198 matches
-
ci una a torturii.282 Neavertizat asupra condițiilor de apariție a unei religii, Dan Brown le confundă cu modul de naștere a ideologiilor. El n-a înțeles că "logica" internă a dogmei Sfintei Treimi, piatra unghiulară a creștinismului, depășește toate monismele și dualismele perindate în istorie. Reîntoarcerea la o religie precreștină, în numele postmodernității, ar accentua inimaginabil cruzimea conflictelor din lume. Un exemplu edificator este confruntarea de azi dintre Steaua lui David și monismul islamic. Pe de altă parte, eliminarea Treimii din
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Sfintei Treimi, piatra unghiulară a creștinismului, depășește toate monismele și dualismele perindate în istorie. Reîntoarcerea la o religie precreștină, în numele postmodernității, ar accentua inimaginabil cruzimea conflictelor din lume. Un exemplu edificator este confruntarea de azi dintre Steaua lui David și monismul islamic. Pe de altă parte, eliminarea Treimii din creștinism în favoarea unui dualism sexual în echilibru e un gând prin excelență gnostic. De altfel, personajul Jacques Saunière este surprins de nepoata Sophie Neveu că practică sexul mistic în grup, evocând disputatele
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui Werner Heisenberg, pentru ca din filosofie și din psihologie să reinterpreteze critic intuiționismul bergsonian, fenomenologia lui Husserl, psihanaliza etc. Până la Ștefan Lupașcu, ontologia a fost monistă, în primul rând, sau dualistă, ca în cazul lui Descartes. Revolta lui Nietzsche împotriva monismului divin a deschis calea postmodernă a filosofiilor post-identitare, ființa nemaifiind repetiția Unului, ci totdeauna repetiție cu diferență. Din păcate, filosofiile postmoderniste ale diferenței (care se revendică din simulacrele lui Platon și din măștile nietzscheene) pierd onticitatea lumii, înlocuind omogenul (cosmosul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nietzscheene) pierd onticitatea lumii, înlocuind omogenul (cosmosul) cu o eterogenitate nestăvilită ca haosmos. Autonomizate, ambele direcții alunecă spre extreme. Or, trionticitatea lupasciană depășește în chip remarcabil orice formă de metafizică autarhică, reapropiindu-se de spiritul Treimii creștine. În ontologia lupasciană, atât monismul, cât și dualismul sunt abolite în favoarea unui triunghi ontologic, al celor trei materii: macrofizică, a mineralului și a omogenului, dominantă în universul nostru, supusă celui de al doilea principiu al termodinamicii, tinzând către entropie maximă; materia biologică, opusă, a eterogenului
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
teoria simulacrelor postmoderniste, este limpede acum că ele lucrează în zona biologicului, evocând "lanțul lui Markov", ca reduplicare și diversificare fără limite, dar reducând starea T la antiteza primei materii lupasciene. În realitate, este vorba de o formă deghizată de monism, spre care biologii înșiși tind prin bioingineria clonării. În artă, e propensiunea spre invazia kitsch-lui, a simulacrelor golite de arheitatea ideilor platoniciene, prin lipsa participării (méthexis) la divin. Falsurile (repetiții cu diferență) nu au sens fără Adevăr. Or, starea T
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
moderniste și postmoderniste. Cestea din urmă încheie, din atare punct de vedere, preistoria modernistă a cunoașterii, ca reducție a lumii la un singur nivel al Realității. Când gândirea tradițională reducea lumea la un singur nivel, sprijinit, însă, ontologic, pe un monism divin, ea ajungea fie la o ruptură între sacru și profan, fie la panteism, fie la politeism. Gândirea modernă, în aceleași condiții, a avut de ales între un monism materialist (marxismul) și eliminarea oricărui grund ontologic, absolutizată de postmodernism. "Proclamarea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
reducea lumea la un singur nivel, sprijinit, însă, ontologic, pe un monism divin, ea ajungea fie la o ruptură între sacru și profan, fie la panteism, fie la politeism. Gândirea modernă, în aceleași condiții, a avut de ales între un monism materialist (marxismul) și eliminarea oricărui grund ontologic, absolutizată de postmodernism. "Proclamarea existenței unui singur nivel de Realitate atrage atenția Basarab Nicolescu elimină sacrul, cu prețul autodistrugerii acestui nivel"324. De precizat că obiectul transdisciplinarității nu îl constituie nivelurile de Realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Diferența nu mai poate fi atât de rigidă pe cât fusese în tradiția clasică, iar unitatea nu mai poate să o absorbă fără a o elibera în același timp. Așa apare "formula magică" atunci, referențială astăzi, pentru postmodernitate, a egalității: "Pluralism = Monism". Jacques Derrida s-a recunoscut la fel de puțin postmodernist ca și poststructuralist. Iar atunci când a discutat despre postmodernitate în legătură cu ideea apocaliptică a sfârșitului, nici nu i-a acordat un după, ci numai un alături, nici noutate, ci numai diferență. Totuși efortul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
