188 matches
-
așa cum este (nu știu de ce cred că unii au luat bani grei ca să-l distrugă?!), iar noi tăcem. 5 Cultura, culturalizarea (la fel, pe bani, nu glumă!), este de domeniul kitschului. Mai nou, se face prin a plimba, ici, colo, momâile contem porane, afișe pe vremuri, doar, doar, vor justifica, Dumnezeu știe cum, banii cheltuiți. Evident, bani ai poporului român, ai celor mulți! și se mai plimbă ele și pentru că, ar crede momâile, că vor rămâne în memoria colectivității, genii! Din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
nou, se face prin a plimba, ici, colo, momâile contem porane, afișe pe vremuri, doar, doar, vor justifica, Dumnezeu știe cum, banii cheltuiți. Evident, bani ai poporului român, ai celor mulți! și se mai plimbă ele și pentru că, ar crede momâile, că vor rămâne în memoria colectivității, genii! Din nou, ridicol! Hai, că mă apucă dracii! Nu degeaba a scris Eminescu ,,Nu se nasc genii pe stradă și la ușa cafenelei’’ ,, Nu se nasc glorii pe stradă și la ușa cafenelii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
valoare! Ceilalți, care se înghesuie, de obicei pe unde apucă, sunt un fel de rest la bodegă, propagandă, plenare de partid, iar unii, ca să fiu suficient de indulgent, retorică. Privind acum în jur, am convingerea că mai nou, plimbatul cu momâia este noua formă a revoluției culturale din România! Modelul e, în parte, imitație de la Biserica română. în parte, pentru că e diferență, ca de la cer la pământ, între moaște și momâile mergătoare și este aceeași diferență din punct de vedere financiar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
acum în jur, am convingerea că mai nou, plimbatul cu momâia este noua formă a revoluției culturale din România! Modelul e, în parte, imitație de la Biserica română. în parte, pentru că e diferență, ca de la cer la pământ, între moaște și momâile mergătoare și este aceeași diferență din punct de vedere financiar. Dacă Biserica știe să strângă sute de mii de euro la astfel de manifestări, cei care umblă acum cu fosilele, pentru a ne culturaliza în vremuri democrate, cheltuie sume și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
să nu mai zici vorba asta că... Păi, de hodorogi ești? Ută-te și tu la tine! Femeie în puterea cuvântului! Trăiește-ți, mumă, viața! Cât mai poți! I-auzi, să stea cu mine că o pune ochii pe ea vreo momâie?! Doamne pupa-Ți-aș tălpile! Așa ceva să nu mai aud că m-apucă pandaliile!
După moarte, musai la Ghiol!. In: Editura Destine Literare by NICOLAE BÃLAȘA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_253]
-
Lazaretul și-a deschis porțile; Romancierul a nimerit direct în mâinile mulțimii: a fost spânzurat primul. Efectul eliberării neașteptate. L-au urmat, în ștreang, Doctorul și Magistratul, refugiat într-unul din pavilioanele stabilimentului. Din pături și cearșafuri, a fost încropită momâia Castelanului, ridicată și ea de grumaz, alături de cei trei. Primarul nu a fost găsit nicăieri; se pare că fusese avertizat. Oamenii Magistratului nu au pățit nimic; se arătaseră de partea Comitetului Cetățenesc încă de la începutul evenimentelor; se vorbește că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
umeri; îmi trecură repede prin minte imaginile dragi ale Ilonei, fata mea și ale mamei; nimic nu m-ar fi putut întoarce din drum, vroiam să le redau viața fără chin și griji... Negru, cimitir, noroi, mormânt, întuneric... Ca o momâie neagră prevestitoare de moarte, trenul scrâșnea încă pe șine, amestecând vise și amintiri cu stropi de sânge și bucăți de carne...Alexandru scăpă mărul din mână și răcni ca un animal înjunghiat... -Nuuuuuuuu, Doamneeeeeeeee! Referință Bibliografică: Însingurare / Violetta Petre : Confluențe
ÎNSINGURARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360929_a_362258]
-
ale felului în care au fost receptați autorul și opera sa în sculptură, pictură și grafică. Astfel, aici pot fi admirate bustul scriitorului realizat de sculptorul Emil Pricopescu și tablouri cu ilustrări ale sonetelor voiculesciene și ale scrierilor în proză „Momâia”, „Viscolul”, „Lostrița”, „Chef la mânăstire” etc. Cunoașterea casei a fost urmată de cea a operei prin intermediul unei activități literare de cerc pedagogic pe care profesori și elevi de la Școala „Sfântul Apostol Andrei” din Ploiești, în colaborare cu Biserica „Sfântul Apostol
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
