1,315 matches
-
Programul lucrărilor cu întreruperea consumatorilor din județul Timiș în perioada 16-20 ianuarie LUNI: Timișoara ( străzile Sirius (p), Bd. Sudului (p), Aștrilor (p), Icar (p), Gh. Lazăr nr. 1, Ungureanu (p), Mărășești (p), Pomiculturii (p), Velceanu, C. Davila, Ion Roată (p), Molidului (p) ), Izvin (p), Banloc (p), Lugoj - Zona Ștrand, bl. P3A, scările A,B,; Buziaș (p), Sacoșu Mare (p), Bucovăț (p), Covaci (p), Cheglevici (p), Beregsău Mic (p). MARȚI: Timișoara (străzile Aștrilor (p), Icar (p), Ungureanu nr. 15, 17, Gh. Dima
Agenda2006-02-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/284631_a_285960]
-
tulpini de trandafiri (toate culorile), cu rădăcină - 13,47 lei noi l puieți de arbori: de prun roșu, arțar, tei, stejar, arbore de mătase, mesteacăn, salcie, la prețuri între 18,43 lei și 143,84 lei noi l conifere: pin, molid, ienupăr, tuia etc, între 99,50 și 156,53 lei noi. Informații suplimentare se pot obține la serviciul „Desfacere”, tel. 220 109 sau direct de la pepiniera societății, tel. 222 592, de luni până vineri între orele 7-15. OCTAVIAN Nica OCHI
Agenda2006-11-06-general 7 () [Corola-journal/Journalistic/284854_a_286183]
-
și nu se opresc din jocul lor până când sătenii nu rostesc descântece. Proiectul Poiana Zânelor a demarat în 1999, anul în care s-a ridicat prima pensiune, în prezent fiind deja funcționale șase. Complexul este construit în mijlocul unei păduri de molid. În împrejurimi, turiștii pot face drumeții pe Vârful Ineu, Vârful Omu, în Munții Suhardului, Poiana Narciselor, Grădina Zânelor, la Pârâul Zânelor și Lacul Lala. Capacitatea de cazare este de 150 de locuri, toate camerele având sistem de încălzire, băi și
Agenda2006-17-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284942_a_286271]
-
Sânnicolau Mare - ANIF, Macedonia, SP Cebza, Becicherecu Mic (p). JOI: Timișoara (străzile Iasomiei nr. 2, 3, Lăutei nr. 4, Constantin cel Mare nr. 97, 99, 101, I. Klein (p), Cârlova (p), Căprioarei (p), Pomiculturii (p), Mincu (p), Ion Roată (p), Molidului (p), Carol Davila (p)), Luncanii de Sus, Luncanii de Jos, Hitiaș, Igriș, Deta - PLAPAF, Becicherecu Mic (p), Ghiroda- „Apă Vieții”, Cartier vile C. Lugojului, VOLVO, „Victorie”, Primăria, brutăria, cabinet dentar, străzile Ceahlău, Bega, Dunărea. VINERI: Timișoara (străzile Constantin cel Mare
Agenda2006-26-06-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/285112_a_286441]
-
p)), Zolt, Gladna Română, Sculea (ferma), Breștea (p), Obad (p), Ghiroda Nouă (p), Sânnicolau Mare (p), Otelec (p), Comloșu Mare (p), Recaș - casnici, Sat Nou. MARȚI: Timișoara (str. Albinelor, Foișor, Stuparilor, Olanda, Koch, Băncii, Demetriade (p), Pomiculturii, C. Davila (p), Molidului (p), Velceanu, I. Mincu, Ion Roată (p), Copernic, Frigului, I.I. de la Brad (p), Strugurilor, Lucerna, H. Creangă, C. Aradului nr. 103, Retezat, Constanța (p), Negoi (p), Saligny, Gladiolelor), Breștea (p), Ivanda, Sânnicolau Mare (p), Recaș (p), Buziaș (p), Groși, Banloc
Agenda2006-33-06-01-util () [Corola-journal/Journalistic/285135_a_286464]
-
ape, cu o rețea hidrografică divergentă. Cel mai activ râu este Ialomița pe care s-a construit două lacuri antropice, Scropoasa și Bolboci. Vegetația este foarte bogată și interesantă. Pădurea urcă până la 1750-1800 m și este alcătuită predominant din fag, molid și brad, iar la partea superioară din zâmbru(Pinus cembra). Pe abruptul prahovean apar pâlcuri de zadă și tisă, cu exemplare remarcabile ca dimensiune. Etajul subalpin este alcătuit din jneapăn de unde și oronimele Jepii Mici și Jepii Mari, alături de care
