549 matches
-
dobândire a drepturilor reale", Ed. Universitaria, Craiova, 2004; "Anuarul Institutului de Cercetări Socio-umane „C.S. Nicolaescu-Plopșor” Craiova al Academiei Române"- "De la Sigibida la Grojdibodu", Ed. Beladi, Craiova, 2003; "Administrația publică în spațiul european. Prezent și perspectivă. Modelul European de Societate și sfidarea mondializării", Ed. Universitaria, Craiova, 2006; "Dezvoltarea durabilă a economiei românești și armonizarea legislației cu standardele comunitare - Pedeapsa ca o consecință a infracțiunii. Crime, delicte, contravenții", Ed. Fundației „România de mâine”, București, 2005; "Globalizare și identitate - Dezvoltarea durabilă- deziderat al integrării României
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
efectele globalizării în fiecare din mediile economice, politice și culturale. Alt aspect cheie al globalizării este schimbarea în tehnologie și inovație, în special în sectoarele transporturilor și telecomunicațiilor, despre care se crede că au ajutat la crearea satului global primordial. Mondializarea este o mișcare mondială care nu include liberalizarea. Mondializarea este mai mult declararea unui teritoriu specific - un oraș, un municipiu, un stat, de exemplu - ca teritoriu internațional, mondial, cu responsabilități și drepturi la scară internațională. Redusă la conceptele economice, se
Globalizare () [Corola-website/Science/298560_a_299889]
-
culturale. Alt aspect cheie al globalizării este schimbarea în tehnologie și inovație, în special în sectoarele transporturilor și telecomunicațiilor, despre care se crede că au ajutat la crearea satului global primordial. Mondializarea este o mișcare mondială care nu include liberalizarea. Mondializarea este mai mult declararea unui teritoriu specific - un oraș, un municipiu, un stat, de exemplu - ca teritoriu internațional, mondial, cu responsabilități și drepturi la scară internațională. Redusă la conceptele economice, se poate spune că globalizarea contrastează cu naționalismul economic și
Globalizare () [Corola-website/Science/298560_a_299889]
-
cum a fost posibil ca Băncile corporatiste să devină mai puternice decât guvernele democratice și ce ar mai fi de făcut, în condițiile în care guvernele și parlamentele par lipsite de preocupare și de răspundere privind soarta națiunilor, ajunse pradă mondializării. Această carte a fost prezentă la standul 520 al ACSR, unde m-am întors la timp, ca să constat că acesta se transformase temporar în studio radio, de unde Cristina Mihai, vicepreședinta asociației de scriitori, transmitea în direct, alături de domnul președinte Alex
Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
noastre, asistăm la tot felul de încercări de amestecare a tuturor bucătăriilor lumii. Nu doar mâncăm din restaurante cu specialități culinare străine și mai mult sau mai puțin exotice, dar am ajuns să imităm respectivele sortimente de mâncare și acasă. Mondializarea comerțului alimentelor este responsabilul principal în această privință. Niciodată nu a fost mai ușor accesul la asemenea varietate de mâncăruri. Epoca se caracterizează de asemenea printr-o tendință de a reduce din ce în ce mai mult timpul necesar preparării alimentelor, fenomen care se
Bucătărie () [Corola-website/Science/297125_a_298454]
-
Fîrșirotu (1998) grupează strategiile în grupa strategiilor de dominație a pieței , cuprinzând strategia de dominare a pieței prin costuri și strategia de diferențiere, grupa strategiilor de anvergură de piață, cu strategii de segmentare, strategii de expansiune geografică și strategii de mondializare, grupa strategiilor de creneluri , cu strategii de concentrare, strategii de specializare și strategii de investiții, precum și grupa de strategii de diversificare în sectoare industriale necorelate, cuprinzând strategia firmelor din sectoare industriale necorelate și strategiile holdingurilor financiare. Henry Mintzberg clasifică strategiile
Management strategic () [Corola-website/Science/332995_a_334324]
-
