru așa-numita "epică autobiografică" (model "obiectiv", ilustrat de creațiile ficționale ale criticilor, eseiștilor și ideologilor). Pe scurt, trecerea de la memorialistică la epica autobiografică indică însăși direcția de evoluție a literaturii criticului, de la expresia temperamentală (moldovenismul) la manifestarea ei voluntarist-"bovarică", intelectualist-burgheză. Nu trebuie omis apoi faptul că, în Istoria... din 1937, memorialistica era încadrată la categoria "poeziei epice rurale", criticul plasând-o în siajul sămănătorismului și poporanismului moldovean, pe o traiectorie previzibilă ce leagă romanele
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o mentalitate inerțial-rurală și de spaima dezrădăcinării, care atribuie căutării timpului pierdut semnificația unui pelerinaj ce îneacă sufletul într-un șuvoi de lacrimi și de lirism indigest, după cunoscuta rețetă sămănătoristă. Or, Lovinescu intenționa să valorifice temperamentul rasei (mai precis: moldovenismul) într-o formulă estetică net superioară sămănătorismului, încurajat probabil și de anumite afinități aparente între pasivitatea ciobanului mioritic și contemplativitatea decadent-intelectualistă a eroului proustian. Observația duce la concluzia că numai împrejurările istorice nefavorabile (influența slavă, ortodoxismul etc.) ne-au ținut
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
însuși" nu din "lene" și "lipsă de vitalitate" (ca în cazul anterior), ci sub imperativul unei "combustiuni lăuntrice" în urma căreia "după scurgerea verii rămâne pe vechiul birou scrumul unui morman de hârtie înnegrită". După cum se observă, primele două situații definesc moldovenismul prin raportare la sentimentul timpului și la conștiința istorică, pe fondul unei psihologii comune ("naturale", "mecanice") și al unei atitudini afirmative față de viață și de valorile ei. În schimb, situațiile 3 și 4 corespund unei psihologii "diferențiate" conturate printr-o
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la conștiința istorică, pe fondul unei psihologii comune ("naturale", "mecanice") și al unei atitudini afirmative față de viață și de valorile ei. În schimb, situațiile 3 și 4 corespund unei psihologii "diferențiate" conturate printr-o atitudine defensivă, contemplativă și complet dezinteresată, "moldovenismul" fiind asumat în felul unei predispoziții temperamentale generice, fără nicio legătură cu sufletul țăranului moldovean și al scriitorului sămănătorist (contemplativitatea e aici una de tip decadent-estetizant, ca în romanul proustian). Nuanțând, putem afirma că Lovinescu apreciază literatura sămănătorist-tradiționalistă (și, implicit
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
voluptoase alungă negrele gânduri). Și, cum amintirile sunt legate de niște oameni și locuri dragi, "neamțul" rememorează cu voce tare diverse episoade din tinerețe, stârnind compasiunea unui evreu, singurul care-l înțelege, pentru că și el locuise o vreme în Fălticeni (moldovenismul nu constituie, așadar, un atribut al "rasei", ci al umanității în genere): Îl apucase un dor aprig de târgul lui; ar fi voit să se reîntoarcă cu orice preț acolo, chiar dacă n-ar fi fost decât pentru a muri". După cum
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
vorbi după bunul plac despre dragoste și demonii ei. Din acest motiv, "romanul" lui Bizu nu mai păstrează, de aici înainte, decât vagi legături cu memorialistica, semn că Lovinescu s-a ținut de cuvânt și a izbutit să-și reprime "moldovenismul" temperamental. Dar asta nu era de ajuns pentru a consacra un romancier. Autorul lui Bizu trebuia să mai facă dovada capacității sale de obiectivare și de invenție epică, astfel încât "ficțiunile" din textele anterioare (amintiri, documente etc.), într-o primă fază
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Luțica) în viitor, mama sa, Raluca, are o memorie regresivă, ce nu reține decât amănuntele legate de copilărie și de căminul părintesc (căsuța țărănească unde au locuit cândva "tătuța" și "mămuța"). Lovinescu sancționează aici, cu cinism, automatismele induse de acel moldovenism temperamental, care apropie bătrânețea senilă de vârsta copilăriei: "[...] bătrâna nu uita, în adevăr, întâmplări de acum șaizeci de ani, dar nu-și mai dădea seama de ce vedea în jur". În cele din urmă, cu mințile rătăcite, bătrâna va părăsi conacul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
bătrâna va părăsi conacul și va pleca în satul natal, în căutarea copilăriei pierdute și a căminului părintesc, semn că nostalgia cu pricina nu are decât resorturi pur biologice, și deloc spirituale. De aceea, omul superior trebuie să-și reprime "moldovenismul", pornirea aceasta elementară de a te regăsi în trecut. Fiind un scriitor prin excelență citadin, burghez, ca și Duiliu Zamfirescu, prozatorul nu ratează prilejul de a descrie critic psihologia țăranului român, circumscrisă unei umanități degenerate fizic din cauza amestecului "cu multă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
