236 matches
-
mai multe ori la București, de unde făcu rost de tot ce nu era de găsit în reședința de raion. Vremea se menținea neobișnuit de blândă pentru mijlocul iernii, dar badea Panciu, proprietarul lor, stând pe prispa casei la soare și molfăind vajnic cu măselele lui cele noi coltuce uscate de pâine, clătina din cap și spunea cui voia să-l asculte că iarna fără zăpadă era un semn rău, nicidecum un motiv de bucurie; după asta puteau să vină cine știe ce necazuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
iaurt cu lingurița și îl fixa cu ochi mirați și tâmpi, lucind stins în găvanele orbitelor. Sărut mâna, maică Dochia! o salută Nichi, făcându-i o reverență japoneză, cu mâinile împreunate în dreptul ochilor. Bătrâna căscă ochii mari și începu să molfăie din nou iaurt din borcan. Îți mulțumesc pentru flori, glăsui Felicia și vaga ambiguitate a acestor vorbe îl făcu pe Victor să se înroșească ușor. Se putea, adică, înțelege că fata nu avea și alte motive pentru care să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ca mulți români exilați în numele "libertății" să se fi implicat în acțiuni decisive în favoarea celor rămași prizonieri ai criminalului sistem care îngenunchease țara. Nu-mi trece, Doamne ferește!, prin minte să-i condamn pe cei plecați pentru că ne-au abandonat să molfăim celebrul nostru salam cu soia și să-l pupăm în fund pe Iubitul Conducător. La urma urmei, ne merităm soarta cu vârf și îndesat. Atât am putut, atât am primit de la viață. Ce observ e doar discrepanța între visele clar
V-ați gândit să plecați din România? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7446_a_8771]
-
sau în-tr-o cabină radio. Asta nu înseamnă că e polivalent, ci doar că are acea elementară lejeritate care îi dă putința de a se manifesta dezinhibat în orice ambianță mediatică, condiție esențială pentru cine nu vrea să-și compromită mesajul molfăindu-și răspunsurile sau bîțîindu-și silueta sub apăsarea tracului. Neîndoielnic că principala lui virtute rămîne putința de a transmite o emoție prin joc de scenă, dar nu prin asta se deosebește de alți actori, ci prin amănuntul că emoția pe care
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
patru povești. Fata care vinde cărți n-are cumpărători. Pentru a-i trece vremea face diverse calcule pe un caiet rufos. Greu o scoți din povara gândurilor. Aștept vreo zece minute. Nimeni nu este interesat de cărți. Lumea trece impasibilă, molfăind vreun kebab sau vreo clătită..." Sau: „Pe plaja din Mamaia greu dai peste vreun cititor de cărți. Revistele glossy sînt răsfoite în bătaia soarelui. Comentarii aprinse despre noile aventuri ale starurilor locale, noua modă și curele de slăbire sînt singurele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6130_a_7455]
-
o să văd eu ce-o să pățesc când ajungem acasă: te-apropii somnoroasă-n întuneric de mine și-ți așezi răsuflarea în urechea mea ca o pasăre ciocul în aripă iar cu buzele reci mă apuci de lobul urechii și molfăi la el până când adormi cu incandescența lui roșie licărind pe chipul tău delicat ca un fluture Viața la bloc mă locuiește un bloc cu chiria achitată pe viață îndrăgostit ca o fată mare mă strânge de splină șoptindu-mi lasciv
Tineri poeți - Adrian Zalmora - recomandat de Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5352_a_6677]
-
Dintre icoane se desprinde și chipul lui Ivan cel Groaznic, un chip cu contururi de tigvă, cu o gură știrbă în care află înfipt un dinte, o figură șireată de țăran rus, cu o privire de pustnic rătăcit cu gura molfăind blesteme sau alcătuind un zâmbet crud. Ca orice despot, Ivan vede peste tot trădători, rând pe rând nevinovații intră în mașina de tocat, iar când sunt acuzați pe nedrept boierii care luptaseră curajos pentru apărarea unui oraș, aceștia mărturisesc vini
Țarul și țara by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6395_a_7720]
-
la București, juca rolul avocatului beat, care se prăvălea, incredibil, pe scările casei, o scena ce a fost sursa de inspirație pentru alte montări, nu cu acest text). De la prima apariție, un tip amorf, apatic, gras, tîmp și antipatic, care molfăie placid bucatele la nunta mamei sale, Gertrude, cu unchiul său, Claudius, pînă la amplificarea ritmului de joc, a ticurilor care se repetă și scap de sub control, la corpul care are o expresivitate marcantă, la chipul ce schimbă măști peste măști
Forța cuvîntului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6330_a_7655]
-
