183 matches
-
adoptă și adaptează dualismul celor două Principii, iar argumentele sale trebuie să fi fost din categoria celor dezvoltate pe parcursul celei mai valoroase scrieri cuprinse În Cartea celor două Principii, De libero arbitrio, care debutează cu un nemilos rechizitoriu al teodiceei moniste. Trebuie să existe două Principii - lucrarea reia un argument pe care Îl aduseseră și Marcion și maniheenii -, deoarece „pomul cel bun face roade bune, iar pomul rău face roade rele” (Matei 7:17). Mai mult, textul Îl prefigurează pe Kant
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
mai mult după material, iar viziunile interioare imită aparatele optice. Teleobiectivul, de exemplu, și mărirea fotografică ne-au modificat sensibilitatea la "detaliu", iar imaginile luate din satelit relația mentală între întreg și parte. Obiectul și modalitatea transmisiei merg împreună. Asia monistă a admis întotdeauna acest lucru mai ușor decât orgoliul occidental și dualist. În China clasică, idealul pictorului sau al caligrafului era să intre și să-i facă pe alții să intre în comuniune cu cosmosul. Să comunice invizibilul suflu creator
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
până în 1576, când i se descoperă lucrările lui Erasmus cu adnotările realizate în timpul lecturii și biblia cu interpretări apropiate de direcțiile protestante. Este perioada în care se îndepărtează de tradiția ortodoxă a Bisericii Catolice și se apropie de o filosofie monistă personală prin care încearcă să împace neoplatonismul cu teologia catolică. Ajuns în conflict cu această componentă a creștinismului, se afiliază în 1578 unei comunități evanghelice italiene din lângă Geneva. Aici, ca urmare a spiritului său critic, intră în conflict și
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
creatorilor de frumos, singura în stare să dea un sens unitar operei, o substanță etică, ordine și măsură și acel accent patetic al sincerității molipsitoare în care Guyau vede chemarea socială a artei. Emst Haeckel pretindea o artă de concepție monistă, darwiniștii una de concepție evoluționistă, marxiștii nici nu-și imaginează arta decât ca un vehicul al idealului proletar. Dar ce înseamnă aceste idealuri atât de grosolane și de sterile față de concepția creștină, care fecundează de două mii de ani tot ce
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
religii, cu sprijin "științific". Ceea ce este o aberație colosală, ignorând procesele profunde în apariția unei veritabile religii. De fapt, gnosticii aceștia nici nu urmăresc geneza unei noi religii, o imposibilitate practică, ci doar să legitimeze "științific" o redimensionare a religiei moniste iudaice, dat fiind că foarte mulți dintre neo-gnostici sunt evrei! Nu întâmplător din ruinele gnozei s-a declanșat mișcarea fantezistă New Age. Prețul: întoarcerea într-o epocă revolută, a unui monoteism incapabil să iasă din logica aristotelică a terțiului exclus
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
complementaritatea lui Niels Bohr, cu principiul excluziunii lui Pauli sau cu relațiile de incertitudine ale lui Werner Heisenberg, pentru ca din filosofie și din psihologie să reinterpreteze critic intuiționismul bergsonian, fenomenologia lui Husserl, psihanaliza etc. Până la Ștefan Lupașcu, ontologia a fost monistă, în primul rând, sau dualistă, ca în cazul lui Descartes. Revolta lui Nietzsche împotriva monismului divin a deschis calea postmodernă a filosofiilor post-identitare, ființa nemaifiind repetiția Unului, ci totdeauna repetiție cu diferență. Din păcate, filosofiile postmoderniste ale diferenței (care se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cumpăna veacurilor XVII-XVIII, în Europa de Vest se conturează o orientare care urmărește eliminarea treptată a transcendentalului din modelele explicative ale lumii. Orientarea aceasta se accentuează în veacul luminilor (sfârșitul secolului XVIII), odată cu enciclopedismul francez care, în final, va culmina cu modelul monist materialist al unui Julien Offray de Lamettrie (L'homme machine, 1748), ce va fi considerat drept singurul valabil pentru cunoașterea științifică. Acest model implică - dintr-un anume punct de vedere - un reducționism. Acest reducționism a fost numit, de Schrodinger, principiul
