961 matches
-
sare pe lângă sălașurile căprioarelor. În ziua aia neagră, doar diavolul putea să-mi întunece mintea în halul ăsta. Mi-a rămas ca o rană urâtă în piept care încă mă doare și astăzi”. Un nou tunet răsună din depărtare, dar molidul încă stă cu coroana deschisă. Urcăm o costișă abruptă și la capătul ei, în fața noastră, se înalță o stâncă uriașă. Se numește Stânca Popii. Undeva, sus, un frasin pribeag răsare din piatra asta perfect verticală, ca o anomalie a naturii
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dan_petrescu_1396439456.html [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
jos puțin de cruce, într-un loc numit "La Constantin”, a ridicat o biserică din lemn, alegând hramul Sfinților Constantin și Elena. Ziua în care s-a rugat prima oară acolo a fost cea mai mare sărbătoare din viața lui. Molizii așteaptă ploaia A stat singur două ore în fața altarului și a plâns de bucurie, ca un copil. Apoi, în anul 2000, s-a hotărât să organizeze chiar în Vinerea Mare a Paștelui o procesiune care să imite drumul plin de cazne
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dan_petrescu_1396439456.html [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
stea în calea credinței”. Ieșim din pădure și văd sus, pe creastă, crucea uriașă de fier. Deasupra ei, un nor fioros ca un balaur o apasă parcă pe creștet. Tunetele s-au întețit și-un vânt rece tulbură pădurea. "Uite molidul de-acolo. Vezi cum și-a ridicat ramurile? Înseamnă că ploaia e aproape. Hai să ne adăpostim în biserică”. Referință Bibliografică: OMUL si PRIETENUL MEU EMIL PARAU / Dan Petrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1188, Anul IV, 02 aprilie
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dan_petrescu_1396439456.html [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
nici vorbă să suspin, Inclus în satul amneziei tale. Tiofania/1984 Mestecenii - pentru Popică-Viezure - Poate că-ntr-alte vremuri, de nimenea știute, Ca-n lirice vedenii, când ochii ți-i închizi, Silvaticii mesteceni au fost sublime ciute, Ori galeșe domnițe foșnind printre molizi. într-un eon bucolic - străvechi, de bună seamă -, Fost-au odoare caste a^codrilor semeți, De pictorii romantici împrejmuite-n ramă Și tainic mângâiete în murmur de poeți. Din frăgezimi părându-mi brodați cu isihie Și smălțuiți cu boarea argintului
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
miluia pe săraci. Boierii gândeau că astfel vor putea scăpa de el. Îl prinseră cu șiretlic pe Hălăuceanu, pe când dormea liniștit la un vad de apă, vegheat de calul său, Negru, de hangerele și pistoalele sale, atârnate în crengile unui molid ... Apoi au pornit spre stăpânire. Mult s-a bucurat Domnitorul, când l-a văzut, numai boierii s-au întristat, auzind că i se va da libertatea, de va izbuti să răpună balaurul. Hălăuceanu a cerut să i se dea timp
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
De-a lungul drumului către Șcheia „erau înșiruite santinele de cazaci care salutau militărește” stindardul alb de mătase. Pe la casele din marginea satului „se zăreau cai căzăcești legați de garduri și cazaci care își terminau toaleta și așezau șeile...pe sub molizii crenguroși din întinsa grădină (a boierului Antonovici) erau adăpostiți caii frumoși ai ofițerilor și mulțimea de cazaci, care se mișca în tăcere, învăliți în mantalele lor lungi și mohorâte”. Delegații au fost primiți de colonel și, după ce i-a ascultat
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 by http://confluente.ro/Cazacii_la_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