natura aceasta recalcitrantă, de ghiuj trîntind imprecații la momente nepotrivite, are o înfățișare cu totul inofensivă. O mimică lăsată, cu faldurile obrajilor alunecînd spre bărbie, într-un prolaps facial ce-i împrumută aerul unei foci dezamăgite. Dar o focă care molfăie coada unei pipe eterne, ca pentru a-și găsi un punct de interes într-o lume exasperantă prin monotonie. Pleoapele îi cad pleoștite pe niște ochi mați, fără licăr de intensitate lăuntrică, și dacă nu ar fi stridența pigmentului cu
Însemnări de piază-rea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4420_a_5745]
-
și pe care nimic nu le așteaptă acasă. Terifiant este acest rău care se infuzează lent, paralizând zbaterile fetelor abandonate în căutarea unui mijloc de subzistență. Prin scenă defilează tot felul de senex libidinosus, figuri respingătoare de cincuagenari sau sexagenari molfăindu-și gingiile. Îm orășelul de la granița cu Germania populația are ceva soios, pauper, îmbătrânit. Insertul de animație cu desenele copilărești ale Dorotei constituie contrapunctul imaginar al unei realități nedeghizate, însă și ele își pierd ingenuitatea și devin deodată sumbre, încărcate
MECEFF 2013 – un mare festival mic by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3468_a_4793]
-
o căpușă ți s-a înfipt în pîntec lustruindu-l pe dinăuntru sfîșiindu-l de durerea striatei lumini? cum să iubești o închegare de carne un amestec de limfă și piei străvezii care, iată, își usucă saliva pe sînul obosit îți molfăie între gingii disperarea lacrimile cu miez de migdale dragostea, întunericul ei care va adăsta doar un timp, dragostea ce totuși va scînteia în umbrele privirii spălăcite în țipetele tranșate ca pentru un altar jertfele nu mă iubea nimeni pe-atunci
Poezii by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/16297_a_17622]
-
strigau ei unul în urechea celuilalt, doar, să se audă. Indiferență unora, surzenia altora, si neputința îi făcuseră să se resemneze. UN PAHAR CU LAPTE Unii intraseră în bucătărie și-și luaseră câte o bucată de pâine pe care o molfăiau nepăsători. Nu mai aveau supraveghetori să-i certe. La rândul meu abia am reusit sa ma strecor către casă. Câini slobozi, vagabonzi sau de rasă, hălăduiau speriați printre coloanele de fugari. Liftul nu mai funcționa. Am urcat agitat pe scări
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
tuturor “împilaților” și nu să te comporți că un baron care-și urechează iobagii pt că i-a prins braconindu-i pădurile! Cît despre obtuzitatea facocereasca cu care RESPINGI EVIDENȚĂ(“nu văd argumentul lui Platon,nu vreau să zic ba da”..),molfăind “sensuri ergonomice” și secretind aceleași și aceleași absurdități,ea nu mai trebuie să surprindă pe nimeni. E un sindrom vechi, pe care degeaba ne mințim că-l putem eradica. Iată cum îl descrie R. Caillois, încă din anii ’40, pe
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
tăcere și pe urmă i-a întrebat: - V-ați rugat pentru ploaie? - Da, da, dar degeaba. - Hai să ne rugăm împreună a zis el și a căzut primul la rugăciune, exact pe locul unde se afla. Au îngenuncheat și ei molfăind câte ceva în gândul lor. La un moment dat unul dintre săteni a ridicat privirea pe furiș și a zărit cu coada ochiului cum degetele Pustnicului înălțate deasupra capului, erau înconjurate de un halou luminos, s-a înspăimântat și nu a
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
în el. Cufundați în evantaiele cărților de joc, savurau câte un păhărel și ronțăiau covrigi dintr-un șirag agățat într-un cui deasupra mesei. Lui nea Ghiță îi plăcea să înmoaie covrigul crocant în paharul cu vin, ca să-l poată molfăi cu cei câțiva dinți care-i mai rămăseseră. Râdea de el Arapu : -Ce faci, nea Ghiță, iei anafura, fără să te împărtășești? Nea Ghiță, concentrat la joc nu-i răspundea. Atmosfera ar fi fost ideală pentru stropul de fericire ce
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
de semilună, începură să înoate în secere. Episodul 95 VINE-O VREME... — Vine-o vreme - continuă spătarul Vulture - când, draga mea, oasele nu te mai ascultă, carnea începe să se fleșcăie, buzele să dondăne, dinții să se clatine, gingiile să molfăie, genunchii să tremure, degetele să se facă covrig în cizme, nasul să-ți supure, urechile să se ceruiască, ochii să-ți lăcrimeze, spada ți-o uiți la scăldat, gâtul îți hârâie, burta îți ghiorăie și singur gândul îți mai rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ani. Diferența de varsta era de 32 de ani. Atingerea lui mă leșină de scârba. Mutăm gândul la viitor, trebuie să fie bine, îl accept, e bine, e foarte bine. Mi-e rău. Mi-e frig. De ce mă tot privește? Molfăie des din dinți. Tușește scurt. Își aranjează regulat pantalonii, cămașă, geantă. E foarte meticulous. Deschide seiful. În seif pune laptopul, o agendă și telefonul. Mă privește lung. Vine spre mine. Mă rog la Dumnezeu să nu mă atingă. Tot la