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Adesea, ea nu este decât o psihologie genetică deghizată și în mod sigur principiile ei sânt diferite de cele ale esteticii lui Croce, care de obicei e considerat a fi modelul ei. în sistemul Lui Croce, care este în totul monist, nu se poate face nici o deosebire între starea de spirit și expresia lingvistică. Croce tăgăduiește cu consecvență valabilitatea tuturor categoriilor stilistice și retorice, deosebirea dintre stil și formă, dintre formă și conținut și, în cele din urmă, dintre cuvânt și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
în Song of Myself (Cântec despre mine însumi), el este stăpânit de dorința de a prezenta detaliile, indivizii, fragmentele drept părți ale unui întreg, în ciuda slăbiciunii sale pentru înșiruiri, Whitman nu este de fapt nici pluralist, nici personalist, ci un monist panteist, iar efectul final al catalogărilor lui nu este complexitatea, ci simplicitatea. Mai întâi el își expune categoriile și apoi și le ilustrează copios. Metafora, care e-a bucurat de atenția teoreticienilor poeziei și a retorilor încă de pe vremea lui
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
De o parte Leucip, Democrit, Aristip, Diogene, Epicur, Lucrețiu, Horațiu etc. -, tradiția ale cărei mari figuri sunt puse laolaltă pentru prima dată în prezenta lucrare; de cealaltă parte, chiar contemporanii lor: Pitagora, Parmenide, Cleanthes, Chrysippos, Platon, Marcus Aurelius, Seneca. Atomiști, moniști, abderitani, materialiști, hedoniști, contraidealiști, dualiști, eleați, spiritualiști și partizani ai liniei ascetice. Filosofia, în perioada ei grecească, dar și mai târziu, n-a încetat să prezinte un dublu chip, din care nu este arătată, privilegiată, decât o singură față. Căci
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mai fi fost același: sofiștii creează, cel puțin din câte putem aprecia, formulează cu acuratețe tezele esențiale contra cărora autorul dialogului Phaidon luptă în mod reactiv: relativismul, individualismul, perspectivismul, omul ca măsură a tuturor lucrurilor, realismul empiric, materialismul fenomenalist, imanența monistă, dispensarea de o lume nevăzută, folosirea agonică a retoricii, scepticismul politic, refuzarea cultului legii, democratizarea culturii, coborârea filosofului în arena publică. Și adică ei n-ar fi filosofi? Să nu uităm originea aristocratică a lui Platon - ea explică multe lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cartea sa Arta de a scăpa de mâhnire, dar lucrarea n-a mai fost regăsită... I se recunoștea sofistului o imensă putere de convingere, o considerabilă putere de foc verbală. Ne imaginăm ce terapeut a putut fi. Opțiunea lui materialistă, monistă, imanentă îi permite să conceapă că se poate accede la cauza profundă a răului, situată în materia atomică a pacientului, cu ajutorul cuvântului care fabrică reprezentări utile pentru a acționa asupra trupului și a logicilor suferințelor psihice, deci corporale. Principiile psihanalizei
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Antipatros 123 Antiphon din Atena (sofistul) - și adevărul 92-93; și Aristip 113; și banii 87, 94; și armonia 87, 96, 98; și familia 95, 98; și edificarea sinelui 95; hedonist 93-94, 160-161; interpretarea viselor 89; inventatorul psihanalizei 88-90; materialist 91; monist 91; și onorurile 95; personaj misterios 86, 305-306; opus lui Socrate 86-87 Antistene - și bordelul 135-136; eroarea în privința lui Antistene 48; și Diogene 128-129; și plăcerea 135-136, 306; și Platon 53, 128 Apollodor din Cyzicos 80 Aristip din Cirene - și