-l toaca” și „Pui de găi” urzesc și se destramă pseudodrame : Tam, nisam în goană Se ivio cucoană Cucoană cu pălărie ... Arătare, stafie ... Avea pantofi și fuste veștejite Și parc-ar fi avut și copite. Venea din cimitir Ca o momâie ... Ce să vezi? Putoarea cu brățară Era muiere doar pe din-afară Că pe sub poale Avea, ca omul, de toate, și două pistoale. Grație aceluiași magnetism poetic pe care-l exercită și ei, țiganii, sunt reconsiderați. Obârșia bulibașei, Regele Burtea, se
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
arăta și pierderile la nivel social. Pierderile, în plan moral, dar mai ales în structura spirituală a poporului, sunt mult mai mari, dacă avem în vedere faptul că mulți printre noi suntem un fel de morți vii, ce umblă ca momâile, cu capul între umeri, prin lume. Nu-i mai punem la socoteală și pe cei rău intenționați, că ne apucă pandaliile! Praful se alege, dacă nu cumva s-o fi ales! Procentul celor greu de înlocuit tinde spre 100%. E
DESPRE PROSTIE ŞI SĂRĂCIE CA FORMĂ MANIFESTĂ, ARTICOL DE NICOLAE BĂLAŞA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351990_a_353319]
-
s-a făcut un dor de vară Și, nu-ți mai spun, ce dor de tine! Aveam o arșiță în gură De parcă n-am băut o lună; Am azvârlit haina cu ură, Și m-am trezit gol, prin furtună! Printre momâi înfofolite, Ca un nebun, alerg prin frig; De ger, mi-s buzele-amorțite, Dar mă-ncălzesc dacă te strig. Nu știu cât iarna s-o mai ține Să ningă-ntruna peste noi, Dar știu că-mi este dor de tine Și-n mine
ÎNDURĂ-TE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346705_a_348034]
-
zbârcituri. Încât îmbătrânesc fără barbă și fără pic de frumusețe, întocmai ca eunucii, cu mădulare butucănoase și vânjoase, cu cefe groase și cu înfățișare monstruoasă care te înspăimântă și te face să crezi că sunt animale cu două picioare sau momâi cioplite în chip grosolan, așezate la marginea pădurilor. Pe lângă neplăcuta lor înfățișare omenească, mai sunt și grozav de înapoiați, așa încât nu simt nevoia focului sau a mâncării gătite, ei se hrănesc cu rădăcini de ierburi sălbatice și cu carne de
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
ciomag pe care lelea Catrina îl ținea după ușă pentru nevoi ca aceasta. Mare-i fu mirarea femeii când văzu că, de la poartă, câteva umbre de trupuri o zbughiră pe drum în jos, iar dinspre ușa chilerului doar o singură momâie se grăbea să sară gardul. A doua zi, după ce-l ocărî bine pe Ion că umbla ca strigoiul prin sat și c-a lăsat-o singură în calea tâlharilor, începe a se mira asupra felului în care s-au purtat
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
mai bine nu intra ... Când deschise ușa încăperii cu geamlâc cât palma, Catrina înlemni ca o stafie, cu creștetul lipit de pragul de sus și cu mâna paralizată pe clămpuș. Îmbrăcați de parcă erau gata de plecare, ori abia sosiți, două momâi stăteau cu capetele plecate pe marginea laviței cu saltea de paie, învelită într-o cuvertură înflorată, țesută în stative. Păreau stane de piatră. Ion îndrăznește, într-un timp, în care peste încăpere stăpânea muțenia, să ridice capul și s-o
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
-n cale. Toți sunt, cred, geloși pe mine, Că sunt frumoasă ‒ nespus, Mai dihai decât oricine. Ce să le fac?! Asta este!”... Și a plecat în poveste, Țoapă cu coada pe sus. De ce ne tragem deoparte Și fugim ca de momâie? Se-ntrebau niște surate. Țapul: ‒ Voi sunteți zevzece?! Să vă feriți, când mai trece, Că-i bolnavă!... Are râie. Referință Bibliografică: CAPRA RÂIOASĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1701, Anul V, 28 august 2015. Drepturi de Autor
CAPRA RÂIOASĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340134_a_341463]
-
1666 din 24 iulie 2015 Toate Articolele Autorului VÂNĂTOREA Când luna se rezemase în cornu-i în vârful teiului bătrân din coastă, cu frunza, tăvălug, între copite mistreții coboară la balta albastră. Grăsunii se pierd în lanul de grâu; stau vânătorii momâi după leasă, ochiul dilată pupila flămândă de prada sortită, cu vin tămâioasă. Mistrețul miroase praful de armă și pufăie a pericol pe nări; se-mprăștie turma în liniștea nopții spre neagra pădure pe alte cărări. Moțăie vânătorul în câmpul deschis
VÂNĂTOAREA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344026_a_345355]
-
fraieri: din Feți-Frumoși să facă târâturi tu - don Quijote - cu-umbra-ți să te-ncaieri! ...frumoasă-i primăvara de speranță dar pentru-un ou - nimeni nu-ți dă chitanță! *** DELIR DE PRIMĂVARĂ catifelatul aer de martie mângâie și zeu se simte orișice momâie! iar păsările-au explodat zenituri în umeri ne fierb aripi - rai în rituri! o Doamne - Ți-ai deschis comoara-n ceruri nu se mai văd arhangheli la creneluri: nu merit izbăvirea - dar mă simt izbăvit în tot arde frăția - deși
