198 matches
-
Science de la civilisation, V. Giard et E. Briere, Paris, 1910. OSTWALD, W., Mișcarea perpetuă. Conceptul energiei, traducere de, Editura Revistei "Convorbiri științifice și filosofice", București, 1912. OSTWALD, W., Le monisme comme but de la civilisation, Edité par le Comité International du monisme, Hambourg, 1913. PASCAL, B., Pensées. Les Provinciales, Booking International, Paris, 1995. PAULSEN, Fr., Introducere în filosofie, traducere de I. Lupu și D. Pușchilă, Institul de arte grafice "Bravo", Iași, 1941. PAULSEN, Fr., Sarcinile de viitor ale filosofiei, în vol. Filosofie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Op. cit. 262 Cf. Petre Vaida, Op. cit. 263 C. Rădulescu-Motru, Știință și energie, p. 18. 264 Ibidem, p. 62. 265 Ibidem, p. 61. 266 Ibidem. 267 Ibidem, p. 80 268 Energia (1908), Fundamentele energetice ale științei civilizației (1909), Imperativul energetic (1912), Monismul ca scop al civilizației (1913) ș.a. 269 W. Ostwald, Mișcarea perpetuă. Conceptul energiei, București, Editura Revistei "Convorbiri științifice și filosofice", 1912, p. 15; Acest volum reproduce o parte a lucrării Energia (1908) . 270 Constantin Antoniade, Iluziunea realistă. Încercare de critică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Briere, 1910, p. 63. 272 L. Boltzmann, Răspuns la prelegerea ținută de profesorul Ostwald despre fericire, în vol. Scrieri, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, p. 212. 273 W. Ostwald, Op. cit., p. 85. 274 Ibidem, p. 115. 275 Idem, Le monisme comme but de la civilisastion, Hambourg, Edité par le Comite International du monisme, 1913, p. 31. 276 Idem, Les fondements énergétiques de la Science de la civilisation, p. 135. 277 Idem, Le monisme comme but de la civilisation, p. 14. 278 Ibidem, p. 38
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
profesorul Ostwald despre fericire, în vol. Scrieri, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981, p. 212. 273 W. Ostwald, Op. cit., p. 85. 274 Ibidem, p. 115. 275 Idem, Le monisme comme but de la civilisastion, Hambourg, Edité par le Comite International du monisme, 1913, p. 31. 276 Idem, Les fondements énergétiques de la Science de la civilisation, p. 135. 277 Idem, Le monisme comme but de la civilisation, p. 14. 278 Ibidem, p. 38. 279 C. Rădulescu-Motru, Elemente de metafizică, p. 505. 280 Ibidem, p. 493
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Op. cit., p. 85. 274 Ibidem, p. 115. 275 Idem, Le monisme comme but de la civilisastion, Hambourg, Edité par le Comite International du monisme, 1913, p. 31. 276 Idem, Les fondements énergétiques de la Science de la civilisation, p. 135. 277 Idem, Le monisme comme but de la civilisation, p. 14. 278 Ibidem, p. 38. 279 C. Rădulescu-Motru, Elemente de metafizică, p. 505. 280 Ibidem, p. 493. 281 Ibidem, p. 494. 282 Idem, Personalismul energetic, p. 640. 283 Sensurile cu care investește Rădulescu-Motru termenul personalism
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
încă de pe vremea filosofului grec Pitagora"828. În dezbaterea despre contribuția lui Descartes la regândirea fundamentelor științelor și a instaurării raționalității în gândire, Sedlacek arată: "Pentru Descartes nu există decât o singură lume, "materia cerului și a pământului este aceeași". Monismul lui metodologic și echivalența principială a spiritului cu materialul joacă un rol central în economie, până în ziua de azi"829. Milităm pentru existența unui principiu fundamental unificator, al științelor și existenței umane și materiale 830. Numai din această perspectivă economia
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
H.H. Stahl (Sociologia freudiană), Mircea Vulcănescu (Psihologia maselor și freudismul), Alex. Mironescu (Originea literară a ideilor freudiene în naturalism și simbolism), I. I. Cantacuzino (Perspectiva integratoare a freudismului); s-a remarcat Mircea Eliade, care a interpretat doctrina lui Freud prin monismul veterotestamentar; cucerit, Emil Cioran a revenit să-l asculte la una din cele trei reluări. Vorbind despre Chaplin, pentru Eliade memorabil a rămas Mihail Sebastian, care, în replică la apostrofele studenților antisemiți din sală, a declarat că renunță a vorbi
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
celor două școli. Montaigne lasă adepților Porticului cosmogonia panteistă, materialismul energetic; celorlalți le abandonează radicalismul teoriei atomiste. Morala, da, principiile etice, desigur, înțelepciunea practică - fără nici o îndoială, exercițiile spirituale, maximele referitoare la comportamentele efective - evident; dar nimic mai mult. Nici monism, nici materialism, nici politeism: Montaigne este... creștin. 16. Recuperări bigote. Despre religia lui Montaigne s-a spus totul - inclusiv contrariul, a ceea ce s-a scris... Unii vorbesc de ateismul său, or asta înseamnă a neglija sincera și răspicata sa condamnare
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
