2,765 matches
-
cel ce pleacă și se întoarce. Ramura care duce apele. Cel ce a făcut să izvorască apele. Toate sunt semnele de pe pieptul Pegasului. Apa Vie se va revărsa Cum Duhul Sfânt se revarsă peste lume. înger Culcat la picioarele îngerului Monahul se supune modelului ceresc Și se roagă. îngerul formează cu corpul său văzut doar în vis Un cerc în care Binecuvântează. înger și monah Sunt împreună în același cerc Unde ochiul Domnului Lasă lacrima caldă să-i scalde pe amândoi
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
Vie se va revărsa Cum Duhul Sfânt se revarsă peste lume. înger Culcat la picioarele îngerului Monahul se supune modelului ceresc Și se roagă. îngerul formează cu corpul său văzut doar în vis Un cerc în care Binecuvântează. înger și monah Sunt împreună în același cerc Unde ochiul Domnului Lasă lacrima caldă să-i scalde pe amândoi. Lebăda Optzeci și una de stele Pe pieptul Lebedei Cele mai strălucitoare sunt Cele ce alcătuiesc o cruce. înger înger înger strig Nu pot
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
are nimic comun cu cea despre care vorbea N.Steinhardt atunci cînd mărturisea că el se simțea liber și în închisoare. Cu toate acestea, îmi asum riscul de a-i spune că nu se cuvenea să invoce acea afirmație a monahului de la Rohia pentru a se explica, așa cum s-a întîmplat în interviul pe care i l-a acordat lui Daniel Cristea-Enache. În pofida observațiilor pe care le-am făcut, eu am citit Memoria ca zestre cu cel mai viu interes. Pentru că
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
mică, netezită Se-ntinde-n lung și-n latul lumii. Poteca ta către minune Oriunde -ai fi, crește sub pasul Care te duce parcă singur, Atât de sfânt e-acum pământul... Contur Cum se transformă închisoarea într-o chilie de monah? Cum chemi în carceră lumina Când nu mai știi nici un cuvânt? Aprinzi în gând o lumânare Și desenezi pe zid un geam, Fără să lași însă vreo urmă Care să-l piardă în mărunt. Nici nu închei că vezi conturul
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11932_a_13257]
-
cer dacă și eu și alții ca mine, care până acum am luptat pentru afirmarea sufletului românesc pe acest pământ, am fugit din calea asupritorilor și n-am luat parte la suferința care ne așteaptă” („Sfântul Închisorilor”, mărturii adunate de Monahul Moise, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2007). Înainte să treacă Prutul înapoi în Basarabia ocupată, Vasile i-a transmis următorul mesaj lui Valeriu Gafencu: „vor veni și vremuri mai bune, dar acum e nevoie de jertfă.” Vasile Gafencu poate nu știa că
TATĂL SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380602_a_381931]
-
de la Colectiv. În fapt, se petrece nenorocirea pe capul poporului român, cu venirea ciumei roșii exact de la Moscova și exact de la Tovarășul Stalin, după ce aproape că nimeni n-a prea avut de ales; excepțiile se știu: partizanii, marii scriitori, filozofi, monahi, care au sfârșit în temnițe sau la puțin timp după ce au văzut iarăși providențial de aici spre nicăieri, soarele; care era în inima lor, dar nu aveau voie să-l vadă pe cer... Cartea aceasta e construită cu măiestrie pe
DANIEL MARIAN DESPRE CONSTANTIN ŢURCANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380674_a_382003]
-
și vor crește și ei, așa cum am crescut și noi, vor zâmbi și ei așa cum am zâmbit și noi, vor (de)săvârși mereu noi și folositoare fapte, și, astfel, societatea creștină ori încreștinată va avea în viitor familii credincioase și monahi adevărați; rugându-ne ca toate să se întâmple cu voia lui Dumnezeu și cu nădejdea că vor fi spre a noastră și a lor mântuire și toate acestea pentru că propovăduirea și mărturisirea noastră nu trebuie să fie una de „ghetou
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
care se comportă. Nu e tânăr: tocmai a împlinit șaizeci și trei de ani.Vârsta ar putea să-l mai calmeze. Toanele ne părăsesc, mai devreme sau mai târziu, nu-i așa? Știați (și aici privirea îi străluci amuzată) că monahii de la Saint-Jean-de-Dieu, stăpânii acestei instituții înainte de Revoluție, pe care Primul Consul îi calmează într-un mod atât de minunat, erau cei mai buni chirurgi de prostate ecleziastice? Căile Domnului sunt uneori atât de întortocheate încât numai El singur le cunoaște
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
împotriva desfrânării constând într-o înfrânare biologică și trupească, înfrânare morală și duhovnicească<footnote Iosif Vatopedinul, Asceza, maica sfințeniei, traducere din limba greacă de ieromonahul Agapie, Edit. Bizantină, București, 2000, p. 24. footnote>, atât pentru cei căsătoriți, cât și pentru monahi. Luată din acest punct de vedere, fără exagerări, asceza are un aspect și un efect pozitiv, fiindcă duce la restaurarea caracterului<footnote Ibidem, p. 25. footnote>, înfrânarea pântecelui și castitatea nu mai sunt nici o utopie, nici o naivitate și nici o tăgăduire