Nufărului, Oțelului, Paltinului, Păducelului, Pinului, Plopilor, Ioan Popea, Prunului, Romaniței, Rosmarinului, Salcâmului, Socului, Stejarului, Teilor, Trandafirului, Ulmului, Vișinului, Zorelelor, Alecsandri Vasile, Aluniș, Arinului, Arțarului, Calcarului, Carpenului, Cernei, Crișului, Diana, Doinei, Fragilor, Ghindei, Grigorescu Nicolae Pictor, Jepilor, Klein Micu, Măcieșului, Mestecăniș, Molidului, Muncii, Mureșului, Murgu Eftimie, Odobescu Alexandru, Oltului, Padina, Papiu Ilarian, Someșului, Tâmpei, Temeliei, Valea Cetății, Vârful cu Dor, Zmeurei, Albăstrelelor, Automotoarelor, Bogdan Alexandru Prof., Brândușelor de la nr. 37 și 80 la final, Bujorului, Busuiocului, Ceferiștilor, Cerna Panait, Crinului, Dacia, Drezinei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246097_a_247426]
-
Nufărului, Oțelului, Paltinului, Păducelului, Pinului, Plopilor, Ioan Popea, Prunului, Romaniței, Rosmarinului, Salcâmului, Socului, Stejarului, Teilor, Trandafirului, Ulmului, Vișinului, Zorelelor, Alecsandri Vasile, Aluniș, Arinului, Arțarului, Calcarului, Carpenului, Cernei, Crișului, Diana, Doinei, Fragilor, Ghindei, Grigorescu Nicolae Pictor, Jepilor, Klein Micu, Măcieșului, Mestecăniș, Molidului, Muncii, Mureșului, Murgu Eftimie, Odobescu Alexandru, Oltului, Padina, Papiu Ilarian, Someșului, Tâmpei, Temeliei, Valea Cetății, Vârful cu Dor, Zmeurei, Albăstrelelor, Automotoarelor, Bogdan Alexandru Prof., Brândușelor de la nr. 37 și 80 la final, Bujorului, Busuiocului, Ceferiștilor, Cerna Panait, Crinului, Dacia, Drezinei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246097_a_247426]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > VALEA RÂȘNOAVEI Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului VALEA RÂȘNOAVEI Râșnoava, vale frumoasă, Cu a ei apă spumoasă Coboară de sus, din munte Sub pădurile-i cărunte. Molizi, brazi împodobiți, De chiciură-ncărunțiți Strălucesc falnic sub soare, În natura-mbietoare. Cu meandrele-i cotite Și coastele-i însorite Curge liniștit-așa Pân’ ajunge-n Prahova. Ionel GRECU Predeal, 28 XII 2015 Referință Bibliografică: VALEA RÂȘNOAVEI / Ionel Grecu : Confluențe
VALEA RÂŞNOAVEI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1453039742.html [Corola-blog/BlogPost/373633_a_374962]
-
arbori sunt în legătură cu ,,a acoperi“, „piele“,„coajă“,„cer“. De exemplu gr. drys și sl. derevo provin, după noi, din cerul daer ori der < (ten)der < (ten)ger, de unde pielea la tc. derî, la gr. derma, germ. Leder. Denumirea bradului, a molidului este bor pe care noi îl comparăm cu scitul abra „cer“, magh. bör „piele“. Chiar numele i.e. al pielii e *pel -dedus de noi din ciuvaș pelet „cer“ (Sevortian, Etim. slovar', passim), de aici denumirea plutei. La aromâni copaciu are
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1428998306.html [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
flori suave,/ O adiere-n iarba din câmpii,/ Lumina verii năvălind în luncă/ Prin cântecul de ciocârlii.// Ești anotimpul ce-a crescut în mine/ Frumos și drept și tandu și timid,/ Esență tare din păduri de dafini/ Și măreția mândrului molid.// Îți sărut tâmpla, zână mea cea bună,/ Din cartea fermecată cu povești.../ Potir de crin e sufletul tău, mamă,/ Ivit în dimineți dumnezeiești.” (Ploaie caldă) In poezia sa, natura îmbracă haina frumuseții câmpiei de care se simte legată prin naștere
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1462510655.html [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
ajuns în parchetul care trebuia împădurit. Aici am fost organizați astfel: câte un băiat și o fată; băiatul, cu ajutorul săpăligii, trebuia să facă un cuib de 100x60 cm, cu o gropită mai adâncă în mijloc, pentru răsădirea micuței plante de molid. Fetele, după ce groapa era pregătită, puneau un pui de molid în cuib, puneau și pământ îngrășat, umezit, bătuceau bine pământul, încât planta să stea drept. Asta era tot. Trebuia ca fiecare echipă să planteze cel puțin o sută de puieți
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1406185421.html [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
