129 matches
-
Dumnezeu i se dă în așa fel, ca să nu facă de prisos efortul lui maxim<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr.293 a, în Filocalia, vol. X, p. 273. footnote>”. Sau, în alt loc, același autor menționează: „Dacă lupt moleșit, Dumnezeu nu luptă cu tărie în mine ... Dumnezeu vrea să fiu tare, dar nu sunt tare dacă nu simt puterea mea încordându-se. Însă în încordarea aceasta, e lucrător și Dumnezeu<footnote Ibidem, nota nr.935 a, p. 683. footnote
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
ar fi râs de dânsul și totuși nu numai acestea, ci multe altele s-au întîmplat și se întîmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar. Ca-n vremea cezarilor din Roma, opinia publică e ostenită și moleșită; ea nu mai are putere de reacțiune. Un fel de eres orb că așa trebuie să fie, că "lumea moștenire tâlharilor s-a dat", precum zice Gr. M. Alecsandrescu, a cuprins toate spiritele și le-a umplut de apatie față
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Dumnezeu i se dă în așa fel, ca să nu facă de prisos efortul lui maxim<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr.293 a, în Filocalia, vol. X, p. 273. footnote>”. Sau, în alt loc, același autor menționează: „Dacă lupt moleșit, Dumnezeu nu luptă cu tărie în mine ... Dumnezeu vrea să fiu tare, dar nu sunt tare dacă nu simt puterea mea încordându-se. Însă în încordarea aceasta, e lucrător și Dumnezeu<footnote Ibidem, nota nr.935 a, p. 683. footnote
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
Dumnezeu i se dă în așa fel, ca să nu facă de prisos efortul lui maxim<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr.293 a, în Filocalia, vol. X, p. 273. footnote>”. Sau, în alt loc, același autor menționează: „Dacă lupt moleșit, Dumnezeu nu luptă cu tărie în mine ... Dumnezeu vrea să fiu tare, dar nu sunt tare dacă nu simt puterea mea încordându-se. Însă în încordarea aceasta, e lucrător și Dumnezeu<footnote Ibidem, nota nr.935 a, p. 683. footnote
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
avocat, a fost în două legislaturi deputat liberal de Vlașca. Scriind, L. trece cu ușurință de la teatru la poezie, de la proză la cronica literară și dramatică. Vodevilul George sau Un amor românesc (1851), piesă convențională despre triumful dragostei asupra moravurilor „moleșite”, este influențat de vodevilurile lui E. Scribe și Mélesville, după cum Sanuto (1851), o dramă emfatică, plasată în Veneția secolului al XVI-lea, pare mai curând tradusă ori cel puțin prelucrată. Alte lucrări dramatice sunt Massim pictorele (1858) și Boierii și
LAZARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287759_a_289088]
-
ceașca asta care este tot eu, dar o clătinare, uite, o adiere face să-mi scape sensul, apare, se scufundă, nu este.” Haosul agitat de moartea intempestivă anunțată - și, în sens performativ, înfăptuită - de Antipa este înlocuit de o confuzie moleșită. Din agresiv, cum e în cealaltă postură, personajul ajunge „un leneș care-și suge unghiile toată iarna”, un individ comparat pe drept cuvânt de prietenii săi cu Oblomov. În funcție de situarea într-un plan sau în celălalt, erosul, întruchipat de această
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
plăcută clipă a existenței mele de până atunci. Somn ușor! Capitolul 8 În dimineața următoare m-am trezit mai obosit decât mă culcasem. Am dormit destul de bine, am visat frumos, dar tot nu-mi pot explica de ce eram atât de moleșit și de ce eram atât de lipsit de vlagă. Din punctul meu de vedere, apartamentul nu arată niciodată mai curat și mai ordonat ca dimineața. Deși m-am împiedicat de câteva cărți care zăceau pe jos, nu m-am obosit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
la capătul peronului și a vorbit cu un observator de acolo. A venit imediat și l-a scos afară din metrou pe bărbatul căzut la pământ. Mai era o doamnă, care a stat pe scaunul din fața acestui bărbat. Părea destul de moleșită. Avea în jur de patruzeci-cincizeci de ani. Când e vorba de femei, nu mă prea pricep să le ghicesc vârsta. Oricum, era o femeie între două vârste. Bărbatul era mult mai tănăr. Observatorul a reușit să scoată bărbatul afară, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