unor tendințe divergente ale decidenților organizației. Dezvoltarea strategiei are loc printr-o succesiune de pași de tip incremental, fiind specifică organizațiilor inovative de dimensiuni medii și mici. Nu există o definiție clară și larg acceptată a internaționalizării , respectiv a globalizării (mondializării) strategiilor. În economie, internaționalizarea este procesul de implicare crescândă a întreprinderilor pe piețe internaționale. Globalizarea economică cuprinde globalizarea produselor, piețelor, concurenței, tehnologiei, corporațiilor și industriei. Managementul strategic global este aplicarea managementului strategic pe piețe globale, cel mai frecvent prin forma
Management strategic () [Corola-website/Science/332995_a_334324]
-
fenomen lingvistic cu o extindere masivă și în limba română contemporană. Profesorul francez Jean-Charles Sournia scrie, referindu-se la anglicisme: "Cea mai mare parte a termenilor englezi care au penetrat în medicina franceză datorează includerea lor lenei sau snobismului importatorilor". Mondializarea limbii engleze (mai ales americane) s-a produs brusc. Forța de cercetare științifică, amploarea fondurilor destinate cercetărilor în SUA, lipsa de prejudecăți (nu contează ierarhia administrativă, ci rezultatele), capacitățile internaționale ale editorilor americani (care nu s-au sfiit să neglijeze
Anglicism () [Corola-website/Science/314958_a_316287]
-
și culturală a Marii Europe. În acest sens, se au în vedere formularea și afirmarea poziției României pe principalele tematici care preocupă astăzi statele lumii: organizațiile internaționale, lupta împotriva terorismului, mediul înconjurător, corupția, problematica economică internațională, securitatea, drepturile omului, efectele mondializării în general. Dintre aceste arii de expertiză se decelează, ca următor demers firesc, prioritățile externe ale României în contextul global actual: Integrarea europeană Pentru perioada următoare, obiectivele prioritare ale politicii externe sunt circumscrise finalizării procesului de aderare, precum și pregătirii participării
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
Î), discriminare, prejudecată, reprezentare, stereotip; ă mediul instituțional sau socio-politic: cetățenie, națiune, neorasism, popor, recunoaștere (politică de Î); ă abordarea juridică: azil (drept de Î), cetățenie (cod al Î), cote, victimizare, zone de așteptare; ă contextul economic: cultură și dezvoltare, mondializare, loc de apartenență etc. Fiecare contribuție se Înscrie Într-o perspectivă didactică și Își propune să prezinte, În mod sintetic, elemente de reflecție pertinente. În linii generale, am realizat, sperăm, un instrument de lucru care ar trebui să fie de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
la Universitatea catolică din Louvain (UCL) BILINGVISM (În colaborare cu DEMEULENAERE Isabelle) BLANCHET Phillipe Profesor de sociolingvistică și didactică la Universitatea Rennes II APARTENENȚĂ (sentiment de Î), IDENTITĂȚI CULTURALE (În colaborare cu FRANCARD Michel) CANET Raphaël Șef al catedrei de „Mondializare, cetățenie și democrație” de la Universitatea Québec, Montréal (UQAM) SEPARATISM CAPELLER Wanda Profesor de sociologie la Institutul de studii politice din Toulouse VICTIMIZARE COHEN Monique Lise Doctor În filosofie, bibliotecară la Biblioteca municipală din Toulouse COMPASIUNE COLLES Luc Profesor de didactică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ATITUDINE, CLASE SOCIALE, COMUNITATE, CONFLICT, CONVENȚII (socio-economia Î), CULTURĂ, DEVIANȚĂ, ETNOCENTRISM, EXCLUDERE, GRUPURI RESTRÂNSE (dinamica Î), IDEOLOGIE, INEGALITĂȚI SOCIALE, INSTITUȚIE, MOBILIZARE, NORMĂ, PUTERE, REGLEMENTARE SOCIALĂ, RELIGIE, RITURI, SOCIABILITATE, SOCIALIZARE, STRATIFICARE, TRANZACȚIE, VALORI FLAGEUL Noël Conferențiar, științe economice, Universitatea Lille III MONDIALIZARE FRANCARD Michel Profesor de sociolingvistică la Universitatea catolică din Louvain (UCL) APARTENENȚĂ (sentiment de Î), IDENTITĂȚI CULTURALE (În colaborare cu BLANCHET Philippe) GRANIER Roland Profesor emerit de științe economice la Universitatea Aix-Marsilia III ECONOMIE ȘI CULTURĂ (În colaborare cu ROBERT
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