încă de pe vremea filosofului grec Pitagora"828. În dezbaterea despre contribuția lui Descartes la regândirea fundamentelor științelor și a instaurării raționalității în gândire, Sedlacek arată: "Pentru Descartes nu există decât o singură lume, "materia cerului și a pământului este aceeași". Monismul lui metodologic și echivalența principială a spiritului cu materialul joacă un rol central în economie, până în ziua de azi"829. Milităm pentru existența unui principiu fundamental unificator, al științelor și existenței umane și materiale 830. Numai din această perspectivă economia
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ipotezei omenești. Problema libertății gravitează în jurul a două concepte: determinismul interpretat ca o succesiune de cauze și efecte, toate într-un șir nesfârșit, și indeterminismul ce pune omul în poziția privilegiată de a juca un rol în determinarea destinului său. Monismul de concepție este axiomă pentru teoriile deterministe. Parmenide, Socrate, Platon și Stoicii au încercat să impună legea unicității; potrivit teoriei lor, nimic nu se produce fără o cauză. Aristotel este adeptul indeterminismului, al unui neprevăzut și al unei incertitudini la
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
constatarea că există o diversitate de orientări valorice, de credințe despre ce este demn de urmat în viață la nivel macrosocial, unele foarte diferite de cultura euroamericană, a pus în discuție nu doar faptul că nu putem vorbi despre un monism valoric (o singură valoare dominantă), ci și pe acela al existenței unui model unic al pluralismului valoric, în particular cel european. Venind în contact cu o varietate de configurații de conviețuire și de principii morale, antropologii culturali, ca o reacție
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
eternă; zeii nu există, și nici soarta ca modalitate a transcendenței; efortul îndreptat asupra propriei ființe face posibilă o modificare a individului. Tot atâtea teze care, preluate de la Leucip, nu variază și constituie fondul oricărei gândiri materialiste. De aici un monism filosofic care conduce la inventarea corpului unitar și material încă din această epocă a filosofiei grecești. Contra corpului schizofrenic rezultat din pitagorism, Democrit afirmă integritatea singurului bun de care dispunem: nu există suflet separat de trup, nu are sens discreditarea
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
epocă, e de la sine înțeles, dar ideea corespunde - unui senzualism precoce: cunoașterea pleacă de la simțuri și de la ceea ce surprind ele. Nicio esență nu bântuie lumea atomică a materialiștilor, pentru că nu există decât combinații de particule în mișcare și smulse obiectelor. Monismul, senzualismul atrag după ele perspectivismul și relativismul: ființa înseamnă mai întâi ceea ce este perceput. În speță, de un individ. În afara acestui proces simplu - un subiect, un obiect și o legătură de un tip particular prin intermediul simulacrelor - nimic nu e posibil
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
hedonist ca Epicur, plăcerile trupului coincid cu plăcerile sufletului, căci numai acesta, prin alcătuirea sa atomică și prin funcția sa organică, face posibilă conștientizarea lor, deci existența lor. Știm prea puține despre teoria aristipiană pentru a putea afirma clar un monism, dar nu există nicio dovadă în sensul unui dualism, al existenței a două instanțe separate, și mai ales a unui suflet imaterial, etern și aflat în relație cu divinul, cu cerul inteligibil... La cirenaici, totul aduce mărturie în favoarea unității imanente
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
iată ceva ce te transformă în zeu printre oameni - iată și un motiv de seninătate în perspectiva părăsirii acestui pământ. 9 Abilitarea esteticii. Philodem păstrează epicurismul și, în același timp, îl depășește. El păstrează fondul, esențialul: materialismul hedonist, fizica etică, monismul ontologic, filosofia imanentă, înțelepciunea terapică, eshatologia ataraxică, practica comunitară, teologia soteriologică. Și precizează o serie de aspecte: astfel, Philodem nuanțează dimensiunea austeră și ascetică de la început, ducând înțelepciunea Grădinii către un hedonism mai puțin riguros, mai puțin monahal, ca să folosim
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
înainte de gândirea greacă 36; și hedonism 149-150, 155; și Lucrețiu 274; în Phaidon 187, 275, 307-308; platonician și pitagorician 72, 208-209, 307-308 hrană 133-134, 167, 174, 177-181, 193, 203, 227, 231-232, 235, 253, 272, 279, 286 Marea Sănătate 173, 205 monism - abderitan 61, 65; antiphonian 89; cirenaic 209-210; epicurian 239 onanism 58, 69, 104, 130-133 râs - Antiphon 94-95; Democrit 69-70, 258-259, 298; Epicur 181, 218; Lucrețiu 258-259, 284 simțuri - nobile și josnice 27, 106-108, 121; vectori ai certitudinii 65, 119, 185
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
A interpreta pictura în lumina filozofiei contemporane pictorului ne pare un lucru hazardat : pentru a da doar un singur exemplu, vom aminti că Charles de Tolnay *11 a încercat să interpreteze tablourile lui Brueghel 177 cel bătrân drept expresia unui monism panteist comparabil cu cei al lui Cusanus sau Paracelsus și anticipîndu-1 pe cel al lui Spinoza și Goethe, încă și mai primejdioasă este "explicarea" artelor pe baza unui "spirit al epocii", practicată de 'Geistesgeschichte, o mișcare pe care am criticat
