94 matches
-
fiecărei specii; precum și că forța de generalitate a genului se regăsește confirmată și accentuată prin puterea de individualizare, prin unicitatea cât mai expresivă prin care fiecare individ se izolează în cadrul speciei sale. Însă lucrurile vor sta invers în cazul tipului mongoloid; fiind „prea specific“, având mai pregnant afirmat caracterul speciei în general, el se sustrage genului din care derivă specia - și, în loc să accentueze unicitatea acestuia (adică să scoată în relief puterea genului de a se sustrage repetiției), tipul mongoloid scoate în
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
cazul tipului mongoloid; fiind „prea specific“, având mai pregnant afirmat caracterul speciei în general, el se sustrage genului din care derivă specia - și, în loc să accentueze unicitatea acestuia (adică să scoată în relief puterea genului de a se sustrage repetiției), tipul mongoloid scoate în evidență contrariul: puterea negativă a genului, generalitatea lui inertă, adică puterea sa de multiplicare. Și așa, cazul special al tipului mongoloid constrânge genul să se manifeste în latura sa scăzută, nediferențiată și amorfă, în loc să coboare în specific, ca
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
în loc să accentueze unicitatea acestuia (adică să scoată în relief puterea genului de a se sustrage repetiției), tipul mongoloid scoate în evidență contrariul: puterea negativă a genului, generalitatea lui inertă, adică puterea sa de multiplicare. Și așa, cazul special al tipului mongoloid constrânge genul să se manifeste în latura sa scăzută, nediferențiată și amorfă, în loc să coboare în specific, ca excepție individuală. Concluzia: cu cât crește indicele de individualizare, cu atât crește și eficiența răului. Înțelegerea are mai multe sensuri (ca să parafrazăm o
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
te-a cocoțat În trenul de noapte, cu destinația Marele Adios. Dar dacă ești un jurnalist justițiar, care scrie pentru revista de față, și ești ciopîrțit În porții mici În propriul tău living - asasinule, bucură-te!!! -, atunci șeful Parker și mongoloizii lui moraliști, mizantropi și tembeli Își vor pune palmele În sîn (bine bătătorite de cîte peșcheșuri au Încasat) și vor fredona „justiția e o chestie trecătoare“, În vreme ce ucigașul scapă basma curată. Se Împlinesc doi ani de cînd Sid Hudgens a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
al lui Tiberius, a dat naștere unor copii care nu seamănă nici cu el, nici cu ea? Și totuși, toți patru au un aer comun. Până și amărâta de Asinia... Își trece o mână tremurândă peste chip. Degeaba. Blestemata imagine mongoloidă nu dispare. Mai încearcă o dată. Uf! S-a dus. Toranius tușește ușor ca să-i atragă atenția. Gallus ridică mirat fruntea spre el. Tot aici e? — N-ați plecat încă? hârâie răgușit. Îi cumperi, stăpâne? întreabă tărăgănat vânzătorul. Asinius Gallus face
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
felul în care studiază elevul său cărțile lui științifice. Într-o zi, aruncând o privire pe un caiet al acestuia, descoperă pe lângă declinarea substantivelor, bătăliile din Războiul Civil, informații despre eschimoși, Palearticus sau Ugrain, amerindienii de nord, turci, Paroean sau mongoloizii de sud, polinezienii, neo-amerindienii, Tehuelche, amerindienii de nord-vest... și așa mai departe. Toate sub-grupele rasiale, așa cum le-a menționat Haddon. Mai sunt și alte lucruri. Hărți. Tabele de distribuții și frecvențe. Fascinația sa față de clasificări pare la fel de acută ca a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
iar ploaia a udat de tot caldarâmul. N-ai zice că am venit tocmai din sud. Mă fut: nus aici pentru vreme și În plus e destul de cald În curul unei curve. Brusc mă trezesc pe alee În mijlocul acelorași tipi mongoloizi și insolenți, pe care i-am văzut și mai devreme, care fac glume și zbiară. Îl lovesc pe șest În coaste pe unul dintre ei iar el Își pierde respirația și se apleacă pe când eu Îmi croiesc drum prin mulțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și comunicare. Calmul englezesc se simte la ,,băștinași” pentru că ceilalți gâfâie din greu și accelerat să-i ajungă sau să-i depă șească. Nu pare că oamenii au probleme de viață. Viața uniformă și lipsa competitivității ,,personale” dau aerul conservator. Mongoloizii și negrii dau culoare și ,,sânge proaspăt”. N am observat a fi probleme rasiale (în capitală, dar... în teritoriu ?). Libertate de expresie excepțională dar... supravegheată. Cred că mai ales video. Cine nu există pe publicitate, nu există. Informația de acest