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
de răcoare, Le mai taie din tupeu? Să ne-ajute Dumnezeu! Eu n-aș crede, din păcate, Că ei sapă pe la spate. Fac o lege precum vor, Scot justiția-n decor, C-o manevră clasa-ntâi Pentr-o țară de momâi, Pun peste hoții prelata, Ș-apoi....gata! Emil Șușnea Oct.2016 Referință Bibliografică: Napoleonii / Emil Șușnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2143, Anul VI, 12 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil Șușnea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NAPOLEONII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379556_a_380885]
-
o masă lungă, acoperită cu pânză roșie. Mare scofală efortul meu! Pentru asta primisem eu atâtea șuturi în fund? Unul, bățos și scorțos, cu un vraf de hârtii în mână, urla într-un microfon. Ceilalți stăteau la masă ca niște momâi. Ce-o fi urlat bățosul la microfon, Dumnezeu știe! Memoria mea n-a reținut nicio iotă. Și nici imaginile momâilor de la prezidiu. Mi-aduc aminte, totuși, că erau câțiva lângă mine care se agitau. Unul tot arăta cu mâna la
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
bățos și scorțos, cu un vraf de hârtii în mână, urla într-un microfon. Ceilalți stăteau la masă ca niște momâi. Ce-o fi urlat bățosul la microfon, Dumnezeu știe! Memoria mea n-a reținut nicio iotă. Și nici imaginile momâilor de la prezidiu. Mi-aduc aminte, totuși, că erau câțiva lângă mine care se agitau. Unul tot arăta cu mâna la prezidiu: -Uite-l pe tovarășul Dej! Acela cu șapcă, de la margine! În stânga! -Da, îl văd! Uite-o și pe tovarășa Pauker
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
lui Popescus, Să bem un ceai pe bulevard, Sub banca veche mucuri ard, Privim femeile cum trec, Star Treck. Foc nestins , iubirile, A fugit și mirele, Florile-s albastre azi, Te cam arzi. Un marș sentimental străbate O lume de momâi și blegi, Azi tobele sunt toate sparte, De muze te dezlegi. Ore matinale, triste, Umblă câini și vagabonzi, Tu privești prin alte prizme, Pelerini și bonzi. Mai bine te-apropii de tine, mai bine te cercetezi, acolo, diamantine găsi-vei
HOOLIGAN de BORIS MEHR în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346865_a_348194]
-
sinea noastră că dacă i-am pune pielea celui prins într-un par, la capătul porumbiștei, ceilalți s-ar înfricoșa și n-ar mai îndrăzni să vină în lan. Doar văzusem pe ai noștri și pe alți gospodari, cum puneau momâi în grâu să sperie păsările. De ce n-ar fi bună rețeta și pentru bursuci? Ideea fusese, cum am spus, a lui Culai. Asta era baza planului și noi cei doi, fusesem întrutotul de acord. Mai ales când el, mucalit, ne
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
să cumperi. Haide ura și salut! Tonul care înlocui brusc vocea, îi agresă timpanul, trezindu-l definitiv. Își adună gândurile, încercând să le ordoneze. Jean, Buna, Ghiță, magazin. Aha! Extrase trupul insuficient odihnit din așternuturi și se strecură ca o momâie în baie. Apa rece reuși să-i readucă vigoarea și să-i calmeze nemulțumirea. Sperase, cumva, ca sâmbăta și duminica să reușească să recupereze orele lipsă de somn, acumulate de când cu proiectele europene. Era obosit, o oboseală crâncenă, care nu
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
aceia îmbrăcați colorat, veseli și comunicativi, se târâie o procesiune funebră, sau poate chiar membrii teribilei Inchiziții, veniți din fundul Iadului ca să vadă ei, cu ochii lor, cum mai stăm cu păcatele. Stăm prost, dar prost de tot, după cum arată momâile alea negre și încruntate. Până la urmă, aflu de la un italian, mai obișnuit cu lumea decât mine, că sunt membrii curentului EMO, o chestie pe care noi, oamenii cu existențe banale, nu o putem înțelege. Mort de curiozitate, mai aflu și
EMO. CUTREMURĂTOR! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362157_a_363486]
-
tot despre România. Spion? Și ce? La rîndu-ne, dăm tot din noi, spune fiecare ce știe despre Olanda. Cînd îi pomenesc de Butelia de Leida, rîde amuzat: în orașul Leida domină proștii. Și o fixează pe doamna de vizavi, o momîie smochinită, foarte elegantă, care nu intră-n vorbă. Mută. Cineva zice, în replică: la noi, la Caracal s-a răsturnat căruța cu proști. Relațiile româno-olandeze, par, iată, perfecte. S-apropie Gara de Nord. Ne luăm, fiecare, rămas bun de la... Fifi Zburătoru'. Numai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]