329 matches
-
nici nu merită relevată. Astfel cel ce are ruble nu știe ce are în mână. În alte state publicul duce piesele ce sânt a se demonetiza la monetărie; acolo ele sânt puse la cântar și cumpărate c-un echivalent de monetă nouă. Banca Angliei nu ia nimic pentru acest schimb, monetăriile din Franța un procent foarte mic. La noi nu primește nimenea piesele demonetizate. La monetăria noastră, în ajunul demonetizării rublelor, au ars pare-se într-adins mașinele de batere, pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mic. La noi nu primește nimenea piesele demonetizate. La monetăria noastră, în ajunul demonetizării rublelor, au ars pare-se într-adins mașinele de batere, pentru a crea o scuză daca monetăria n-ar primi rublele spre retopire și prefacere în monetă națională. Iată dar situația nemaipomenită creată pieței de cătră guvernanții actuali. Singura monetă în circulație e rubla și subdiviziunile ei. Această singura monetă nu mai are curs legal. Nimeni nu voiește a o primi nici pentru valoarea ei intrinsecă, spre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
demonetizării rublelor, au ars pare-se într-adins mașinele de batere, pentru a crea o scuză daca monetăria n-ar primi rublele spre retopire și prefacere în monetă națională. Iată dar situația nemaipomenită creată pieței de cătră guvernanții actuali. Singura monetă în circulație e rubla și subdiviziunile ei. Această singura monetă nu mai are curs legal. Nimeni nu voiește a o primi nici pentru valoarea ei intrinsecă, spre a o topi și a da în schimb pe ea monetă națională. Publicul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
batere, pentru a crea o scuză daca monetăria n-ar primi rublele spre retopire și prefacere în monetă națională. Iată dar situația nemaipomenită creată pieței de cătră guvernanții actuali. Singura monetă în circulație e rubla și subdiviziunile ei. Această singura monetă nu mai are curs legal. Nimeni nu voiește a o primi nici pentru valoarea ei intrinsecă, spre a o topi și a da în schimb pe ea monetă națională. Publicul întreg e avizat de-a vinde rublele la zarafi cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
actuali. Singura monetă în circulație e rubla și subdiviziunile ei. Această singura monetă nu mai are curs legal. Nimeni nu voiește a o primi nici pentru valoarea ei intrinsecă, spre a o topi și a da în schimb pe ea monetă națională. Publicul întreg e avizat de-a vinde rublele la zarafi cu paguba de 50 procente poate, pentru a le retrimite în Rusia, rămânând a se ști daca introducțiunea lor în împărăția vecină va fi îngăduită. Ce spectacol! Un popor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
întreagă de gheșefturi și de scabroase afaceri întinzîndu-se asupra țării întregi. Vedem pe cei privilegiați, tagma patriotică și subdiviziunile ei, cumpărând ruble pe un preț de nimic și introducîndu-le în mod clandestin în visteria statului în contra a aur sau a monetă legală. Cinzeci la sută se pot câștiga într-o noapte, prin protecție. Întreg poporul are sentimentul de-a i se fi spart tejghelele peste noapte, de-a fi fost furat. Lucrul nu se poate repara decât daca statul, fie la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
50. Iată dar o făgăduință făcută nu numai cu intenția de-a n-o ținea, dar știindu-se bine imposibilitatea de-a-i da urmare. Căci, presupunând chiar cea mai mare bunăvoință din partea statului de-a primi rublele în schimb pe monetă națională, el n-o poate face aceasta pentru că nu are monetă națională, ba nu are nici bilete de bancă. Astfel dar guvernul a prefăcut rubla într-o marfă pe care nimeni n-o caută, toți o oferă. Oferta fiind prea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a n-o ținea, dar știindu-se bine imposibilitatea de-a-i da urmare. Căci, presupunând chiar cea mai mare bunăvoință din partea statului de-a primi rublele în schimb pe monetă națională, el n-o poate face aceasta pentru că nu are monetă națională, ba nu are nici bilete de bancă. Astfel dar guvernul a prefăcut rubla într-o marfă pe care nimeni n-o caută, toți o oferă. Oferta fiind prea mare, de vreme ce moneta în circulațiune e aproape esclusiv rubla, se-nțelege
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
n-o poate face aceasta pentru că nu are monetă națională, ba nu are nici bilete de bancă. Astfel dar guvernul a prefăcut rubla într-o marfă pe care nimeni n-o caută, toți o oferă. Oferta fiind prea mare, de vreme ce moneta în circulațiune e aproape esclusiv rubla, se-nțelege că marfa oferită cată să se ieftenească numaidecât, și nu e {EminescuOpXI 436} de mirare daca, cu tot prețul oficial de 3, 50, rubla nu e primită de schimbători decât pe 3