astfel: câte un băiat și o fată; băiatul, cu ajutorul săpăligii, trebuia să facă un cuib de 100x60 cm, cu o gropită mai adâncă în mijloc, pentru răsădirea micuței plante de molid. Fetele, după ce groapa era pregătită, puneau un pui de molid în cuib, puneau și pământ îngrășat, umezit, bătuceau bine pământul, încât planta să stea drept. Asta era tot. Trebuia ca fiecare echipă să planteze cel puțin o sută de puieți. Era o treabă pe care o făceai cu plăcere. Mai
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1406185421.html [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
în așa fel încât acum trebuie să munciți din greu pentru a descâlci firul electric? Dacă vă sună cunoscut, încercați ca anul acesta să fiți mai atenți cum și unde depozitați ornamentele după ce ați desfăcut bradul. 2. Cumpărați brad sau molid, pentru că aceste specii sunt cunoscute ca fiind robuste atunci când vine vorba de a le încărca ramurile cu podoabe. Nu optați niciodată pentru pin, care își pierde repede acele. 3. Asigurați-vă că bradul pe care îl cumpărați este cu adevărată
“O, BRAD FRUMOS!” TRUCURI PENTRU ÎMPODOBIREA BRADULUI DE CRĂCIUN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_o_brad_frumos_trucuri_pentru_impodobirea_bradului_de_craciun.html [Corola-blog/BlogPost/350838_a_352167]
-
bacovianului „gol istoric“; / e-o pasăre / cu sânge - când rece, când cald - / în funcție de roza-stindard, / dar și-nțepenită - cât o eră glaciară, / ori cât muntele de glajă -, e-o pasăre / aspră, de întuneric, / cu cratere-ochi, / cu fanta pupilelor fecundată / de ace de molizi de la Roșia Montană, / de laserii înciorchinați ai fiecărui gând / hienizat din univers; e-o pasăre / frumoasă ca un joagăr, / cu dinți de rechin, dar cu măsele de-aur, / între cele de-oțel, ori de os luminos, / dar și autentică / pasăre-Arheopterix-cu-colți-de-mistreț
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
Dintr-un sat de pe la munte Unde-s baci și doruri multe, Se sculau răzeșii toț’ Cum să facă ei negoț Ș-au pornit ca la îndemn, Să facă comerț cu lemn. Un prinț de neam avid Tot cumpără lemn de molid Ca să-l toace în fierăstraie Și să facă din el... parale!... Îl plătește pe răzăș Pe lemn, c-un bun peșcheș Toată lumea-i mulțumită Când se mișcă multă mită!... Și uite așa, într-un an sau doi Ne-au rămas
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
câmpiile și pădurile prind viață, iarba crește din belșug, florile umplu poienile de parfumul și culorile lor, albinele zumzăie voioase prin fânețe și prin livezile din jurul caselor. Nici prin păduri nu este mai puțin frumos, arborii drepți și înalți de molizi, de mesteacăn și fag înmuguresc, capătă culori dintre cele mai vii, de un verde - smarald. Iar păsările se întrec în a umple cu trilurile lor ținutul, făcându-și cuiburi prin scorburi și tufișuri, unde-și vor crește puii. Este o
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1436837333.html [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
stingându-se. Cât stătuse el așa admirând feeriile cerului, auzi în noapte un zgomot de lemne la poartă. Se duse să vadă ce e acolo. Când colo, sosise bunicul din pădure, pe întuneric, ducând pe spinare doi răzlogi lungi de molid, care-i trebuiau la un gard, seara e mai ușor de cărat sarcini de lemne în spinare, decât ziua, în plin soare. Bunicul trânti răzlogii dincolo de gardul de la poartă, deschise și închise poarta, ridică răzlogii, și-i târâi în jurul gardului
CERUL ÎNSTELAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1489995629.html [Corola-blog/BlogPost/379961_a_381290]
-
montană cu circa cinci mii de locuitori, pentru întâiași dată. Nu doar peisajul, asemănător cu al nostru de la munte le apropia, Pineas Crest fiind un avanpost la culmile înalte și compact granitice ale Sierrei Nevada cât mai ales vegetația de molizi, înaltă, deasă și de o arborescență de un verde crud peren pe care-l tot arată stâncilor și apei limpezi și reci pe care le reflectă și pe care plutesc bărci închiriate și vedete rapide, având la margine debarcadere din