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și, mai puțin, în Carpații Orientali (Lala și Buhăescu, în Munții Rodnei). lacurile de baraj natural au, de asemenea, o valoare peisagistică deosebită. Cel mai cunoscut este Lacul Roșu o adevărată „perlă” a Carpaților Orientali, unde surprinde prezența trunchiurilor de molizi, inundați în anul 1837, în urma barării naturale a râului Bicaz. lacurile carstice, dezvoltate în doline, au uneori o existență efemeră, cum sunt lacurile din zona Padeș (M-ții Bihor) iar alteori pot deveni obiective turistice importante, ex. Vărășoaia (Munții Bihor
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
nu depășește fondul natural al mediului, recomandă localitatea ca o zonă care asigură un cadru favorabil efectuării climatoterapiei, având proprietăți stimulente în anotimpul rece și relaxant - echilibrat, mai puțin solicitant în restul anului. 3. 5. VEGETAȚIA În timp ce pădurile de amestec molid, brad, fag, au în general o extindere doar insulară în zona de contact dintre munte și dealuri, cele de fag se găsesc pe suprafețe mult mai întinse, în punctele Cheia Proviței, Valea Morii și pe versantul estic al dealului Sinoiu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
situate pe stâncării, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziune și alunecări. Pădurea de pe dealul Gurga este situat pe un versant ondulat, cu expoziție sud-estică și are în compoziția ei fag, pin, molid, larice, paltin montan. Pentru pădurile din localitățile Frăsinet - Nistorești, situate pe un versant ondulat cu expoziție nord-vestică, compoziția este determinată de prezența fagului, mesteacănului, arinului negru. Indicele de apreciere a echilibrului ecologic al peisajului prin ponderea suprafețelor împădurite a scos
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
VEGETAȚIA Relieful este acoperit cu vegetație de pădure și pășuni. Pădurea ocupă suprafețe reduse în estul și vestul comunei, din cauza defrișărilor. Pădurile (178 ha) sunt formate din fag, carpen, gorun, tei, mesteacăn, stejar, iar după război s-au plantat și molizi. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaștei, săgeata apei și zăvoaie de plop și răchită. Suprafața afectată de umiditate este de 120 ha. SOLURILE Factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiluviale podzolite și cernoziomuri levigate slab și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ca atunci când fulgii li se depun lent pe crengi. Nu au crengi încărcate pur și simplu de zăpadă. Au crengi redesenate, cu alb, de o mână care a urmărit atentă fiecare detaliu. Până și miile de mii de ace ale molizilor și pinilor sunt distincte. Este o dantelărie albă, uriașă și delicată, profilată pe cerul cenușiu. O livadă pictată numai și numai cu alb, de un pictor care n-a avut altă culoare la îndemână. S-a ajuns la acest peisaj
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
anexa nr. 1. În zonele prevăzute la alin. 1 se vor executa tăieri numai în cadrul lucrărilor de conservare și îngrijire a pădurilor, de igienă și curățire. Articolul 9 În vederea conservării pădurilor valoroase de stejar, gorun, gîrnița, cer, fag, tei, brad, molid, precum și pentru obținerea unor produse industriale de calitate superioară, în special furnire estetice și lemn de rezonanță, tăierile în aceste păduri se vor putea face numai la vîrstele prevăzute în anexa nr. 2. Articolul 10 În arboretele care îndeplinesc funcții
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
prin regenerări naturale, lucrări de împădurire și completări, a stejarului pedunculat, gorunului, fagului, teiului, cireșului, nucului, frasinului, salcîmului, paltinului, gîrniței, precum și a altor specii de foioase valoroase din punct de vedere silvic și ecologic; ... b) cultură în zone corespunzătoare a molidului, bradului, laricelui, duglasului și pinilor. ... Se interzice extinderea speciilor de rășinoase, salcîmului și plopilor în zone favorabile culturii stejarului și gorunului. Articolul 15 În scopul asigurării permanentei pădurilor și a funcțiilor lor de protecție, precum și pentru creșterea suprafețelor ce se