1918). VALIERE Michel (2002), Ethnographie de la France. Histoire et enjeux contemporains des approches du patrimoine ethnologique, Paris, Armand Colin. Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (grup de Î), Cosmopolitism, STRĂIN, Exotism, Metisaj Centru/periferie (analizele Î)tc "Centru/periferie (analizele ~)" Φ COLONIALISM, DOMINAȚIE, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM Cetățenietc "CetĂȚenie" Condiție și produs al democrației, cetățenia este ceea ce caracterizează acțiunea politică a cetățeanului, fiind În același timp calitatea celui considerat cetățean. Această ambiguitate trimite la dubla sa natură: aceea de construcție istorică și de creație filosofică. ν
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
astăzi, individul nu mai este Înainte de toate un simplu cetățean: el este din ce În ce mai mult integrat În rețele transnaționale tot mai numeroase și, În același timp, mobilizat de loialități primordiale, de ceea numim acum apartenența sa identitară” (Badie, 1997, p. 5). „Mondializarea” alimentează, se pare, profunzimile identitare printr-un fel de mecanism de vase comunicante. De unde necesitatea, subliniată adesea de o parte a republicanilor, de a revigora cadrul statal, În afara căruia nu ar exista, cel puțin În viitorul previzibil, nici o salvare pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Încetul ă e adevărat, cu destulă greutate, căci acesta este probabil nivelul cel mai dificil de pus În practică ă, observăm tentative de a se crea o forță militară care să acționeze la nivel mondial. A doua mutație: fenomenul de mondializare a schimburilor, conform logicii neoliberale. Barierele protecționiste slăbesc sau tind chiar să dispară; comerțul Înflorește; investițiile străine directe sunt În plină expansiune; volumul tranzacțiilor financiare crește nemăsurat; costul transporturilor este tot mai redus; noile tehnologii din domeniul comunicațiilor se răspândesc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ediție americană: 1965). RIST Gilbert (2001), Le Développement. Histoire d’une croyance occidentale, Paris, Presses de la FNSP. TODOROV Tzvetan (1982), La Conquête de l’Amérique, Paris, Seuil ă trad. rom. Cucerirea Americii. Problema Celuilalt, Iași, Institutul European, 1994. Φ DOMINAȚIE, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM Compasiunetc "Compasiune" Astăzi, În absența marilor ideologii și religii care au creat lumea occidentală, se pare că ne-a mai rămas sentimentul care se traduce printr-un elan de generozitate față de semenii noștri. Ca și cum, după eșecul marilor proiecte universale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
culturilor singulare prin fecundarea lor reciprocă și spontană. Știm Însă că, paradox al consecințelor, această concepție poate duce la anumite replieri comunitariste. Ideea că planeta Terra este un sat global e Întărită de formele pe care le-a luat astăzi mondializarea (sau, variantă de origine engleză, globalizarea), fenomen care nu este nici pe departe atât de nou pe cât cred sau pretind unii. Știm că aspectul contemporan al desfășurării transnaționale a schimburilor economice este dat În mare parte de rolul major jucat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
enquêtes, Paris, Giard et Brière. SIMMEL Georg (2002), Sociologie, Paris, PUF (prima ediție germană: 1908). WINOCK Michel (1990), Nationalisme, antisémitisme et fascisme en France, Paris, Seuil. WOLTON Dominique (2000), Internet, et après?, Paris, Flammarion. Φ CETĂȚENIE, DREPTURILE OMULUI, HIBRIDITATE, Metisaj, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, POPOR, Rasă, Sincretism, STRĂIN Cotetc "Cote" Cota desemnează numărul sau proporția elementelor dintr-un ansamblu care pot sau trebuie cuprinse Într-o acțiune. Acest dispozitiv admite așadar o definire foarte largă și este prezent În diferite domenii. Poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