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și care din această cauză, poate cădea lesne în mâinile inamicului <footnote Constantin Pavel, op. cit., p. 436. footnote>. Din cele cinci simțuri, ochii ocupă un loc important, fiind numiți atunci când se abat de la scopul lor firesc, limanuri ale deșertăciunilor<footnote Monah Agapie Criteanu, Mântuirea păcătoșilor, Edit. Bunavestire, Bacău, 2001, p. 300. footnote>, ferestre ale pierzării<footnote Ibidem. footnote>, arătându-se astfel că prin ei ia ființă pofta nerușinată care poate să întineze inima cu noroiul patimilor<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
poate să întineze inima cu noroiul patimilor<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, tipărit cu binecuvântarea Preasfințitului Iustinian, Episopul Maramureșului și Sătmarului, Edit. Bunavestire, Bacău, 1997, p. 127. footnote>. Fiind adevărate porți prin care veninul otrăvitor al plăcerilor<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 83. footnote> intră în suflet, trebuie să li se pună o puternică stavilă, pentru că dacă nu ești desfrânat cu ochii, nu vei fi desfrânat cu mintea!<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, Traducere
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
patima<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, cartea a treia, p. 87. footnote> și nu trebuie să avem nici glas împodobit și trăgător către poftă și către amăgire<footnote Ibidem. footnote>. De aceea, se spune: astupă-ți urechile<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 83. footnote> pentru ca astfel să nu auzi cuvinte necuviincioase și de rușine<footnote Ibidem. footnote>, care pornesc patimile<footnote Sf. Nil de la Sorska, Lucrarea minții și așezământ ucenicilor săi..., p. 61. footnote> pentru că îți otrăvești sufletul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
părinte sau al altui frate sârguincios, bătrân cu cugetul<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 236. footnote>. Acestea sunt sfaturi date pentru cazurile mai grave, care pot depăși puterea celui încercat de patima desfrânării, fiind necesar ajutorul, în special pentru monahi, unui frate care îl poate sfătui în situațiile mai grele. Pentru mireni, sfatul părintelui duhovnic este mai mult decât binevenit în condițiile în care patima nu mai poate fi ținută în frâu, de aceea trebuie să te nevoiești din toate
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
din femeie în femeie și le dă putința să trăiască în sfințenie și castitate<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorieă, p. 33 footnote>. Sfinții Părinți găsesc că înăbușirea acestei patimi se poate face chiar prin asumarea stării de monah sau de om căsătorit a creștinului. Acestea pot fi două din remediile pe care le poate alege cel pătimaș, din moment ce se vorbește de existența a trei căi de viețuire: fecioria, căsătoria și desfrânarea. Fecioria poate fi acceptată alegând monahismul sau
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
sfătuireă, p. 363. footnote>, mai ales că s-au hotărât să meargă pe această cale pentru a dobândi o biruință asupra păcatului<footnote V.V. Zenkovsky, op. cit., p. 25. footnote>. O încercare de a scăpa de demonul curviei poate fi, pentru monah, retragerea în liniștea sihăstriilor care potolește patimile<footnote Clement Alexandrinul, Stromateleă, p. 372. footnote>, dar cei mai mulți părinți sfătuiesc ca niciodată să nu vorbești cu femei<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățăturiă, tomul II, Edit. Bunavestire, Bacău,1997, p. 330
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
p. 330. footnote>. Deoarece, la fel cum uleiul alimentează fitilul unei candele aprinse<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, op. cit, p. 200. footnote>, tot așa focul patimilor este stârnit de întâlnirea cu femei<footnote Ibidem, p. 200. footnote>, de aceea orice monah care nu reușește să fugă la timp este sfătuit să țină ochii în jos și să privească fără patimă<footnote Ibidem, p. 197. footnote>, iar după câteva cuvinte de întărire și mângâiere sufletească<footnote Ibidem, p. 197. footnote> să plece
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
spunându-ne că alții mai virtuoși decât noi au fost biruiți, căci spune el este cu neputință să mergi la moară fără să te umpli de făină sau să ții smoala și să nu se lipească de mâinile tale<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 79 footnote>. Ca o sintetizare a mijloacelor prin care se poate elibera cineva de această înjositoare patimă, Fericitul Ieronim spune: Dacă vrei să-ți păstrezi curăția, să te păzești de următoarele șase lucruri: 1. De îmbuibare
