136 matches
-
Cu femeile-i pierdute și-n orgiile-i obscene, Acolo v-ați pus averea, tinerețele la stos... Ce a scos din voi Apusul, cănd nimic nu e de scos? Ne-ați venit apoi, drept minte o sticluța de pomada, Cu monoclu-n ochi, drept armă bețișor de promenada, Vestejiți fără de vreme, dar cu creieri de copil, Drept științ-având în minte vre un vals de Bal-Mabil, Iar în schimb cu-averea toată vrun papuc de curtezana... O, te-admir, progenitura de origine
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
Cu femeile-i pierdute și-n orgiile-i obscene, Acolo v-ați pus averea, tinerețele la stos... Ce a scos din voi Apusul, cănd nimic nu e de scos? Ne-ați venit apoi, drept minte o sticluța de pomada, Cu monoclu-n ochi, drept armă bețișor de promenada, Vestejiți fără de vreme, dar cu creieri de copil, Drept științ-având în minte vre un vals de Bal-Mabil, Iar în schimb cu-averea toată vrun papuc de curtezana... O, te-admir, progenitura de origine
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
prin forța negativității din operă, ci și prin stilul În care trăiesc (sau mor), se Îmbracă, vorbesc. Iată-l, de pildă, pe Tristan Tzara, echipat mereu ca pentru o mare recepție, În costumele sale trase la patru ace, cu nelipsitul monoclu. Sau pe nu mai puțin elegantul Marcel Duchamp. Ori pe Jacques Vaché, poetul ofițer cu o uniformă care Îi lasă muți de uimire pe toți: jumătate franceză, jumătate germană. Sau pe Maiakovski, revoluționarul, cu al cărui nume Giuseppe Scaraffia Încheie
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dandy flegmatic și distant, precum Baudelaire, ci se apropie mai curând de ostentația și vanitatea agresivă a redingotelor lui Barbey d’Aurevilly, extravagante și demodate. Asemenea lui Moréas, și acesta un levantin sclipitor și exotic, prevăzut, pe deasupra, și cu un monoclu insolent, dandismul de tip clasic, apusean este interpretat de Macedonski În sens balcanic, țipător, căci el iubește culorile vii, stridente, printr-un simulacru de lux, superficial și improvizat, Dumnezeu știe cum”3. Deși Îmbrăcat uneori pe credit, Macedonski nu renunță
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
impună imaginea unui dandy. Tânăr fiind, desfășoară «o mare morgă acasă», bea cafea numai « În vieux-Saxe cu o linguriță antică»; iese doar noaptea târziu, intră la Capșa, unde Îi măsoară insolent, din cap până-n picioare, pe «toți belferii», prin lentila monoclului; arborează «coroana comtală», apare, În Cișmigiu, Într-un costum de mare efect, cu «mănuși gris-clair, ghetele cu capace și cu o cravată mauve vieux-rose ca un lampion». La Berlin, În escapadele sale amoroase, Îmbrăcat, ca Baudelaire, Într-un «complect violet
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Delbourg-Delphis nu are cum să riște interpretări mitico-simbolice atunci când, de pildă, trece În revistă tipurile de oglinzi În care se răsfrâng pur și simplu cocheții dandy de la finele veacului al XIX-lea sau când descrie unul dintre accesoriile lor predilecte, monoclul. O aventură de acest tip ar fi delir hermeneutic pur. Autoarea face În primul rând istorie, iar metoda sa de cercetare, aflată la frontiera mai multor discipline, se dovedește adecvată și pertinentă. Ceea ce nu o Împiedică la un moment dat
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mână, fără de care un costum elegant, o ținută tipic dandy nu sunt de conceput. Spre a nu mai vorbi despre lanțuri, ceasuri ori despre bijuteriile propriu-zise (inelele, cu precădere), cărora li s-ar putea dedica un Întreg capitol. Ca și monoclului, purtat de numeroși dandy nu din motive de miopie, ci ca avertisment suplimentar pentru indiferența superioară a acestora. Dă bine să se știe că nu poți, dar mai ales că nu vrei să vezi mulțimea, fie ea și aristocrată. Sunt
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
din motive de miopie, ci ca avertisment suplimentar pentru indiferența superioară a acestora. Dă bine să se știe că nu poți, dar mai ales că nu vrei să vezi mulțimea, fie ea și aristocrată. Sunt astfel mai mult decât celebre monoclurile lui Henri de Regnier, Leconte de Lisle sau Serghei Diaghilev. Poeme Întregi s-ar putea scrie (dacă nu, măcar câteva paragrafe Într-o istorie a accesoriilor dandy) despre florile (adevărate!) pe care mulți dintre acești bărbați ce abhoră natura le