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
rezultată din cele două teorii.. Dacă apărătorii drepturilor animalelor nu acceptă controlul populației diverselor specii de animale prin intermediul vânătorii, eticienii mediului acceptă o asemenea posibilitate 241. Pe această diferență practică dintre eticienii mediului și eliberatorii animalelor Callicott construiește distincția dintre monismul și pluralismul moral și optează pentru primul, adică pentru o rezolvare a problemelor din perspectiva eticii holiste a mediului. Pluralismul moral este contradictoriu deoarece încearcă să cuprindă atât teoria mediului, cât și apărarea drepturilor animalelor, ceea ce, în principiu, nu se
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
The Conceptual Foundations of the Land Ethic"). Callicott, J. Baird, "Aldo Leopold's Metaphor", în Robert Costanza, Bryan Norton, Benjamin Haskell (eds.), Ecosystem Health: New Goals for Environmental Management, Island Press, Washington, D.C., 1992, pp. 42-56. Callicott, J. Baird, "Moral Monism in Environmental Ethics Defended", în Journal of Philosophical Research, 19, 1994, pp. 51-60. Carlson, Allen, "Nature and Positive Aesthetics", în Environmental Ethics, 6, 1984, pp. 5-34. Carson, Rachel, Silent Spring, Introduction by Linda Lear, Afterword by Edward O. Wilson, Forthieth
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pp. 311-338. 239 Mark Sagoff, "Animal Liberation and Environmetal Ethics: Bad Marriage, Quick Divorce", în Osgood Hall Law Journal, 22, 1984, p. 304. 240 Bryan Norton, Toward Unity Among Environmentalists, Oxford University Press, New York, 1991. 241 J. Baird Callicott, "Moral Monism in Environmental Ethics Defended", în Journal of Philosophical Research, 19, 1994, pp. 51-60. 242 Gary E. Varner, In Nature Interest's? Interests, Animal Rights, and Environmental Ethics, Oxford University Press, New York, Oxford, 1998, p. 100. 243 Vezi pentru acest punct
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Științifică, București, 1970. Angheni, S., Clauza penală în dreptul civil și comercial, Ed. Oscar Print, București, 2000. Angheni, S., Volonciu, M., Stoica, C., Drept comercial, ed. a III-a, Ed. All Beck, București, 2004. Angheni, S., Dreptul comercial între dualism și monism, în Noul Cod civil. Comentarii. coord. M.Uliescu, ed. a III-a, Ed. Universul Juridic, București, 2011. Băcanu, I., Regimul juridic al dobânzii, ed. a II-a, Ed. Lumina Lex, București, 2000. Buta, Gh., Noul Cod civil și unitatea dreptului
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
V. Nemeș, Contracte civile și comerciale, Ed. Hamangiu, București, 2009, pp. 420 și urm. 31 M. Uliescu, op. cit., p. 9. 32 I.L. Georgescu, op. cit., p. 40. 33 G.Buta, op. cit., p. 50. 34 S. Angheni, "Dreptul comercial între dualism și monism", în Noul Cod civil. Comentarii, M. Uliescu (coord.), ed. a III-a, Ed. Universul Juridic, București, 2011, p. 91. 35 Gh. Piperea, op. cit., p. 5. 36 I.-L. Georgescu, op. cit., p. 69. 37 Gh. Buta, op. cit., p. 69. 38 Gh
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
are un înțeles specific dispozițiilor cuprinse în aceste din urmă acte normative. 65 Pentru opinia potrivit căreia în cadrul legislației actuale ceea ce particularizează pe comerciant față de alți profesioniști, sunt "activitățile de comerț" a se vedea, S. Angheni, " Dreptul comercial-între dualism și monism", în Noul Cod civil. Comentarii, M. Uliescu (coord.), ed. a III-a, Ed. Universul Juridic, București, 2011, p. 78. 66 Clasificarea activităților din economia națională. 67 Pe larg despre aceste condiții a se vedea A-T. Stănescu, "Desfășurarea de activități
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
observat din perspectiva demersului pronaturalist al acestuia, care susține posibilitatea de a aplica metodele științelor naturale în general, ale fizicii în particular, în științele sociale. Faza primară, în care preexistă germenii societății închise, este, în termeni popperieni, cea a unui monism naiv, caracterizat prin confuzia dintre natură și convenție, dintre legile naturale și legile normative, de unde credința nejustificată pentru gândirea modernă, dar motivată prin ea însăși pentru conștiința primitivă, că întreaga umanitate și implicit istoria sa este guvernată de anumite legi
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
destin sau de hotărâri divine. Cum "încremenirea în proiect" nu este caracteristica istoriei, care se află în continuă schimbare și evoluție, a fost suficientă apariția unei cât de mici îndoieli cu privire la implacabilitatea legilor exterioare în sânul acestei comunități tribale, pentru ca monismul naiv să evolueze spre un dualism critic care să ducă la formarea societății deschise, nu înainte însă ca această trecere să se afle, așa cum aminteam, sub semnul unor etape intermediare. Acestea din urmă, susține Popper, au dat unor gânditori precum
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]