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
juca în ultimul timp Fortuna! Arest, accident, slujbă. Va lua oare vreodată sfârșit ciclul acesta îngrozitor? — Înțeleg, spuse calm Ignatius. Știind că ești incapabilă congenital de a ajunge singură la o decizie atât de importantă, îmi imaginez că acel slujbaș mongoloid al legii ți-a băgat ideea asta în cap. — Eu și domnu’ Mancuso am stat de vorbă așa cum stăteam cu taică-tu. Taică-tu obișnuia să-mi spuie ce să fac. Tare aș vrea să mai fie azi în viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
vreun bădăran din nord sau poate chiar Gonzalez în persoană. Cum îndrăznești, domnule? Voi toți trebuie să vă dați seama cât de mulți dușmani are cauza noastră. În timp ce muncitorii îl aplaudau puternic, Ignatius se întreba cum aflase omul acela că mongoloidul de Mancuso încercase să-l aresteze. Poate că fusese printre oamenii care se îngrămădiseră în fața magazinului universal. Agentul acela de stradă era musca din laptele omului. În orice caz, momentul părea să fi fost depășit cu bine. În fruntea noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
de vină. Se dau în vânt după vin, dacă vreți să știți. Nici n-ar trebui să-l lase pe unu’ ca el să iasă pe stradă. — Îmi pierd oare mințile? întrebă Ignatius, adresându-se celor din grup. Sau voi, mongoloizilor, vorbiți într-adevăr despre mine? — Lasă-l în pace, spuse cineva. Nu vezi ce ochi are? Ce nu-i în regulă cu ochii mei? întrebă Ignatius amenințător. — Hai să plecăm de aici. Chiar vă rog, spuse Ignatius, cu buzele tremurând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
aparat monstruos, cu lentile, care era desigur un aparat de filmat, îmi strigă un salut. Uitându-mă mai de aproape, am constatat că nu era altul decât agentul de stradă Mancuso. Bineînțeles că am ignorat rânjetul lui slab, machiavelic, de mongoloid, prefăcându-mă că-mi fixez mai bine cercelul. Se pare că fusese eliberat și nu mai trebuia să stea închis în toaletă. „Cum o duci?“ insistă el. „Unde este cartea mea?“ m-am răstit eu amenințător. „Încă n-am terminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mă voi împotrivi să avem printre noi câțiva mascați decenți și de bun-gust, spuse în cele din urmă Ignatius. Ar putea să creeze o atmosferă internațională bine venită la miting. Oamenii politici par întotdeauna că vor să dea mâna cu mongoloizi și etnici în costume naționale. Dacă mă gândesc mai bine, ar trebui chiar să încurajăm prezența câtorva costumați. Dar nu ne trebuie totuși personificări feminine. Nu crede că politicienilor le place să fie văzuți cu ele. Presupun că e ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
bune urări, I. Abelman, Director, Manufactura Abelman Domnul Levy simți că-i vine amețeala când întoarse pagina și citi copia scrisorii trimisă lui Abelman. Era de necrezut. Cine și-o fi bătut capul să scrie asemenea lucruri? „Dl. I. Abelman, mongoloid“; „lipsă totală de contact cu realitatea“; „concepție întunecată despre lume“; „să simți arsura loviturii noastre de bici pe umerii dumitale deplorabili“. Și ceea ce-l îngrijora mai mult decât tot restul era faptul că semnătura - „Gus Levy“ - părea destul de autentică. Abelman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
respirația femeii adie spre Ignatius, care își apăsă eșarfa pe nări atât de tare, încât simți că se sufocă. Avea să ia cine știe ce microb de la femeia asta. Avea să-i ajungă apoi până la creier și să-l transforme într-un mongoloid. Cât de rău era tratată biata domnișoară O’Hara! Prinsă în capcană și silită să lucreze împreună cu astfel de femei inumane. Neavând încotro, detașarea ei învățată de la Boetius trebuie să fi fost splendidă. Femeia lăsă să cadă nota de plată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
spuse cu curaj doamna Reilly. Cineva i-o furase la toaletă. — O, Doamne! Toate astea sunt puse la cale, țipă Ignatius, apucând între labele lui ca de urs ediția uriașă. Acum înțeleg totul. Ți-am spus eu de mult că mongoloidul de Mancuso este blestemul nostru. A dat lovitura finală. Cât de inocent am fost să-i împrumut cartea! M-am lăsat înșelat! Închise ochii injectați și bolborosi incoerent câteva clipe. Păcălit de o cocotă al celui de Al Treilea Reich
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
am avut dreptate. Tot timpul ai avut de a face cu el, pe la spatele meu. Tu l-ai plantat probabil acolo, în față la D.H. Holmes. Acum îmi vine să cred că tot tu l-ai adus acolo și pe mongoloidul de Mancuso, ca să faci să pornească acest ciclu nefast. Cât de încrezător, cât de naiv am fost! De săptămâni întregi sunt victima unei conspirații. Totul era pus la cale. — Dă-te jos din mașină. — Vezi, spuse domnișoara Annie printre zăbrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