hedonist ca Epicur, plăcerile trupului coincid cu plăcerile sufletului, căci numai acesta, prin alcătuirea sa atomică și prin funcția sa organică, face posibilă conștientizarea lor, deci existența lor. Știm prea puține despre teoria aristipeană pentru a putea afirma clar un monism, dar nu există nici o dovadă în sensul unui dualism, al existenței a două instanțe separate, și mai ales a unui suflet imaterial, etern și aflat în relație cu divinul, cu cerul inteligibil... La cirenaici, totul aduce mărturie în favoarea unității imanente
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
iată ceva ce te transformă în zeu printre oameni - iată și un motiv de seninătate în perspectiva părăsirii acestui pământ. -9- Abilitarea esteticii. Philodemos păstrează epicurismul și, în același timp, îl depășește. El păstrează fondul, esențialul: materialismul hedonist, fizica etică, monismul ontologic, filosofia imanentă, înțelepciunea terapică, eshatologia ataraxică, practica comunitară, teologia soteriologică. Și precizează un anumit număr de chestiuni: astfel, Philodemos nuanțează dimensiunea austeră și ascetică de la început, ducând înțelepciunea Grădinii către un hedonism mai puțin riguros, mai puțin monahal, ca să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a încercărilor de tipologizare a neorealismului, se pot utiliza criteriile utilizate de Stefano Guzzini în elaborarea „hărții” teoriilor în relațiile internaționale: criteriul epistemologic (axa naturalism-interpretivism) și criteriul metodologic (axa individualism-holism). Teoria waltziană este naturalistă, în sensul în care naturalismul presupune monismul metodologic; face din căutarea legilor generale programul legitim din punct de vedere științific; susține subsumarea teoretică a explicației științifice, în sensul că ipotezele sunt deduse din legile acoperitoare, iar cazurile particulare sunt subsumate și, astfel, explicate; falsificarea este considerată criteriu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
constatarea că există o diversitate de orientări valorice, de credințe despre ce este demn de urmat în viață la nivel macrosocial, unele foarte diferite de cultura euroamericană, a pus în discuție nu doar faptul că nu putem vorbi despre un monism valoric (o singură valoare dominantă), ci și pe acela al existenței unui model unic al pluralismului valoric, în particular cel european. Venind în contact cu o varietate de configurații de conviețuire și de principii morale, antropologii culturali, ca o reacție
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ignora), se impune în cele din urmă drept ceva necesar. Altminteri, aplicarea teoriei la o perioadă istorică oarecare ar fi mai ușoară decât rezolvarea unei ecuații simple de gradul întâi” (Marx și Engels, 1967, pp. 459-460). Interpretarea economist îngustă (un monism economic) a materialismului istoric își are originea, după părerea lui Engels, într-o oarecare măsură, într-o serie de caracteristici ale lucrărilor marxiste înseși: „De faptul că uneori tinerii dau laturii economice mai multă importanță decât i se cuvine, suntem
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu eroarea lor teoretică fundamentală (atât de convingător criticată de Oakeshott): încercarea de a edifica un regim ideal pe baza unor premise apriorice. Opoziția dintre aceste două curente se poate analiza pe mai multe planuri: pe plan metafizic, se înfruntă monismul cu pluralismul, idealismul cu materialismul; pe plan epistemologic, conflictul este între teorie și practică, între universalism și particularism. știm ce au propus „liberalii academici”, știm și că propunerile lor nu au fost câtuși de puțin folosite în practica politică, aceasta
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
neo-totalitarianist, dintre care cea mai articulată este cea adoptată de Ken Jowitt. Aceste teorii le rafinează pe cele clasice (propuse În anii ’50 - ’60 de H. Arendt, și de către Carl Friedrich și Zb. Brezinski) și susțin caracterul monolitic al partidului, monismul structurii de putere, importanța ideologiei, preeminența politicului În formarea și menținerea societăților de tip sovietic ca și totala fuziune, mai bine spus totala preluare a societății de către stat, cu suprimarea principiului de diferențiere politică și socială. Regimurile de tip sovietic
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
complet: în cadrul anumitor niveluri de abstracție ce nu pot fi depășite, răspunsul rămâne riguros și cunoașterea încheiată. Gândirea idealist-transcendentală continuă, prin exces, parcursul gândirii grecești, depășind obstacolul abstracției și punctând pe identificarea gândirii cu ființa, reproducând astfel, dinamic și istorist, monismul metafizic a lui Spinoza. Idealismul transcendental este răspunsul exhaustiv, celebrarea unității dintre gândire și ființă, teoria adevărului global și definitiv. Din punctul de vedere al perspectivei propuse în primul capitol, adică din punctul de vedere al unei filosofii care întreabă
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
substanțial uniform nu disting între vânzarea civilă și vânzarea comercială, știut fiind că dichotomia reglementării raporturilor de drept privat este specifică sistemelor juridice din familia romano-germanică (țările de civil law), chiar în cadrul acesteia tendința ce se afirmă fiind cea a monismului legislativ în dreptul privat (Elveția, Italia, Olanda), astfel încât un regim de drept convențional nu s-ar hazarda la a consacra dualismul dreptului privat pentru că s-ar expune la reticența apriorică a statelor de common law, compromițându-și astfel vocația la universalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