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
locuri cuprinse în peregrinările sale, îi datorează o parte din spiritualitatea sa, fie chiar și numai pentru faptul că, în jurul anului 1225, ctitorește două dintre cele cinci mănăstiri sârbești existente astăzi pe teritoriul României: cele de la Baziaș și Zlatița. Monarhul monah Deși se stabilesc pe teritoriul vechilor provincii romane Iliria și Moesia încă din veacul al VII-lea și își creează primul principat la 850, sârbii intră cu adevărat în istorie o dată cu Marele Jupan Ștefan Nemania, întemeietorul dinastiei care avea să
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
sârbești, în ziua de Bună Vestire a anului 1196. Chiar a doua zi, Ștefan Nemania și soția sa Ana, fiica împăratului bizantin Roman, se refugiază la Studenica, una din lavrele pe care le ctitoriseră și depun făgăduielile monahale. Nemania devine monahul Simeon, iar regina Ana - monahia Anastasia. Ulterior, Simeon îl urmează pe Sava la mănăstirea Vatopedu pe Sfântul Munte. Legăturile celor doi cu Serbia continuă, Ștefan al II-lea stipendiind generos zidirea de biserici și paraclise. Cei doi monarhi primesc din partea
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
Ștefan al II-lea stipendiind generos zidirea de biserici și paraclise. Cei doi monarhi primesc din partea împăratului bizantin Comnen mai multe metoace, pe care ei le reînnoiesc și le oferă mănăstirii Votopedu. În ultimul an al secolului al XII-lea, monahul Simeon, „altădată rege al sârbilor, care iubi pe Dumnezeu mai mult ca orice pe lume”, se stinge; Sava însoțește moaștele părintelui său, întorcându-se în țară pentru prima oară de la plecarea din Serbia. Ce-i drept, nici conjunctura politică nu
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
și sarazini mănăstiri la Acra și Ierusalim și construiește altele, spre a sluji de cămin pelerinilor sârbi. Alexandria, Muntele Sinai, Cairo sau Antiohia sunt toate martore ale trecerii sale în pelerinaj, ale binefacerilor și minunilor sale. Fostul prinț de Rascia, monahul de pe muntele Athos și arhiepiscopul de Serbia se săvârșește din viață la Târnovo, capitala țaratului bulgar. Vladislav, regele Serbiei, readuce osemintele lui Rastko Nemania în țară, minunile sporind chiar și după moartea sfântului. Probabil că Serbia este singura țară din
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
Moldovei, Iașiul posedă și un număr important de biserici și mănăstiri, numai în localitate funcționând 7 mănăstiri, care atrag pe întreg parcursul anului numeroși credincioși din întreaga țară. Catedrala Mitropolitană funcționează cu regim de mănăstire, întregul personal fiind compus din monahi; aceasta găzduiește și moaștele Sfintei Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei. Stilul arhitectonic este inspirat din forme târzii ale Renașterii italiene, asemănător cu al bisericii Trinita del Monte din Roma, iar elementele decorative, atât în interior, cât și în exterior, sunt dominate de
Agenda2004-7-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282078_a_283407]
-
dragostea sa pentru Iisus crește mereu prin faptele milei creștine. Era într-o permanentă tulburare sufletească. În această stare pleacă să viziteze Egiptul, Mesopotamia, Siria, cu monumentele lor, și Palestina, cu mormântul lui Hristos. Aici îi este dat să vadă monahi cu fețe supte de asceză, dar bogați în trăire spirituală, oameni modești, dar care impresionează prin viața lor și conving prin trăirea și pregătirea lor. Golul din sufletul Sfântului Vasile se completează. Se hotărăște să introducă la locurile lui de
Agenda2004-1-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281912_a_283241]
-
urmat un timp cursurile școlii din Ciacova. Citea atât în limba sârbă, cât și în cea română, spun diferitele surse documentare. Cel mai mult i-a plăcut însă hagiografia - viețile sfinților. Unchiul său îl vedea preot. El se vedea însă monah. L-a cunoscut pe un anume Isaja, călugăr la mănăstirea Dečani, venit la Ciacova să cerșească. Va fugi împreună cu monahul, în ideea să ajungă la Dečani, numai că unchiul său Nikola se va sui pe cal și-l va prinde
Agenda2003-47-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281730_a_283059]
-
documentare. Cel mai mult i-a plăcut însă hagiografia - viețile sfinților. Unchiul său îl vedea preot. El se vedea însă monah. L-a cunoscut pe un anume Isaja, călugăr la mănăstirea Dečani, venit la Ciacova să cerșească. Va fugi împreună cu monahul, în ideea să ajungă la Dečani, numai că unchiul său Nikola se va sui pe cal și-l va prinde în aceeași zi. Adus înapoi, la Ciacova, după un an de zile Dimitrije va fugi din nou, de data aceasta
Agenda2003-47-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281730_a_283059]