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ruinele_bunuri_nationale_.html [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
Dintr-un sat de pe la munte Unde-s baci și doruri multe, Se sculau răzeșii toț’ Cum să facă ei negoț Ș-au pornit ca la îndemn, Să facă comerț cu lemn. Un prinț de neam avid Tot cumpără lemn de molid Ca să-l toace în fierăstraie Și să facă din el... parale!... Îl plătește pe răzăș Pe lemn, c-un bun peșcheș Toată lumea-i mulțumită Când se mișcă multă mită!... Și uite așa, într-un an sau doi Ne-au rămas
PLUTAŞ PE BISTRIŢA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1435749294.html [Corola-blog/BlogPost/369771_a_371100]
-
mulțumiră cu câte o țucătură pe unde nu-i vedea nimeni. O cuprinse o căldură ce-i invadă întregul corp. Va putea să meargă mai departe până la poiană sau să se joace cu dragostea aici pe această cărare, la umbra molizilor seculari? După această demonstrație de „iubire” a tânărului bărbat, Costi o luă din nou de după umeri și porniră să urce spre așa zisul Paradis al Anei, fiica munților cum a botezat-o el atunci. Ana, eliberată din îmbrățișarea brațelor tinere
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390109845.html [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
are azi norodul? Rondel trecut și tare dulce, pescarul prinde știu ce, știuce, Dar nu se știe că un drum mai duce-n pipa cu tutun, Când eu vă las întreagă-averea lui Dobrogeanu, parcă Gherea, știu codri mari de brazi, molizi, în mine tu nu mă închizi, nu port nici plumbi, arginți, magnezii, eu îl iubesc pe T. Arghezi , lacustrele bacoviene, romanțele minulesciene, pe cronicarii lui Urmuz ce au luptat și la Oituz. Cu Topârceanu facem jocul, cum vine rima cu
URMAȘILOR MEI, COPIII de BORIS MEHR în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1462162668.html [Corola-blog/BlogPost/353362_a_354691]
-
mulțumiră cu câte o țucătură pe unde nu-i vedea nimeni. O cuprinse o căldură ce-i invadă întregul corp. Va putea să meargă mai departe până la poiană sau să se joace cu dragostea aici pe această cărare, la umbra molizilor seculari? După această demonstrație de “iubire” a tânărului bărbat, Costi o luă din nou de după umeri și porniră să urce spre așa zisul Paradis al Anei, fiica munților cum a botezat-o el atunci. Ana, eliberată din strâsoarea brațelor tinere
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 by http://confluente.ro/Balul.html [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
razele soarelui și pustiu. Doar fluturii alergau printre flori și gâzele. Se auzeau păsările cântând printre copaci și din depărtare, sunetul unei tălăngi. Era poate vreo cireadă prin apropiere la păscut. Liniștea era spartă doar de foșnetul fagilor și al molizilor, în adierea molcomă a vântului de amiază. Cum au ajuns în mijlocul poienii, obosită de alergătură, Ana se aruncă la pământ și stând pe spate, întinse brațele ca o răstignire. Cerul era cenușiu. Chiar atunci se vedea un avion la mare
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 by http://confluente.ro/Balul.html [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
prindeți voi ziua de mâine. Să știe lumea de Crivatul rece, De anii, pe care mulți îi ignoră, Este adevărat că timpul trece, Vrem să fie mereu în agora. Îmi privesc cu drag degetele mele, Care au plantat ai Zlatnei molizi, Din care nu mai sunt nici surcele, În anii când ochii îmi erau timizi. Iar voi, picioare obosite, Care ati tulburat Arieșul, Tremurați astăzi slăbite, Cănd înflorește măceșul. Referință Bibliografica: Veniți, amintiri! / Mihai Leonte : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
VENITI, AMINTIRI! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Veniti_amintiri_mihai_leonte_1334118184.html [Corola-blog/BlogPost/341456_a_342785]