60 matches
-
4132 ha, și un caracter ușor alungit pe direcția nord-sud. Altitudinea medie a orașului este de 163 metri, nedepășind decât excepțional 200 metri, în partea vestică. Caracteristic acestei regiuni este relieful de dealuri joase sau câmpii deluroase, dezvoltate pe depozite monoclinale (ușor înclinate spre sud-est), cu pante slabe, cu văi foarte largi, cu interfluvii ca niște platouri și cu energie de relief redusă, în medie 30-40 metri. Orașul Botoșani, acesta este încadrat de două râuri principale: Sitna (principalul afluent al Jijiei
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
Dobrovăț, Schitu Duca),acestea fiind mărginite de cueste. Altitudinea maximă a reliefului fiind de 350 m,iar cea medie cuprinsă între 150 și 200 m. Având un relief accidentat și predominant deluros.Podișul Central Moldovenesc este constituit din formațiuni sedimentare monoclinale corespondente părții sudice a Platformei Moldovenești și depresiuni structurale ale Bârladului.Morfologia este influențată în mod direct de cuverturii sedimentare alcătuite din formațiuni sarmațiene și pliocene de la nord la sud. Populația totală din Podișul Central Moldovenesc este de 394758 locuitori
Podișul Central Moldovenesc () [Corola-website/Science/320853_a_322182]
-
nisipuri, argile -la sud de râul Hârtibaciu) și pannoniene (nisipoase cu intercalații de argile - la nord de axa principală de drenaj, Hartibaciu). Alternanța de strate impermeabile de marne și argile cu strate permeabile de nisipuri, gresii și conglomerate cu structură monoclinală sunt factori esențiali de favorabilitate a proceselor geomorfologice contemporane. În pot fi reconstituite două suprafețe de nivelare ce reprezintă stadii de referință în evoluția sa: suprafața superioară (Proștea Marea — David, 1945 sau Amnaș — Posea, 1969 ) la altitudini ce variază între
Podișul Hârtibaciului () [Corola-website/Science/316904_a_318233]
-
alcătuiți din soluri de tip terra rossa, acoperind roci sedimentare precum calcar, cretă, silex, si dolomit. În această regiune se extrage piatră de construcție cunoscută că „Piatră de Ierusalim”. Munții Iudeei sunt expresia la suprafață a unei serii de cutări monoclinale care s-au produs de-a lungul Țării Israelului (Palestina de vest) de la nord spre nord-vest. Cutarea este expresia centrală a centurii Arcului Sirian de cutare anticlinală care a început în Cretacicul târziu în nord-estul Africii și sud-vestul Asiei. Arcul
Munții Iudeei () [Corola-website/Science/324944_a_326273]
-
cât și formațiunile Platformei Valahe, apărând la zi în toată partea sudică a Subcarpaților Argeșului. Printre depozitele de apă dulce ale Pliocenului apar și stratele de cărbuni pe o direcție est-vest de la Boteni - Jugur - Berevoești - Mușătești - Curtea-de-Argeș. Dispuse de asemenea monoclinal, stratele pliocene se diferențiază de cele miocene prin componența petrografică deoarece în primele predomină depozite fine nisipoase și marnoase (dacice) iar în cel de-al doilea conglomeratele și pietrișurile. Meoțianul apare numai pe interfluviul Topolog - Argeș cu caracter ingresiv ce
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
sau Muscelele Râușorului. Partea estică, interfluviul Râușor-Bratia începe cu nivelul de eroziune de 1100m din Șaua Duvalmului și se continuă spre sud-vest și sud-est cu două nivele ce coboară la 1000m și 950m (Piscul Lung, Dealul Zarzărului) sculptate în sedimentele monoclinale miocene predominant conglomeratice. Interfluviul Râu Doamnei - Râușor începe de la sud de Depresiunea Bahna Rusului, printr-un versant puternic înclinat ce urcă repede și uniform pe Culmea Bahnei (1122m) sau în vârful Bolovanul (1032m), până la același nivel cu suprafața de eroziune
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
sudic al anticlinalului principal, Are altitudinea maximă de 749 m (751 m după altă sursă), cu peste 500 m mai sus decât câmpia localizată spre sud. În partea de est a Istriței, Dealurile Zoreștilor sunt mai joase, având o structură monoclinală de flanc de anticlinal. Spre vest până în apropiere de Tătaru se dezvoltă din masivul central al Istriței Culmea Ciortea, cu înălțimi de 500-600 m, unde similar calcarele și gresiile meoțiene au condiționat altitudinea mare a acesteia. Depozitele calcaroase apar sub
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
se află în cuprinsul platformei Moesice, formată din două etaje: 1. etajul inferior, format din cristalin, aflat la adâncimi mari și depistat pe cale geofizică. 2.etajul superior, alcătuit din cuvertura sedimentară (calcare, argile, gresii, nisipuri și pietrișuri) așezată orizontal sau monoclinal, cu caracteristici de platformă. Înclinarea dinspre nord și nord-vest spre sud și sud-vest al formațiunilor sedimentare situate peste fundamentul cristalin, în special cele neozoice, demonstrează faptul că provin din Munții Carpați. Depozitele sedimentare cele mai noi sunt cuaternare și se
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
adesea. Până în anul 1968 erau comunele Moi și Peșteana-Jiu care s-au unit și au format comuna Bâlteni. În documente apare până în 1956 și comuna Vlăduleni . Geologic, zona este alcătuită din formațiuni sedimentare, încrețire la N de râul Cioana și monoclinală la sud de același râu. Din punct de vedere climatic, teritoriul se încadrează zonei dealurilor joase, adică temperat continental moderat, cu o temperatură medie anuală de 8-10 °C, și influențe sub-mediteraneene. Biogeografic se încadrează etajului stejarului, la care se adaugă
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
în bazinele văilor Vaserului și Ruscovei). Parcul prezintă o culme geomorfologica principala fragmentată de mai multe vârfuri (Farcău, Stogu, Mihăilecu, Pop-Ivan), la care se adaugă diverse forme de relief constituite din versanți calcaroși, abrupturi stâncoase, versanți cu o singură pantă (monoclinali), culmi domoale, doline, vai, mlaștini (Tăul Băiței), cheiuri, defileuri, circuri glaciare, peșteri și avene. Din punct de vedere geologic parcul este constituit în cea mai mare parte din șisturi cristaline (micașisturi, gnaise, siricite, pegmatite, amfibolite în bazinele văilor Ruscova, Bistra
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]