concepute pentru a diminua toxicitatea gazului. Mi s-a spus să mă ocup de componente. Cu puțin timp înainte de a mă muta în Aum, Fondatorul a ținut o prelegere. Tușea și ne-a spus că era intoxicat cu sarin. Părea moleșit și era negru la față. Totul părea extrem de real, lucru care m-a împins să mă mut în Aum. «Voi mai rezista o lună. În ritmul acesta Aum va fi distrusă. Vreau ca toți cei care cred în mine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
privit-o o clipă și i-a închis din nou. Doamna Axente a adăugat, la povestirea ce ne-o făcea în antreu, ca și cum ar fi voit să o scuze: "Sărăcuța, nu-și mai dă seama de nimic, așa este de moleșită." La istorisirea ei am sesizat că bucuria noastră e deplasată, că fu-sese produsă mai mult de o stare nervoasă ce nu suporta la infinit aceeași neliniște fără nici un moment de discordare, și ne-am pos-omorît din nou. Una din impresiile
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
sub copacul care ne adăpostea și făcea întunecimea mai densă, nu puteam să-i văd bine fața. Dar din atitudinea corpului, din reacția mâinii, din inflexiunile brațului îmi pare (acum, căci atunci nu gândeam nimic) că era tulburată, încurcată, alarmată, moleșită, fără voință. În sfârșit, repurtând cea mai mare victorie asupra mea de când exist, am lăsat din mână mica pradă - ea și-a trecut din nou mâna pe ochi și pe frunte când îmi spunea, șoptit: "Bună seara'" - și m-am
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
culturale, stilul critic, eseistic. Exprimarea sinonimică răspunde deliciului senzual, de parcă fiecare cuvânt în plus îl satisface mental: "Dar din atitudinea corpului, din reacția mâinii, din inflexiunile brațului îmi pare (acum, căci atunci nu gândeam nimic) ca era tulburată, încurcată, alarmată, moleșită, fără voință" (p. 157). Ca impresie de ansamblu, textul este, pe rând, mozaicat, sinuos și contradictoriu, efect al nehotărârii, precum personajul masculin, misterios și provocator precum Adela. Începutul și sfârșitul romanului punctează psihologic evoluția personajului: de la solitudinea malițioasă a notațiilor
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
la coș și ar ieși pe ușă. Dar, cu excepția unei scurte perioade între 29 și 30 de ani, când fusesem eu vreodată o persoană rațională? Așa că l-am deschis. Era o felicitare, o acuarelă ce reprezenta un vas cu flori moleșite. Și atât de subțire încât am simțit că era ceva înăuntru. Bani, m-am gândit? Un cec? Dar eram doar sarcastică deși nu era nimeni care să mă audă și, oricum, mi-o spuneam în gând doar. Într-adevăr, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
este stăpânul răsplății și al pedepsei! Eram permanent la căpătâiul unchiului, atent la cel mai mic gest, la cea mai mică grimasă, contemplându-l uneori ceasuri întregi, pe când dormea cufundat într-un somn agitat. L-am simțit dintr-odată îmbătrânit, moleșit, dezarmat, când, cu doar două zile în urmă, era în stare să țină o întreagă adunare cu sufletul la gură vorbind despre rumi, lei sau șerpi. Datorită calităților lui de poet și de orator, datorită și vastelor lui cunoștințe, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vorba între noi, fusese una din acele labe, în care treci direct din starea de fleșcăială în orgasm, sărind peste erecție. Cred că She-She s-o fi folosit de vreo șmecherie glandulară, ca să termine treaba așa de repede. După care, moleșită, a încercat să treacă iar în revistă Familia Regală, dar eu mi-am văzut de drum cât am putut de repede. Tot necazul cu povestea asta e - e atât de nesatisfăcător. Nici o luare normală la labă nu te satisface, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
simțeam de parcă eram în vacanță pentru o noapte. Nu voiam să mă gândesc la Bill sau la ce îmi spusese, sau la moarte cu orice chip, sau, de fapt, la nimic decât la plăcerea mea egoistă. — Unde mergem? am întrebat moleșită. — În parc, îmi zâmbi el. O să-ți placă. Tocmai ce treceam pe lângă Royal College of Music; peste stradă, erau scările întinse ce duceau la terasele din spatele lui Albert Hall, scăldate în lumini portocalii. Am mers către partea umbrită a treptelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
măduvă de urs și de leu, pentru asta te-am învățat să dobori dragoni și, întocmai ca pe Hercule, te-am deprins din leagăn să gâtui șerpi în mânuțele-ți de copil, numai pentru a scoate din tine un Adonis moleșit? Nopțile ce mi le-am petrecut veghind cu ochii la stele, fibrele calde încă din carnea vitelor, sorții ce i-am aruncat, zodiile au mințit deci arătând că tu erai născut pentru mărire? Cine ar fi crezut că tu vei