etnometodologiei, ar mai fi de menționat o mulțime de teme de discuție. Să semnalăm În special studierea stilurilor de viață și a tipurilor de sociabilitate, analiza impactului mass-media și a determinanților creației artistice, dezbaterile asupra relativismului și etnicității sau asupra mondializării și aculturației ocupând și ele un loc important În galeria subiectelor de discutat. Dacă civilizația se bazează pe acumulare și progres, cultura ă ne amintește Paul Ricœur În Histoire et vérité ă se bazează pe o lege a fidelității și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
lui Jean-Louis Laville și Michel Servet (Defourny, coordonator, 2000) sau dezvoltarea locală (Pecqueur, 1999) ilustrează căutarea unei articulări mai coerente Între economic și social și, În același timp, o alunecare a globalului Înspre local. În linii generale, „Marea deziluzie” a mondializării, titlul ultimei lucrări a lui Joseph Stiglitz (2000), fost consilier al Băncii Mondiale, a accentuat destabilizarea concepției reducționiste asupra dezvoltării și a globalizării, care și-a găsit forma cea mai completă În gândirea unică (teoria standard a lui Walras). „Dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
din aproape În aproape, la o radicală repunere În discuție a separării dintre discipline. Efectul său imediat este o tot mai acută luare În considerare a diversității practicilor locale În fața epuizării abordărilor strict globalizante. În sensul acesta, tensiunea dintre accentuarea mondializării economiilor, pe de o parte, și Întoarcerea la identitățile locale și teritoriale, pe de alta, joacă un rol esențial În descompunerea-recompunerea modului de a gândi socialul. Este ca și cum globalizarea ar crea un „vertij planetar” ce ar Împinge populațiile, excluse sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
orientează comportamentele individuale și colective. Prin marea lor diversitate și prin omniprezența unei hibridizări legate de drumul parcurs, de traiectorie și de Împrumuturile din spații foarte diferite, inclusiv din cel al globalizării, societățile locale și naționale care răsar dintre ruinele mondializării dezvăluie fără putință de Îndoială un metisaj. Decriptarea lui presupune o concepție mult mai hibridă și, În același timp, măsurată asupra imperativelor impuse de gândirea unică. Date fiind Înmulțirea și mărirea riscurilor aduse de tehno-știință, trebuie să predomine prudența. Scepticismul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
1985). ZAOUAL Hassan (2002a), Du rôle des croyances dans le développement économique, Paris, L’Harmattan. — (2002b), „Les économies dissidentes”, Revue internationale d’économie sociale, nr. 284, mai, pp. 76-92. Φ Convenții (socio-economia Î), ECONOMIE ȘI CULTURĂ, Instituție, Loc de apartenență, MONDIALIZARE, Valori Dtc "D" Dar/contra-dartc "Dar/contra‑dar" Φ Convenții (socio-economia Î), CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, ECONOMIE ȘI CULTURĂ Degenerescențătc "DegenerescenȚĂ" Φ Cosmopolitism, RASISM Demnitate (exigența de Î)tc "Demnitate (exigența de ~)" Φ Recunoaștere (politică de Î) Devianțătc "DevianȚĂ" Termenul, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
grupurile lor de apartenență politică sau religioasă ori chiar până la a renunța la numele proprii, considerate prea diferite din punct de vedere lingvistic, distrugând astfel definitiv până și dorința iluzorie de Întoarcere În țara de baștină. Un concept În dezbatere Mondializarea antrenează, În drumul său, mișcări migratorii uneori foarte ample, care conduc la crearea și organizarea de comunități naționale pe teritoriu străin, cel mai adesea desemnate sub numele de diaspora de către geografi, istorici, politologi, sociologi sau teologi. Așa s-au petrecut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Paris și Nicosia, L’Harmattan/Kykem. THOMAS William și ZNANIECKI Florian (1984), The Polish Peasant in Europe and America, Urbana și Chicago, University of Illinois Press (prima ediție În trei volume: 1918-1920). Φ Aculturație, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Comunitate, GENOCID, MONDIALIZARE, SIONISM, STRĂIN Diferență (dreptul la Î)tc " DiferenȚĂ (dreptul la ~)" Deși tema contemporană a „dreptului la diferență” și-a făcut apariția În discursul politic francez, atât În cel al stângii „antirasiste”, cât și În cel al „noii drepte”, abia În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]