iar cifrele realizărilor literaturii culte nu se alăturează, ci se adună. Eminescu, Creangă și Caragiale nu sunt numai scriitori de talent, ci și puncte din frontiera hărții noastre psihice"94. Celălalt e din Bizu și face elogiul ruralității și al moldovenismului: "[...] din această ambianță de târg moldovenesc s-a plămădit, astfel, literatura noastră, asimilându-i caracterul rural sau periferic, cu zvon de șezători și perspective de munți violeți. Confortul saloanelor parchetate, al policandrelor de cristal [...] n-a produs o literatură și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
opera, tot Lovinescu zicea, nu-i decât expresia nemijlocită a unei personalități, explicația puterii de fascinație a versului eminescian trebuia căutată, nici nu-i de mirare, tot în "sufletul" poetului, ale cărui resorturi inconștiente, dictate de predispozițiile psihice ale rasei (moldovenismul temperamental), vor genera niște configurații estetice aparte, determinate (mai exact: puse în evidență) de voința creatoare, adică de acel "bovarism" teoretizat cu atâta zel de criticul modernist. Gândind lucrurile în acest fel, Lovinescu credea că întreaga creație eminesciană nu-i
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o formă de explorare a filonului memorialistic, sancționând îndepărtarea de sursa primară a inspirației ca pe o eroare estetică, în ceea ce mă privește, am preferat să caut originalitatea romanului lovinescian tocmai în programatica (dar niciodată izbutita) tentativă de reprimare a "moldovenismului" și în trădarea creatoare, în dramatizarea "romanțată" a "documentului", fie acesta autobiografic sau de altă natură. Pornind de la niște premize asemănătoare, Ileana Vrancea punea literatura criticului (în mod nejustificat, zic eu) sub semnul "ambiției de a bengescianiza" bovaric, după "rețete
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
măsură, distincția aceasta nu explică în niciun fel legătura dintre roman și opera memorialistică. Pe de altă parte, succesiunea autor-narator-personaj nu generează decât la începutul lui Bizu o delimitare corespunzătoare, în cadrul primelor trei capitole. În rest, ordinea e aleatorie. 35 Moldovenismul se vede răstălmăcit aici în grilă existențialistă, așa încât personajul lovinescian nu mai lasă impresia unui "inadaptat" oarecare, erou "de nuvelă veche". Ion Negoițescu e primul critic care face trimitere la romanul lui Robert Musil, afirmând: "Bizu e un om fără
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
opresive ale Kievului. Ce-a mai rămas din Basarabia, în actuala Republică Moldova, deși pare mai apărată decât Bucovina, prin bruma de independență dobândită după desfacerea U.R.S.S., arată că încrederea în trăinicia poporului român este mai slabă în fața doctrinei moldovenismului decât a fost sub țarism și sovietism. Nu e de mirare, de vreme ce și elitele politice și culturale din Țară își fac un titlu de glorie din a nu mai fi românești, lovind în marile valori naționale, Eminescu fiind în prim-
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și, apoi, pretențiile Rusiei/Uniunii Sovietice."100 Spre deosebire de unii istorici și oameni politici, Eminescu nu se teme deloc de numele Basarabia, dimpotrivă, acest nume devine, pentru el, punctul central al spulberării tezelor rusești, valabil și astăzi pe deplin în fața teoriei moldovenismului care bântuie mințile panslavismului încuibat puternic în sânul partidelor și ideologilor românofobi de la Chișinău sau Tiraspol. E un semn al originalității gândirii eminesciene, superioară, la nivelul științei istoriei, contemporanilor săi (dar nu numai), așa cum a remarcat-o cel mai de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
să lupte împotriva României burgheze ca români. Din punctul de vedere al românilor moscoviți, RASSM trebuia să fie "baza României sovietice". Celorlalți li se inoculase deja convingerea că basarabenii nu sunt români, ci o naționalitate de stirpe slavă, conform teoriei moldovenismului. Ciudățenia e că românii bolșevizați voiau comunizarea întregii Românii, pe când moldoveniștii se mulțumeau cu o Basarabie până la Prut. Așa se face că au fixat, mai întâi, capitala la Balta, apoi au cerut să fie la Chișinău, chiar în condițiile în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
însuși, așteptând emanciparea de la imperiul bolșevic, în credința că vor dobândi o republică în care ei vor juca rolul majorității. Iar perspectiva era facilitată și de devenirea non-românească a românilor basarabeni, declanșată după 1812 și accelerată de bolșevism prin doctrina moldovenismului, conform căreia basarabenii constituie o altă etnie decât românii din vechiul regat. Matricea comportamentului țarist mimată de evreii și de celelalte minorități bolșevizate s-a reprodus în condiții de dramatică violență mondială, surprinsă ca atare și de romanul Delirul al
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