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
înțeles; problemele abordării raționale a realității sociale aveau să apară ceva mai tîrziu. Abstracția generalizatoare și conexiunile legice desprinse din analiza materialului empiric nu aveau să ducă la o cunoaștere pur obiectivă, eliberată de orice contingențe individuale, la o cunoaștere monistă a întregii realități, bazată pe un sistem conceptual propriu, eventual elaborat în formă matematică și avînd o valabilitate metafizică. Economia politică nu a ajuns încă la o înțelegere clară și deplină a raportului dintre concept și realitate, nici a celui
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
poruncilor. Aces-tea sunt importante pe primele trepte ale scării spirituale, pe cele mai elevate, importanța lor scade, se relativizează treptat; gnosticismul disprețuiește popularitatea facilă, cultivînd un anumit elitism spiritual. De aici, prețuirea simbolurilor, a tainelor și înțelesurilor ascunse; gnosticismul este monist din punct de vedere metafizic, ceea ce înseamnă că el tinde să depășească multiplicitatea evoluțiilor manifeste și să (re)dobîndească identitatea fundamentală. E foarte greu, desigur, de definit gnosticismul, dar am ales pentru încheiere o mărturisire a lui I. P. Culianu dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cu IFRS, se considera că principalul obiectiv al contabilității Îl reprezintă furnizarea de informații necesare investitorilor În luarea celor mai bune decizii de investiție. Deși reglementările ulterioare aduc cu sine o serie de modificări În plan doctrinar (trecerea de la sistemul monist la cel dualistă, prin OMF nr. 403/ 1999, OMFP nr. 94/2001 abrogat prin OMFP nr. 1752/2005, OMFP nr. 1752/ 2005 abrogat prin OMFP nr. 3055/2009 și prin OMFP nr. 3055/2009 modificat prin OMFP nr. 1690/2012
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
conștiință) este eliminat, deoarece, fără conștiință, nu cunoaștem lumea fizică. Această realitate a lumii cuantice impune existența binomului cunoaștere-realitate, deoarece, fără a avea aceste cunoștințe cuantice, nu putem avea conștiința acestei noi realități în care omul intervine ca factor modificator. Moniștii idealiști se întreabă dacă asistăm la apocalipsa științelor exacte. Oare fizica cuantică demonstrează reîntronarea unui spirit universal preexistent și veșnic? Victor Stenger 13, în cartea sa În căutarea unei lumi dincolo de simțuri, atrage atenția asupra pericolului de a transforma fizica
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
spune Alexandru Paul Georgescu, pentru Blaise Pascal, "numai absolutul exprimă adecvat absolutul", pentru artist, trăirea absolutului, întruparea lui în oameni, cu faptele lor, este imboldul care dă sens existenței. Pentru fiecare creator, absolutul înseamnă altceva, iar "reușitele, de obicei, sunt moniste"3: în timp ce Molière creează avarul, Shakespeare este creatorul însetatului de putere, iar Balzac, al ambițiosului social, la Sábato se poate vorbi de o depășire, el e pluralist, pentru că personajele sale sunt purtătoare a celor trei ipostaze ale absolutului: puritatea eroica
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
metodă de cercetare. În locul metodei științifice obiective care izola și individualiza obiectul cercetat, este propusă o abordare holistă care ia în considerare omul și natura, subiectul și obiectul, o ierarhie a sistemelor integrate succesiv (biocenoză, biotop, ecosistem, biosferă). În locul abordării moniste care presupunea un singur model de interpretare, se recunoaște complexitatea nivelelor realității, ireductibilitatea problemelor puse și se propune o metodologie pluralistă care folosește diverse principii de evaluare. În locul unei abordări raționaliste bazată pe bipolaritate (natură/cultură, rațiune/natură, raționalitate/animalitate