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mai exact, expresia feței). Toate trăsăturile sunt În prealabil studiate meticulos În oglindă de acești Narciși imperturbabili. Privirea trebuie să fie când absentă, trădând nepăsarea, când afectată, de o superioritate disprețuitoare. Nici o lacrimă, nici o sclipire de interes, nici măcar o melancolie. Monoclul, lornionul, ochelarii au o funcție precisă: chiar dacă nu sunt miopi, dandy-i trebuie să semnalizeze că nu văd sau, mai exact, că nu doresc să vadă pe nimeni atunci când intră Într-un salon, club ori sală de spectacol. Privirea vitrificată
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
1914, să revină în țară. Departe de a exhiba o figură de nihilist, inspiră simpatie prin felul de a fi, cuviincios și delicat în maniere. Ca pentru a alunga imaginea indigenței de odinioară, se îmbracă bine, chiar elegant, melonul și monoclul dându-i un aer desuet. O siluetă ca din alte vremuri, într-o epocă în care altminteri, ca ziarist, e bine ancorat. După debutul în „Lumea nouă”, semnând de obicei Clarnet (rar, cu inițiale: A.C., C.) sau fără a-și
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
diavolului: „Și oamenii tot pier,/ Și moara tot macină.” Poza e aici împletită cu fronda și revolta, în accente energice. „Boierul român” nu a văzut „nicicând” sclavii din jur, „copii de moți pe străzile din Cluj” cerșesc de la „domni cu monoclu și doamne vopsite”, trec femei în „zdrențe negre, zdrențe hâde”, căci „nu e lumea de mătasă”, iar o doamnă se plimbă în „caleașcă parfumată”. Azi fabrica „veștejește fața”, dar se anunță un mâine cu „albă pâine” sau moarte: „Tren, vine
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
și el aminte. De «boema» de altădată: viața fără axă și fără țel a artiștilor regimurilor burgheze: «Hei, dulcea boemă de altădată, cu poveștile și taclalele amare lângă o halbă cu două pahareă ĂHei șoșoteală și bârfeală Îndestulată, mărimile cu monoclu și burtă, magnați cu mâna lungă și inima scurtăă». Iar Petru Vintilă Își caută amintirile În petele de sânge uscat de pe zidurile Griviței, sângele muncitorilor greviști din ’33, În imaginile cenușii ale războiului: un tren militar oprit, undeva, În ploaie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Cu femeile-i pierdute și-n orgiile-i obscene, Acolo v-ați pus averea, tinerețele la stos... Ce a scos din voi Apusul, când nimic nu e de scos? Ne-ați venit apoi, drept minte o sticluță de pomadă, Cu monoclu-n ochiu, drept armă bețișor de promenadă, Vestejiți fără de vreme, dar cu creeri de copil, Drept științ-avînd în minte vre un vals de Bal-Mabil, Iar în schimb cu-averea toată vr-un papuc de curtezană... O, te-admir, progenitură de origine
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
văzuse pe poetul ăla american, cu un vraf de farfurioare-n față și cu expresia tâmpă Întipărită pe fața aia ca un cartof, discutând despre dadaism cu un român pe care-l chema Tristan Tzara și care purta mereu un monoclu și avea dureri de cap, apoi era Înapoi acasă cu soția sa, pe care o iubea din nou, se terminase cu cearta și cu nebunia, era fercit să fie din nou acasă, cei de la birou Îi trimiteau corespondența acolo. Așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
În personaje pe care le găsea În cărți. Pentru aceasta, bătrâna Îi pusese la dispoziție o Întreagă garderobă, În care, alături de costume de epocă și rochii de marchiză, se aflau uniforme de husar. La Începutul fiecărei săptămâni, privind-o prin monoclu, Bertha o Întreba: „Tu cine ești?“. Mașa Îi răspundea că o cheamă mereu altfel. „Și cât ai de gând să stai aici?“, se zburlea bătrâna. „Mai stau o zi și plec...“ În ciuda cochetăriei pe care o afișa, Bertha devenise extrem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
glas tare de la un pupitru din prima ediție a lui Shakespeare, legată în piele de vițel. În spatele lui, pe perete, o colecție întreagă de uleiuri. Vechii maeștri, John. Își înalță capul și, în timp ce privește spre cameră, lumina îi cade pe monoclu și el... Am început să mă învârt nervos prin cameră, în vreme ce Lorne îi tot dădea înainte. Dar, pentru început, cine era Garfield? Pe tip îl cheamă Gary. Barry nu e prescurtarea de la Barfield, nu-i așa? E pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
colț, rezemat de un șevalet, discuta chestii de pictură sau comenta 116 ultimele anecdote ale confraților. Erau acolo un număr mare de pictori cunoscuți, noi și vechi, câțiva gazetari tineri și prietenii mondeni ai lui Greg; două categorii de monocle: monoclul diplomatic și monoclul snob, în afară de câțiva ochelari întregi: colonia străină sau România nouă. Erau și câteva femei din lumea artelor, unele bătrâne, altele bătătoare la ochi, și mai erau și elevii lui. Mini se nemerise pe o banchetă făcând față