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai cu seamă în nefastele zile de la 27 - 30 noiemvrie? Neapărat că nu de la piață, ci de la privilegiații partidului. Publicul, nedeprins încă cu asemenea afaceri făcute în mare, se mai face jertfa unei pierderi substanțiale oarecum. Se știe că avem moneta noastră divizionară în sumă de 26 milioane. Toată moneta aceasta o retrăsese Banca din circulație când și-a deschis subscripțiunea. Această monetă divizionară care, în privința valorii intrinsece, e inferioară rublei, s-a ivit acum din lăzile Băncii, iar publicul primește
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noiemvrie? Neapărat că nu de la piață, ci de la privilegiații partidului. Publicul, nedeprins încă cu asemenea afaceri făcute în mare, se mai face jertfa unei pierderi substanțiale oarecum. Se știe că avem moneta noastră divizionară în sumă de 26 milioane. Toată moneta aceasta o retrăsese Banca din circulație când și-a deschis subscripțiunea. Această monetă divizionară care, în privința valorii intrinsece, e inferioară rublei, s-a ivit acum din lăzile Băncii, iar publicul primește bucuros o monetă inferioară, a cărei valoare fictivă e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu asemenea afaceri făcute în mare, se mai face jertfa unei pierderi substanțiale oarecum. Se știe că avem moneta noastră divizionară în sumă de 26 milioane. Toată moneta aceasta o retrăsese Banca din circulație când și-a deschis subscripțiunea. Această monetă divizionară care, în privința valorii intrinsece, e inferioară rublei, s-a ivit acum din lăzile Băncii, iar publicul primește bucuros o monetă inferioară, a cărei valoare fictivă e mănținută numai prin puținătatea și căutarea ei momentană, în schimb pe o monetă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în sumă de 26 milioane. Toată moneta aceasta o retrăsese Banca din circulație când și-a deschis subscripțiunea. Această monetă divizionară care, în privința valorii intrinsece, e inferioară rublei, s-a ivit acum din lăzile Băncii, iar publicul primește bucuros o monetă inferioară, a cărei valoare fictivă e mănținută numai prin puținătatea și căutarea ei momentană, în schimb pe o monetă c-o valoare intrinsecă mai mare. Calamitatea rublelor s-a prefăcut la urmă într-un rău și mai mare, care apasă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
monetă divizionară care, în privința valorii intrinsece, e inferioară rublei, s-a ivit acum din lăzile Băncii, iar publicul primește bucuros o monetă inferioară, a cărei valoare fictivă e mănținută numai prin puținătatea și căutarea ei momentană, în schimb pe o monetă c-o valoare intrinsecă mai mare. Calamitatea rublelor s-a prefăcut la urmă într-un rău și mai mare, care apasă în mod insuportabil populația Bucureștilor. Brutarii, pentru a-și compensa pierderile ce le cauzează demonetizarea, a urcat prețul pâinii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ei s-au declarat de două zile în grevă De două zile bucureștenii nu pot cumpăra pînea decât pe prețuri fabuloase. Iată rezultatele dezastroase ale acestei demonetizări neauzite, într-un moment în care statul, bogat în făgăduințe deșerte, scoate o monetă din circulație făr-a avea cu ce s-o înlocuiască. [ 6 decembrie 1880] ["E UN SEMN DE STATORNICIA PRINCIPIILOR... E un semn de statornicia principiilor și instinctelor noastre conservatoare dacă atentatul îndreptat în contra d-lui I. Brătianu ne-a indignat mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în contextul dezbaterii, deoarece pune în evidență sensul celor două categorii în limba română. De altfel limba fiecărei țări conferă sensuri diferite banilor și monedei. Victor Jinga 5 pune în evidență denumirile pentru Franța (argeant și monnaie), Italia (denaro și moneta), Anglia (currency și money) și Germania (geld și währung). În context se afirmă că "este imposibil de a stabili un hotar judicios între acești doi termeni. Împrejurările practice, uzanțele impun utilizarea uneia sau alteia dintre aceste două denumiri. În fond
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Asie Mijlocie și Mică. Regele Darius bate Daricul de aur în secolul V î.Hr.473 Lucrarea citată 474 vorbește despre apariția primei monede romane de aur în jurul anului 250 î.Hr. "De la romani avem denumirea de monedă. În templul zeiței Junon Moneta de la Roma s-a instalat primul atelier al romanilor pentru fabricarea acestor forme de bani. Un dinar celebru de argint al lui Titus Carisins avea pe față capul zeiței cu inscripția numelui său Moneta"475. Moneda romană se va impune