în revistă, în gând, câteva evenimente în legătură cu scrisoarea. Se gândea la scrisoarea adresată lui Abelman și îi veni în minte un alt loc unde auzise un limbaj similar. În curtea trăsnitului de Reilly, în urmă cu o oră. „Trebuie biciuită.“ „Mongoloidul de Mancuso.“ Deci el era totuși cel care scrisese scrisoarea. Domnul Levy se uită cu duioșie la mica acuzată care sforăia deasupra cutiei cu prăjituri olandeze. „Pentru binele general“, gândea el, „va trebui să fii declarată iresponsabilă și să mărturisești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
soră cu moartea, l-au târât până la Lagoon și l-au călcat cu o rablă. Chestie pasională, tipică pentru ei. Diaz i-o trăgea unei surori a cuiva, vărul altcuiva. Știi cum se cuplează și procreează mâncătorii ăștia de taco. Mongoloizi idioți, până la unul”. Mal oftă. „O mare eroare, locotenente. A fost chiar înainte de revolta costumelor zoot, când toată lumea era pornită pe mexicani. Dar un guvernator republican i-a grațiat pe copiii ăia, nu comuniștii”. Smith se uită la Loew. „Prietenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
percepției eronate - atât de odioasa până mai deunăzi - de țară a romilor. Ceea ce nu e chiar eronat, din moment ce în România trăiesc cei mai multi țigani. O confuzie nu tocmai întâmplătoare... Deja prin „latin“ se înțelege (și) sud-americanul cu profil incas și ochi mongoloizi. Acum prin „romanic“ se va înțelege rom, boemian, romantic, ergo... sânge de țigan! Ceea ce va fi un mare atu pentru această țară, cu steag în culorile primare și nume amintind de Romany (țigănie). Vom fi șucari și bengoși! Se vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
nimic o gospodărie să spele, să îmbrace și să hrănească șapte-opt guri cu cele câteva kilograme de pește pe care bărbată-su n-a apucat să le schimbe pe băutură mereu cu burta la gură, născând și crescând alți copii mongoloizi, făcuți în neștire la beție. El se scoală a doua zi dintr-o moarte fără memorie și pornește în larg, reluând, până când marea îl înghite, un ritual ciclic fără de sfârșit, perpetuat de noi generații de pescari bețivi, care vor smulge
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
fi în sfârșit, amândouă, fericite. În fața micuțului televizor alb-negru (Contesa prețuia numai culorile din natură), Horațiu se gândea la violență. Când Jerry îi mușcă lui Tom coada, Horațiu își zise gata, o să mă duc și o să-i trag o palmă mongoloidului. Cufundat în fotoliul de catifea, Horațiu era cumva conștient de faptul că Popa nu avea nici o vină, că el se amestecase în viața individului, dar pe lângă frustrarea din parc, heruvimul blond avea și o mare cantitate de energie nefolosită. Contesa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
astăzi și mâine! Țigara căzuse pe pantof, arsese pantoful și acum îi arsese piciorul de zece mii de ori mai tare decât oricare ciupercă din lume. Heruvimul se uita dezgustat, prin alți ochelari de soare și prin bretonul perucii roșcate, la mongoloidul scârbos care sărea într-un picior, cu un buchet de garoafe în mână și cu o țigară în gură. Țigara mai ales îl dezgustase pe Horațiu dintotdeauna. Doamna Popa a fost foarte încântată să-l primească pe domnul Popa cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
valoarea ei documentară În raport cu Întîmplareaă poponăreală merita o Învățătură de minte și că ceea ce Îi trebuia ceasornicarului, adică lui don Federico Flaviá i Pujades, burbal și de obîrșie din localitatea Ripollet, spre binele său și al sufletului nemuritor al țingăilor mongoloizi a căror prezență era accesorie, dar determinantă În cazul respectiv, era să-și petreacă noaptea În temnița comună din subsolul instituției, În compania unei selecte pleiade de haimanale. Cum probabil veți fi știind, pomenita celulă e celebră În rîndul elementelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
și machiată la greu, nerăbdătoare să-și refacă stabilitatea erotică ». Printre alte inovații danubiene : Rică este jucat de-un bun actor ...aflat la vîrsta pensiei ; și ca să nu pară soluția bizară, nici Spiridon nu-i mai tînăr (e un « haidamac mongoloid, cu părul alb, ce mișună printre personaje precum Gulliver În țara piticilor » Gabriela Hurezean, Național, 18 iunie 2002). Tot În 2002, Măniuțiu realizează Conu..., la Odeon. Spectacol fellinian, cum l-a numit un critic. Spectacol neplăcut, dar care te pune
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]