FĂRĂ CRUCE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366813_a_368142]
-
cu cântăreți renumiți, se desfășoară chiar aici, lângă mine, micul și cel mai complex și mai autentic show posibil, micul și marele spectacol al promenadei de pe Corso. Perechi de tineri, grupe de turiști, pensionari cu gustarea în hârtie de ziar, molfăindu-și câteva vorbe, pe-o bancă oarecare, îndrăgostiți ce mint cu nerușinare, neavând habar de teribila lor înrudire cu baronul de Münchausen... Lume vine, lume trece. Copii și doamne elegante, fardate discret, lângă bărbați cu alură sportivă; restaurante, muzici, cafenele
LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367709_a_369038]
-
colțuri de umbre. Ploile aveau gust de mierle și toamna cu plete de iarnă cânta la pian. Acolo, umbrele serii dansau printre stelele ce sorbeau limonada unor blânde iubiri. Numai zidul flămând zgâria hieroglife pentru istoria de cândva și-și molfăia cuvintele-n dinți. Apoi, plătind consumația Barmanului ce stătea la taclale cu îngerii, a chemat Gioconda-n surâs și i-a dăruit firele de nisip ale clepsidrei ce murea îmbătată de dor... Iar noi ne târam încet pe zidul lunecos al
PE ZIDUL de LEONID IACOB în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367153_a_368482]
-
masă, îi tăia un capac rotund la un capăt și apoi îl despica în felii longitudinale, îmi lăsa gura apă. Începeam bineînțeles cu cocoșul, partea din mijloc, cea mai coaptă și mai dulce. Mamamare lua și ea o bucățică, o molfăia între gingii și strâmbându-se exclama, probabil pe tonul pe care îl folosise Villon acum cinci sute de ani: - Nuuu mai sunt pepenii de-altădată ! Dar cele mai vii amintiri sunt cele legate de școală. Mai exact de învățătoarea mea
ÎNTOARCERE ÎN TIMP de DAN NOREA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349277_a_350606]
-
scăpat de boreal! Caii se opresc din trudă, nu mai vor sa tragă-n ham; Cât or sta să nu-și dea duhul, vor fi înveliți c-un hram. Sare de pe capră, iute, dezmorțit din somn și frig Birjarul ce molfăiește o fărâmă de covrig. Deschide ușa caleștii, căzând molcom pe genunchi, Căci coboară o prințesă, cu flori albe în mănunchi. Verde-i rochia, pantofii, în păr are ghiocei Și-i atât de bucuroasă, te îneci în ochii ei. Râde, cântă
PRINŢESA PRIMĂVERII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365245_a_366574]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > NEVĂZUTA MEA PIATRĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 2035 din 27 iulie 2016 Toate Articolele Autorului nevăzuta mea piatră Iar pietrele tac molfăindu-și în gură cuvintele nerostite, nespuse, neplânse și, din diagonalele lumii, aduc muchii tăioase, zimțate cu care tăiem lutul amorf al trupurilor născute din sfruntate iubiri. Atunci devenim și noi pietre obosite de atâtea tăceri. Durerile noastre sunt nervuri desenate
NEVĂZUTA MEA PIATRĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366510_a_367839]
-
pe sub răchiți trecând:imagine sprințară, ca o străfulgeraredin vremi ce mai învie pe margine de gând.Leonid Iacob... VI. NEVĂZUTA MEA PIATRĂ, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 2035 din 27 iulie 2016. nevăzuta mea piatră Iar pietrele tac molfăindu-și în gură cuvintele nerostite, nespuse, neplânse și, din diagonalele lumii, aduc muchii tăioase, zimțate cu care tăiem lutul amorf al trupurilor născute din sfruntate iubiri. Atunci devenim și noi pietre obosite de atâtea tăceri. Durerile noastre sunt nervuri desenate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1914 din 28 martie 2016 Toate Articolele Autorului Ploua. Dușmănos, cu picături imense, hărțuite de vânt și zdrobite zgomotos de fereastra din fața lui. Îl deprima ploaia. Aruncă o privire spre George. Colegul său, molfăia un capăt de creion în timp ce studia atent șirurile ordonate de date care se derulau pe monitorul din fața lui. Bâzâitul procesoarelor nu reușea să acopere zgomotul nebun al ploii care părea să încerce să sfâșie consola ancorată sub acoperiș, chiar în dreptul
ULTIMA PICĂTURĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366098_a_367427]
-
Multe oale s-au spart aici, oameni buni, mulți peștișori din râul ista ce-o dat nume țării, mrene și cleni, prăjiți pe vatră în talgere de lut, au crănțănit drumeții timpului. Au mistuit crapi și cârlani la proțap, au molfăit, în plăcinte poale-n brâu, brânza multor turme de oi de pe-aici ori dinspre munte, unele fiind, poate, ale lui Nechifor Lipan, cel răpus cu vicleșug de baltagul lui Bogza, cu părtășia lu’ Cuțui. Și-n tăt acest timp
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]