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de monedă. În templul zeiței Junon Moneta de la Roma s-a instalat primul atelier al romanilor pentru fabricarea acestor forme de bani. Un dinar celebru de argint al lui Titus Carisins avea pe față capul zeiței cu inscripția numelui său Moneta"475. Moneda romană se va impune apoi în întreg Imperiul Roman, ca urmare a cuceririlor teritoriale. Solidus, cea mai importantă monedă romană din aur va fi bătută de către Împăratul Constantin cel Mare, în anul 312 d.Hr. și a avut
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
G., Euro. O interpretare rothbardiană a evoluției monetare recente, www.mises.ro Hülsmann, J. G., Unificarea politică și teorema generalizată a progresiei, www.mises.ro Iliescu, A. P.-co., Filosofia socială a lui Hayek, Editura Polirom, Iași, 2001. Iliescu, O., Istoria monetei în România, Editura Enciclopedică, București, 2002. Ionete, C., Criza de sistem a economiei de comandă și etapa sa explozivă, Editura Expert, București, 1993. Iorga, N., Originea formelor vieții contemporane, Tipografia Datina Românească, Vălenii de munte, 1933. Jinga, V., Moneda și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
s-a acordat o atenție aparte. În ultimii ani, au sporit achizițiile de carte, s-au intensificat schimburile internaționale, astfel încât astăzi în depozite se află circa unsprezece milioane de documente, manuscrise, cărți rare, stampe, periodice, partituri, stampe, gravuri, desene, hărți, monete, timbre ș.a. În decembrie 2001, a fost inaugurat un nou edificiu, o clădire funcțională, care, în 16 000 m2, adăpostește, după metodele cele mai moderne, întregul patrimoniu al bibliotecii. De-a lungul anilor, B.A.R. a desfășurat și o
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
-
și a urma cu ascultare biserica romană, ci va îndatori, ba va sili chiar la o asemenea purtare pe toate țările de sub stăpînire-i. Încolo Innocețiu III îi mai îngăduia, după cererea episcopului Blasius, dreptul public și liber de-a bate monete, cu inscripția ce va crede de cuviință și cu propria lui efigie. În fine papa numi pe arhiepiscopul din Tîrnova, primat al noului regat, îl împuternici, pentru cazul de schimbare în domnie, să poată încorona și unge pe noul regent
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în faptă făcută și potrivită cu dorința și trebuințele amândurora. Când Uroș, îndeplinindu-și opera păcii, își luă rămas bun de la tabăra împărătească, împăratul îl încărcă cu scumpe daruri de onoare, a căror valoare se suia la 20000 de hyperpyre (monete de aur de pe atunci ale romeilor). Totuși împăratul se-ngrijea, nu fără cuvânt, că tratatul de pace nu va avea parte să se realizeze pe deplin, căci rolul de căpetenie îl jucase aci Uroș, principele sârbesc, adecă domnitorul unui popor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sporirea serviciilor pe cari o populație mai rafinată le exige de la stat, apoi augmentarea prețurilor, fie a salarelor, fie a subsistențelor... Daca de la 1818 pân la 1877 (59 de ani) bugetul Franței s-au întreit nu trebuie să uităm că moneta însăși și-a schimbat valoarea reală în acest interval, așa încît deosebirea între cheltuielele efective d' atunci și cele d' acum e mai mică în fond decât în aparență. Facem acest citat pentru a completa șirurile reproduse de "Romînul" și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
oprește asupra personalității lui Eugen Ionescu, stabilind unele Repere bibliografice. Se rețin și opiniile despre ortodoxie ale Mitropolitului Olteniei, Nestor Vornicescu, intervievat de Elena Cruceru și C. Dumitrache. Andrei Caracostea semnează un medalion Eugen Ionescu. Traducerile aparțin lui Radu Vasile Moneta, Traian Nica, Marian Deaconu ș.a. Numărul al doilea cuprinde și patru pagini de supliment SF. Alți colaboratori: Horia Dulvac, Alina Durbaca, Luminița Tița. D.B.
AGORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285202_a_286531]
-
Peoples Shaped Roman Europe, Princeton, 1999; B. Cunliffe, op. cit.; C. Feuvrier-Prévotat, Echanges et sociétés en Gaule indepéndente: à propos d’un texte de Poseidonios d’Apamée, în „Ktèma“, 3, 1977, p. 243-259; E.A. Arslan, Uso monetario e non monetario della moneta celtica padana. Considerazioni in margine al ripostiglio di Manerbio 1955, în RIN, 95, 1993, p. 321-331; M. Millet, The Romanization of Britain. An essay in archaeological interpretation, Cambridge University Press, 1994; N. Zugravu, Roma. Politică și aculturație. Introducere la problema
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]