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
brusc În gât. În dimineața aceea, Cap de Șobolan Își petrecuse o jumătate de oră bună la soare, șlefuind pe piatra cenușie lama scurtă a bisturiului. Era așezat pe un scăunel cu trei picioare, În mijlocul bătăturii, se lăsa mângâiat și moleșit de căldura lină, din când În când ridica tăișul În lumina puternică, spre a se lămuri dacă era desăvârșit au ba. Se ridicase apoi, alene, și se pornise către cuști. Apucase de ceafă un iepuroi nărăvit la rele, care avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cu acest gen de solicitudine, cam de zece ani încoace. Nu, nu mă duc în grădină. Azi a fost foarte cald, nu-i așa? — Da, soarele ne-a pârjolit groaznic. — Caii din grajd sunt sănătoși cu toții? Par să fie cam moleșiți. Nobunaga ridică ochii, încordându-și privirea spre luceafărul de seară, poate gândindu-se, dintr-o dată, la îndepărtatele provincii din apus. Ranmaru îi privi țintă profilul. Venise și Nobutada, care stătea lângă cei doi, dar, în privirea lui Ranmaru, se citea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
eram în negulă. Oricum, mi-am reamintit singură. Nu mai erau decât patru zile. Ce dezastru se mai putea întâmpla? 48tc "48" Eu și Brigit stăteam întinse la ea în pat. Abia ne mai mișcam din cauza căldurii de august. Eram moleșite de lumina albă și orbitoare a verii din New York, lumină care se reflecta în trotuarele de beton și în clădirile de beton, aruncând înapoi o căldură însutită și o lumină așijderea. Atmosfera nu mai era strălucitoare. De-acum devenise malefică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Deci, nu îngrijitoare, ci... Savanta! Făcu un semn, o invită înăuntru. — Aveți vreo problemă? Ce-ar fi putut să întrebe? Despre prietenii handicapați ai omului handicapat, mut, surd, surdomut? — Ce liniște aici! Câinii ăștia ca niște sfinți sunt muți? — Nuuu... moleșiți. Medicamentele. Slăbiți. Suferă. Avem ziduri groase. Nu se aude lătratul. Altfel arfi... Există și câini muți? Savanta își îndreptă ochelarii. O scrută, suspicioasă, pe nepoftita care avea chef de palavre. — De ce vă interesează? Irina se fâstâci, întârzie să răspundă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
părăsit la voia întâmplării, pentru ca pe urmă soarta să vrea ca el să ajungă rege al Romei și întemeietor al acestui stat. Trebuia ca Cirus să-i găsească pe perși nemulțumiți de stăpânirea mezilor, iar pe aceștia să-i afle moleșiți și slăbiți de o pace îndelungată. Tezeu nu putea să-și dovedească însușirile, dacă nu-i găsea pe atenieni lipsiți de unitate. Așadar, prilejul favorabil a îngăduit acestor oameni să reușească în acțiunile lor, iar însușirile lor strălucite i-au
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
între Mini și Marcian, liniștită că plecarea, a cărei grijă o turburase un minut, fusese orânduită. Frumusețea zilei și ecourile plutitoare ale muzicii de adineaurea o acopereau cu învelișuri calde, de subt care nu simțea nimic din tristețea convoiului mortuar. Moleșită, vorbea puțin și cu glas tărăgănat despre Maxențiu, fără ca să lege amintirea lui, venită în memorie pe alte căi, de ceremonia funebră. Vorbea calm de sfârșitul lui apropiat si ae iluzia lui statornică. Vorbele ei erau blajine și cam misterioase
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ar fi putut fi manipulați era respinsă vehement. Îmi amintesc cum o poetă, altfel talentată, ne-a strigat acolo la masă, printre sticle de bere și fum gros de țigări, că noi, cei din Timișoara, am fi reprezentanții valorilor iubirii moleșite a Noului Testament, în timp ce Ardealul este prin istorie legat de Vechiul Testament, adică de valorile justiției implacabile și nemiloase. Norocul a venit la timp și (probabil) tot din partea fostei Securități care a făcut greșala să reactiveze politic colaboratori notorii ai fostului
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
bine, răspunse Lanark. După o scurtă pauză, Ozenfant zise inexpresiv: — Mă spăl pe mîini de voi doi. Lanark îi puse hainele în jurul umerilor și stătu lîngă ea cu brațul în jurul taliei ei. Ea își sprijini capul pe el și spuse moleșită: — Arăți de parcă te-ai fi bătut cu cineva, Lanark. — O să-mi revin curînd. — Mă întreb dacă o să te pot ierta că mi-ai rupt aripile. E plăcut să fii om din nou, dar erau niște aripi atît de frumoase! Părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]