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
prin amenajamentele silvice. În fondul forestier și în vegetația forestiera din afara acestuia se interzic tăierile rase. Tăieri rase se pot face numai în condițiile și cu aprobările prevăzute de lege, pe suprafețe mici, sau in benzi în arborete pure de molid, salcîm, plopi euramericani, salcie selecționată, arborete puternic afectate de doborîturi de vînt, rupturi produse de zăpadă, cu fenomene de uscare prematură, precum și în cazurile cînd se fac lucrări de refacere-substituire în arborete slab productive care nu se pot reface sub
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
d) tăierea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, a arborilor, puieților ori lăstarilor, cu sau fără ridicarea acestora din păduri sau de pe terenuri cu vegetație forestiera aparținînd unităților socialiste; ... e) tăierea ori însușirea, fără drept, de arbori ornamentali - brad sau molid - din păduri sau de pe terenuri cu vegetație forestiera aparținînd unităților socialiste, sau vînzarea ori transportul acestora, fără acte legale; ... f) sustragerea, din păduri sau de pe terenuri cu vegetație forestiera aparținînd unităților socialiste, de arbori doborîți de fenomene naturale, sau de
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
de scos și transport; ... o) nestringerea sau necuratirea resturilor de exploatare în parchetele atribuite spre exploatare, în termenele și condițiile prevăzute de normele legale; ... p) neexecutarea obligației că, la exploatarea pădurilor de rășinoase, să se cojească cioatele la pîn și molid în întregime, iar la brad și la celelalte rășinoase prin curelare, precum și menținerea în pădure și în depozite, în intervalul de la 1 aprilie la 1 octombrie, a lemnului de rășinoase necojit. ... C. De la 500 lei la 1.500 lei: a
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
la Moldova Nouă, Bocșa, Reșița. Etajul fagului- Fagul reprezintă o specie principală în Munții Banatului. Fagul este prezent în amestec cu ulmul de munte[ Ulmus Montana], paltinul[Acer pseudoplatanus], iar în partea superioară se amestecă cu bradul[ Abies alba] și molidul[ Picea escelsa].Ca și fagul, bradul coboară la altitudini surprinzător de mici față de condițiile climatice generale ale regiunii. Fauna. Prin varietatea, bogăția și originalitatea ei, fauna nu rămâne cu nimic mai prejos decât flora. Aici predomină multe specii de animale
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de cult, de astă dată, de piatră. Să reziste măcar incendiilor vrăjmașe. La răstimpuri, bisericuța a suportat și firești reparații, ba, și adaosuri trebuincioase, la bârnele din lemn de stejar (talpă, pereți, tâmplărie, grinzi, căpriori etc.), adăgându-se și lemnărie din molid, ceva mai perisabilă. "Biserica de lemn din Putna, așa cum se prezintă ea în partea cea mai veche, a fost ridicată în chiar primii ani ai secolului XV, împlinind astăzi venerabila vârstă de 600 de ani. Dacă probele ŤAAť într-adevăr
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]
-
căci Vatra Dornei, stațiune balneară bogată în burcuturi tămăduitoare, cu un climat numai bun pentru bojocii tuberculoși sau inimă rea, și comuna turistică Vama, supranumită Mica Sinaie, datorită formelor de relief ce dau impresia unui ceaun tapetat cu brazi și molizi, parcă sunt rupte dintr-un rai ipotetic, așa cum îl descriu cele două genii naționale, Mihai Eminescu și Vasile Alecsandri : „În fantazii mândre, ea își face cale Peste munți cu codri, peste deal și vale Mână al ei dor. Mână doru-i