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Animals, Men and Morals. En Enquiry into the Maltreatment of Non-Humans, Taplinger, Londra, 1971. Gofton, Leslie, "Cultural aspects of food ethics", în Ben Mepham (ed.), Food Ethics, Routledge, Londra, New York, 1996, pp. 120-137. Golding, Martin, "Obligations to Future Generations", în Monist, 56, 1972, pp. 85-99. Goodpaster, Kenneth, "On Being Morally Considerable", în Journal of Philosophy, vol.75, nr. 6, 1978, pp. 308-325. Goodpaster, Kenneth, "From Egoism to Environmentalism", în K. E. Goodpaster, K. M. Sayre (eds.), Ethics and Problems of 21st
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în B. G. Norton (ed.), The Preservation of Species, Princeton University Press, Princeton, 1986, pp. 173-194. Etica aplicată, Miroiu (ed.), traducere în limba română de Adrian Miroiu, Editura Alternative, București, 1995. Stearns, J. Brenton, "Ecology and the Indefinite Unborn", The Monist, 56, 1972. Stoenescu, Constantin, "Ce culoare au verzii din România?", în Sfera Politicii, anul XII, nr. 108, 2004. Stoenescu, Constantin, "Convenția de la Aarhus și politica formelor fără fond", în Sfera Politicii, anul XIII, nr. 115, 2005. Stoenescu, Constantin, "Was the
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
1999, p. 252. 318 Ibidem, p. 254. 319 Ibidem, p. 255. 320 Ibidem, pp. 256-258. 321 Derek Parfit, Reasons and Persons, Clarendon Press, Oxford, 1984, cap. al III/lea. 322 J. Brenton Stearns, "Ecology and the Indefinite Unborn", în The Monist, 56, 1972. 323 R. B. Brandt, "The Concepts of Obligation and Duty", în Mind, vol. 73, nr. 291, 1964, pp. 374-393. 324 Derek Parfit, Reasons and Persons, Clarendon Press, Oxford, 1984, p. 351. 325 E. Delattre, "Rights, Responsabilities, and Future
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
324 Derek Parfit, Reasons and Persons, Clarendon Press, Oxford, 1984, p. 351. 325 E. Delattre, "Rights, Responsabilities, and Future Persons", în Ethics, vol. 82, nr. 3, The University of Chicago Press, 1972. 326 Martin,Golding, "Obligations to Future Generations", în Monist, 56, 1972, pp. 85-99. 327 John Passmore, Man's Responsibility for Nature, Duckworth, Londra, 1974, pp 88-89. 328 Jonathan Glover, What Sort of People Should There Be?, Penguin, New York, 1984. 329 Visser't Horft Hendrik Ph., Justice for Future Generations
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
2.1.3. Capitalismul firmelor mari 65 3.2.1.4. Capitalismul antreprenorial 67 3.3. Comunismul 68 3.4. Socialismul de tip social democrat 70 3.5. A treia cale 71 4. DINAMICA SISTEMELOR ECONOMICE 76 4.1. Teoriile moniste 76 4.2. Teoriile pluraliste 78 4.3. Alte interpretări ale dinamicii sistemelor economice 79 5. STATUL, SCHIMBUL, 83 GLOBALIZAREA, HAOSUL, ORDINEA, RAȚIONALITATEA 83 ȘI SISTEMELE ECONOMICE 83 5.1. Statul și sistemele economice 83 5.2. Schimbul și sistemele
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Putem împărți numeroasele teze dezvoltate pe acest subiect în două mari categorii: una care pretinde a explica evoluția economică și socială printr-un factor unic sau privilegiat, cealaltă printr-un ansamblu de elemente diverse. În primul caz discutăm despre teorii moniste, adesea deterministe, în cel de-al doilea despre teorii pluraliste, sau "posibiliste". 4.1. TEORIILE MONISTE Mai mulți autori au invocat factori de ordin geografic, de pildă Montesquieu și teoria sa privind climatul, geograful german Ratzel la sfîrșitul secolului trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]