națiuni poate fi agresat, mutilat, deformat, "hibridizat", cum se îngrijora Eliade (ceea ce s-a și încercat prin "experimentul Pitești", prin fuga elitelor peste graniță, prin munca forțată la Canalul Dunărea Marea Neagră, prin execuții, prin deportări, prin teorii ca aceea a moldovenismului, în Basarabia etc.), însă arheul etnic nu poate fi distrus până când nu dispare ultimul vorbitor de limbă românească, în cazul de față. Iată ceea ce n-au știut rușii, deși au simțit acest adevăr, care le-a dat coșmaruri, chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
care îi vor izola și compromite, aruncându-i în lupte fratricide. Intelighenția din Țară, atât cea poilitcă, cât și cea culturală, pierduse și ea conștiința națională, motivându-și amnezia cu repulsia față de de "național-comunismul" lui Ceaușescu! Roadele teoriei bolșevice a "moldovenismului" sunt cu mult mai trainice decât și-au imaginat basarabenii înșiși. Cota barometrică arată că, atât pe malurile Dâmboviței, cât și pe ale Bâcului (sub model dâmbovițean), Eminescu pierde partida în fața ideologiei "corectitudinii politice" și, dacă ar mai trăi astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
putând fi exersate concomitent la nivel individual, chiar dacă, în cadrul discursului oficial, se face o distincție între ele. Așa numita identitate moldovenească reprezintă cel mai potrivit exemplu. Sub umbrela unei cetățenii artificiale, nu putea să se adăpostească decât o naționalitate incertă. Moldovenismul fluid se evaporă ușor în fața identităților reale care se exprimă puternic, așa cum este cazul majorității românofone sau a minorității rusofone 79. Singura modalitate de afirmare a cetățeniei R. Moldova este conformarea la cadrul legislativ fiscal impus de aparatul de stat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
interioară. O ediție masivă (680 pagini) de antume, postume, traduceri, proză, publicistică dă A. C. Cuza, așadar o imagine enciclopedică a lui Eminescu. Nicolae Iorga oferă o ediție sincretică, coroborând mai multe surse și oferind uneori o lecțiune personală, intransigentă cu moldovenismele, textul de bază fiind cel din "Convorbiri". Ediția Iorga rămâne totuși una puțin răspândită, putin comentată. C. Bogdan Duică dă în anii '20 prima cronologie corectă a publicării poeziilor, cronologie externă atestată prin tipărire, iar nu prin deducție, după manuscrise
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
afirmă că dialectele sunt rezervoarele limbii literare: „O limbă literară care s-a impus trebuie menținută și cultivată ca limbă unitară, Provinciile pot da cel mult expresii discrete, poetice sau de îmbogățire, de expresivitate.” Critică pe Sadoveanu pentru abuzul de moldovenisme și pe Delavrancea pentru abuzul de provincialisme muntenești. Pe linia cercetării dacoromânei, Densusianu a ajuns la dialectul istroromân. Astfel „Istoria limbii române" va fi și o istorie a dialectelor din sud. În 1927 la stăruința lui se înființează la Facultatea
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
p. 81, respectiv 143). La Voiculescu, aiurea, găsim și caleșci, pușci, formele de plural de la caleașcă, pușcă, forme verbale iotacizate, de tipul "să vază", "să arză", "să deschiză" etc.; o aplicație de sinonimie regională riscată o constituie, presupunem, "muntenizarea" unui moldovenism: în dicționar apare o denumire "cismele cucului", glosată prin "ciuboțica cucului" (op.cit., p. 103), denumirea curentă a plantei respective. 1.2.2. Variația diastratică. Opera medicului preocupat de educația igienico-sanitară are în vedere și cunoașterea terminologiei contemporane scrierii; de aici
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de nepotriviri mărunte, pentru care suntem mai simțitori decât s-ar putea crede"18. Criticul reia peste ani ideea și o nuanțează, în acord cu binecunoscuta teorie despre cele două fețe ale personalității sale, i.e. bovarismul ideologic (modernismul șcl.) versus "moldovenismul" temperamental (înclinațiile conservatoare). Considerând acum călătoria drept "o piatră de încercare sigură a polarizărilor sufletești"19, Lovinescu face distincție între categoria omului activ (pe plan social și nu numai), ce trăiește în prezent, se simte bine oriunde și manifestă o
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
teoriile criticului Lovinescu), îmblânzind sufletul și așa molcom al moldoveanului școlit la Paris, spre satisfacția voluntarei "franțuzoaice", care se vede din nou stăpână pe situație. Pe scurt, înclinația către "duioșie" și milă (aprobată și de propria judecată) s-ar datora moldovenismului temperamental, pe când dorința de răzbunare ar fi de natură inconștientă ("vedeniile inconștientului" e o sintagmă predilectă), asemeni unei tainice puteri ce-i încătușează voința. Cu voința te-am iertat chiar de la început", se spovedește Andrei, ca trezit din coșmar, "dar
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]