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de Anul Nou. Până pe la șapte ani mă străduiam să fiu cât mai cuminte și ascultător, intrând în voia mamei, căci tata era plecat în fiecare început de decembrie prin țară îBucurești, Iași, Timișoara, Lugoj), la afaceri cu brazi și molizi. Uneori, se întorcea cu mâna goală, atunci când vajnicii milițieni îi confiscau marfa pentru care avea certificat de producător și autorizație de vânzare, dar nu se elibera în România socialistă, ordinul de transport. Tata nu s-a lecuit niciodată de mirajul
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
totuși în cantitate redusă față de acum, nefiind încă la modă picnicurile de sfârșit de săptămână și lipseau cu desăvârșire sticlele din plastic, acest flagel al civilizației. Campania de igienizare era continuată în săptămânile următoare, de plantarea puieților de brad și molid aduși din pepiniera locală de la Prisaca-Dornei. Apoi, în vacanțele de vară, eram angrenați de conducerea școlii în acțiuni de strângere a plantelor medicinale specifice zonei: romaniță, pojarniță, soc, gălbenele, măline, cătină, cacadâr și altele. Muncă voluntară - „patriotică” i se spunea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
fost în rezonanță cu abilitatea de a cânta, a asculta și a memora, ajutându-mă să fiu selectat membru în corul Armatei a III-a și apoi ca prim-solist. După „Liberare” am recidivat, cântând în corul Fabricii de mucava „Molidul” Vama și în corul Facultății de Stomatologie din Iași. În perioada școlii militare din Oradea, îmi venea rândul, o dată pe săptămână, să fac de gardă la un mare depozit de muniție din Ardeal, amplasat în extravilan, în pădurea Cordău. Regulile
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
lume de legende și de miresme tari. Mai sus, enorma catedrală a pădurilor ce-și leagănă frunzișul toamna, îmbrăcând Ceahlăul într-o vâlvătaie de aur, își pierde din întinderile-i de smarald, făcând loc oceanului verde al coniferelor. Brazii, pinii, molizii își înalță aici tulpinile lor ca niște semețe lumânări cafenii cu flacăra verde, ce ard la nesfârșit, străbătând ani, întovărășind muntele venerat, pe care îl îmbracă cu veșminte verzi și în timpul toamnelor bogate și sonore aici. În aceste vremuri, când
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
este ruptă peste o treime, iar cei cu coroană ruptă sub o treime se vor extrage pe masura ce încep să prezinte uscări sau atacuri de boli și dăunători. 13. La exploatarea pădurilor de rășinoase este obligatorie cojirea cioatelor - la pîn și molid în întregime, iar la brad și celelalte rășinoase prin curelare; lemnul doborît nu poate fi menținut necojit în pădure și în depozite în intervalul de la 1 aprilie la 1 octombrie. 14. Cojirea totală a cioatelor și arborilor de rășinoase situați
LEGE nr. 5 din 12 noiembrie 1982 privind protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor şi regimul pesticidelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106585_a_107914]
-
vineri, 12 noiembrie, de pianistul Horia Mihail. Pianul Bosendorfer Imperial Grand are 2,90 lungime, fiind cel mai mare pian concert de serie din lume, cu 97 de clape față de 88 cât au celelalte piane. Este făcut din lemn de molid din Austria, preparat timp de șase ani, cutia de rezonanță este realizată din lemn masiv care dă o unicitate deosebită a sunetului, placa de rezonanță este fabricată manual în formă de arc, ceea ce nu permite modificarea formei și asigură cel
Bosendorfer Imperial, cel mai scump pian din România. Află cine l-a cumpărat () [Corola-journal/Journalistic/71026_a_72351]