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
un șevalet, discuta chestii de pictură sau comenta 116 ultimele anecdote ale confraților. Erau acolo un număr mare de pictori cunoscuți, noi și vechi, câțiva gazetari tineri și prietenii mondeni ai lui Greg; două categorii de monocle: monoclul diplomatic și monoclul snob, în afară de câțiva ochelari întregi: colonia străină sau România nouă. Erau și câteva femei din lumea artelor, unele bătrâne, altele bătătoare la ochi, și mai erau și elevii lui. Mini se nemerise pe o banchetă făcând față lui Greg. Nu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Lentile de contact, geantă sport pe umăr! — Și barbă! — Nemaipomenit! Am fost sigură că e mai tânăr! — Mai bătrân! — Mai scund! — Mai gras! -- Mai chel! — Cu totul altfel mi l-am imaginat! Cu pălărie de pai, trenchcoat, baston. — Redingotă, melon, monoclu, umbrelă neagră... — Smoking! Papillon! * — Ultima care a ieșit, baba aia, cu mănuși, pălărie, este sau nu nevasta lui, spune? — Prezentabilă! — Oribilă, vrei să spui... Pentru vârsta ei, o femeie bine.. — La vârsta ei, frumoasă, urâtă, nu mai contează! Important este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
un obraz plin de coșuri și sub niște sprâncene îmbinate, la o doamnă corpolentă, cu un decolteu veșted și stacojiu, împins de strânsoarea corsetului, apoi la un (probabil) profesor de liceu cu creștetul ros de chelie și privind afectat prin monoclu, apoi la o familie respectabilă, ținând în jurul ei copilașii, în cele din urmă, la două drăgălașe demoazele, care ciripeau sub umbreluțe... Dar la ce servea un asemenea fastidios inventar uman în care la nesfârșit mi se fărâmița privirea ? Cum se
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
arbitru al eleganței, aș zice un Petronius contemporan, scrupulos în arta de a se îmbrăca până la prețiozitate. Purta haine de tăietură clasică din stofă englezească, mănuși tot englezești, guler răsfrânt (Take Ionescu) chiar pe arșița cea mai mare, ghetre albe, monoclu cu șnur și baston de trestie ou miner de ivoriu. De când îl știu exala din făptura lui o ușoară mireasmă de paciuli. Când Mihaela îl zări, i-am surprins pe față o mirare, ceea oe însemna că i-a făcut
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
inferior. Singură moșica Mari storcea batista pe ascuns. Cum Lina se aplecase să-i spună ceva, în raport cu ceremonia, Elena se strecură încet lângă Drăgănescu, care plecă să facă comisionul. Elena rămase lângă Vlădici, ce se juca 274 tot timpul cu monoclul, drept contenență, singurele reuniuni mondene ce-1 plictiseau fiind cele funebre. Cercul din jurul catafalcului se lărgea din ce în ce, pe când aerul se îngreuia cu tot ermetismul cosciugului și parfumul florilor. Două ochiuri prelungi mai fură deschise dintr-o dată. Invada
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
fată purta un boboc de hibiscus roz după urechea stîngă, ceea ce însemna: am un prieten, dar aș dori doi. Și băieții o înțelegeau, vezi? Aristocrația europeană avea un limbaj sexual destul de sofisticat apelînd la evantaie, cutii de prizat tutun și monocluri. Dar astăzi lumea e atît de disperată din cauza acestei crize a limbajului, că au căpătat obiceiul de a pune reclame în ziare. Știi chestiile alea! Contabil de patruzeci și trei de ani bogat, dar aproape chel, al cărui hobby e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
în ea, scoțând tabla de lut care ajunsese la el cu două zile în urmă, la cafenea. Naari întinse mâinile ca să o ia. Într-una din ele ținea învelitoarea, iar cu cealaltă trase tăblița afară. Strigă deodată către fiul său: — Monoclul meu, te rog! Nawaf aduse o lupă de bijutier, pe care Naasri și-o fixă cu îndemânare pe ochiul stâng. Bărbatul mai în vârstă se aplecă asupra mesei, studiind îndeaproape obiectul. Scoase un murmur ușor, dar nu spuse nimic. Deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
să deseneze cu un pix ceva pe dosul mâinii. Ar putea fi ceva suspect, se gândi agentul Mancuso. Deschise ușa și se duse la băiat. Tușind, încercă să spună cu o voce prietenoasă: — Ce scrii be mână, băiete? George privi monoclul și barba din dreptul cotului său și mormăi: — Du-te dracului d-aici până nu-ți dau un picior drept în boașe! — Ghemi boliția? tatonă terenul Mancuso. — Nu, răspunse George. Cară-te și gata. Nu fac scandal. Ți-e frigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]