lui Gödel afirmă imposibilitatea demonstrării noncontradicției unui sistem clasic prin mijloacele sale interne finite (pe care Hilbert le postulase). Alături de teorema Löwenheim-Skolem din teoria modelelor, Gödel a reușit să pună în evidență nu doar limitele metodei axiomatice, ci și limitele monismului metodologic, trădat de idealul utopic al totalizării formale și al autofundării cunoașterii științifice după niște reguli logice, universale și stabile. Ireductibilitatea matematicii la statutul de limbaj artificial demonstrează neputința descriptivismului formalist (care este, în fond, solidar cu presupozițiile logicismului) de
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
elementul comun al tuturor acestor autori, precum și înrudirea lor cu poziția hermeneuticii fenomenologice. Ambele curente de gândire „relativistă” pun accentul pe istoricitatea actului de cunoaștere, îndatorată aportului personal al comunității din care autorul unei interpretări face parte. Ele relevă limitele monismului metodologic iluminist, importanța recunoașterii finitudinii subiective a actului de cunoaștere, emergența insistentă a problematicii infinitului și a totalității în orice proiect fundaționalist. Din aceste atitudini reiese un portret al modernității târzii, conștientă de falsul mitografiei intelectuale promovate, nu în puține
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ȚINUT... "] Duminica trecută d. Pogor a ținut prelegerea sa asupra monoteismului. În cursul vorbirei, d-sa a constatat cum că ideea unui dumnezeu e relativ nouă și de origine semitică. Necrezând a putea constata mai de aproape izvorul psicologic al monismului teologic, d-sa a arătat numai că această idee s-a manifestat la evrei sub două forme deosebite, și anume sub aceea de "Eloim " sau dumnezeu al puterei și "Iehovah " sau ființa care există prin sine însăși; au arătat apoi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
uneori idiografică sau, după Clifford Geertz (1993 [1973]), "descriere densă".1 În concluzie, din această dezbatere pot fi extrapolate două tipuri ideale: o epistemologie naturalistă și una inter-pretivistă. Naturalismul are patru caracteristici de bază (von Wright 1971: 4). El presupune monismul metodologic, adică ideea unității metodelor științifice, în ciuda diversității temelor investigației științifice. Naturalismul tinde către idealul matematic de perfecțiune. Matematica și fizica impun standardul dezvoltării științelor, inclusiv a celor umane. Aceasta face din căutarea legilor generale deși nu neapărat și universale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de o parte, socotea pământul În centrul universului și, În consecință, Îl considera indestructibil (425 d), dar care, pe de altă parte, admitea, În eventualitatea multiplicității lumilor, existența mai multor Zeuși. Lamprias se opune, de fapt, În „digresiunea” sa, și monismului stoic, și mecanicismului epicureic 1. 4. Însăși ipoteza existenței a cinci lumi și Înlăturarea infinității lor se sprijină tot pe Platon (mai ales pe Timaios). 5. Atașarea clară la Academie: „De altfel, iată un prilej, acum sau niciodată, să ne
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
formele extreme ale bonapartismului și fascism a fost stabilită de Zeev Sternhell care a făcut din primul tatăl celui de-al doilea, o teză cam radicală, dar care stabilește afinitățile. Este evident că centralismul stato-naționalist împins la extrem cuprinde un monism politic absolut a cărui deviză nazistă rezumă programul: ein Volk, ein Reich, ein Führer (un popor, un stat, un conducător). Fascismul real, Stato totale, totalitarismul lui Mussolini și Hitler reprezintă o tentație a absolutului care înțelege să stabilească o relație
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
astfel s-ar putea completa reciproc dacă am da jos ochelarii de cal și am respecta mai mult munca celuilalt. Pentru că adevărul e unic, iar căile către el se unesc în mod necesar undeva. Nu știința autentică contestă spiritualitatea, ci monismul materialist. În ultima perioadă, însă, tot mai vizibil, supozițiile fundamentale care reprezintă cheile de boltă ale monismului materialist nu mai sunt susținute cu date științifice, dimpotrivă. Încet-încet, se formează un metacadru mult mai larg pentru fenomenele care constituie realitatea consensuală
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
mult munca celuilalt. Pentru că adevărul e unic, iar căile către el se unesc în mod necesar undeva. Nu știința autentică contestă spiritualitatea, ci monismul materialist. În ultima perioadă, însă, tot mai vizibil, supozițiile fundamentale care reprezintă cheile de boltă ale monismului materialist nu mai sunt susținute cu date științifice, dimpotrivă. Încet-încet, se formează un metacadru mult mai larg pentru fenomenele care constituie realitatea consensuală. De fapt se revine spiraloid la anticii care aveau cunoașterea. Căci, așa cum spunea Seneca: "Credeți-mă, fericite
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]